Am devenit dependent
-
0 0
Toata viata mea am fost o persoana puternica. Nu am avut nicio dependenta, nu am stiut cum e sa iti lipseasca ceva, sa simti nevoia. Am baut zile in sir, am fumat, am incercat droguri, dar niciodata nu am mai simtit asa ceva. Niciun viciu nu a reusit sa ma ingenucheze, dar dragostea a facuto. Am devenit dependent de dragoste. Pana la varsta de 18 ani nu am avut nicio prietena desi mi-ar fi placut. Am avut si am inca in mine un sistem de autoprotectie care nu lasa o fata sa se apropie de mine, ceva ce ma facea sa ii arat ca nu are rost sa incerce sa se apropie de mine, ca sunt un fraier. Totusi intre baieti nu eram deloc fraier. In fine ideea e ca a venit totul brusc, dintr-o data si cu de toate. Am trait in ultimele 6 luni niste experiente deosebite. Nu am crezut niciodata ca o sa imi creeze dependenta, am vazut doar partea frumoasa. Au fost cateva clipe in care am simtit ca m-am desprins de pe pamant. Nu mi-am dat seama dar am iubit. Am mai realizat ceva. De fapt nu simpt lipsa niciuneia din fostele prietene (pt ca au fost 2 in aceste ultime 6 luni din viata mea). Ceea de ce sunt dependent este dragostea. Nu sexul, nu dragostea concreta. Este doar nevoia de a sti ca exista cineva care te iubeste, care poate se gandeste la tine, care ar face orice pentru noi; nevoia de un noi, sau de o iluzie de noi. Am avut tendita de a ma intoarce la fostele prietene poate doar pt ca imi era mai usor o impacare decat un nou inceput. Totusi nu am fost niciodata hotarat sa ma intorc. Si acum stiu ca nu lor le simt lipsa. Dar ca orice dependenta sursa este creierul, totul vine de la creier, nu e o nevoie reala, si trebuie sa o pot stapanii. Nu vreau nicio propunere de prietenie pe internet, am simtit doar nevoia sa sciu ce gandesc. O sa vina de la sine, sunt multe fete care imi zambesc, si nu vreau sa fiu si nu sunt disperat
. Am scris pe un forum de fete pt ca daca scriu asa ceva pe un forum de barbati poate o sa fiu considerat femeie. Desi in realitate nu las sa se vada intre prieteni am observat ca sunt o persoana destul de sensibila. Totusi am niste defecte si mai mari, sunt un taur incapatanat, ambitios, gelos, dificil pe care o sa fac tot posibilu sa le stapanesc si sa le transform in calitati, am tot timpul din lume, peste 2 zile doar implinesc 19 ani
.
Acest mesaj a fost editat de către guest0: -
Faptul ca tu insuti constientizezi ca ai o problema cu dependentele de orice fel, e un castig pt tine, pt viata ta.
Nevoia de iubire este fireasca, atata timp cat nu devine o obsesie, care te poate arunca din relatie in relatie, una mai dezastroasa decat alta, care, in final, te poate arunca in prapastia depresiei.
Rostul nostru pe lume e de a ne implini pe noi insine / insene, in special spiritual. Dependentele nu te implinesc, ci te coboara.
Esti f tanar. Distractia alaturi de prieteni e buna, atata timp cat nu e viciata de consumuri periculoase pt sanatatea fizica si mentala.
La varsta ta, e bine sa ai mai multe partenere, doar asa vei capata experienta si vei sti cand apare persoana potrivita.
Protejeaza-te cu prezervativ; sanatatea e pe primul loc.
Acest mesaj a fost editat de către francessca: -
bravo pustiulica. imi placi. asa gindeam si eu ca tine la 2o ani...si uite unde am ajuns ,acum stau singur ca o cornuta si-mi pling de mila. aceasta dependenta de care vorbesti tu nu trebuie sa o controlezi ,da-i friu liber ca-i totul in viata, este esenta. iubeste ca-i minunat, dupa ani si ani doar amintirile mai ramin in mintea noastra.
-
Ideea e ca nu am avut niciodata probleme cu dependente de orice fel. Am incercat de toate din curiozitate, din distractie, si nu am avut probeleme sa simt nevoia, nu am fumat niciodata mai mult de 2 zile consecutive fara sa fac dupaia pauza de saptamani/luni. Nu consider niciuna din iubirile anterioare dezatru, ba chiar au fost din ce in ce mai bune. Dar acuma nu mai e, si simt ca imi lipseste acel ceva
, asta e tot, dar nu sunt distrus sau ceva de genu asta
. pur si simplu imi e greu sa imi iau gandu de la asta, si nu am nicio indoiala ca o sa trec singur peste asta si vor fi amintiri placute, dar am simtit nevoia sa sciu, si ma bucur ca isi exprima pareri unele persoane inteligente despre lucrurile astea
. -
mariusica, daca tu ai avut ghinion, nu veni sa-l faci de cap pe asta micu cu deznadejdea ta. tu si cu ala: toate fetele sa vina la mine!!!
guest, repet, e o nevoie umana, fireasca, naturala. oricare dintre prietenii tai simt nevoia asta, doar ca nu o arata.
faptul ca vrei sa iubesti si sa fii iubit nu e o slabiciune ci e ca si nevoia de a manca.
ca sa nu iti faci vreun complex idiot pe tema asta si sa-l tarai dupa tine o viata, pune mana si citeste o carte despre psihologia umana ca sa te convingi ca genetic asa suntem noi conceputi, nu ca esti tu "altfel". -
Totusi daca ma gandesc mai bine s-ar putea sa am o mica problema, sau 2, dupa ce ma indragostesc devin gelos, asta chear trebuie sa controlez. Si uneori parca ceva din mine incearca sa o indeparteze pe persoana de langa mine (cand mi-e lumea mai draga), incearca sa ii arate ca sunt o persoana rea si cred ca e un sistem de autoaparare pt ca dragostea ma face "prost", irational.
. Dar sunt optimist
, si spun ca o sa trec si peste lucru asta
, cum am trecut peste atatea. -
guest0 said:
Totusi daca ma gandesc mai bine s-ar putea sa am o mica problema, sau 2, dupa ce ma indragostesc devin gelos, asta chear trebuie sa controlez. Si uneori parca ceva din mine incearca sa o indeparteze pe persoana de langa mine (cand mi-e lumea mai draga), incearca sa ii arate ca sunt o persoana rea si cred ca e un sistem de autoaparare pt ca dragostea ma face "prost", irational.
. Dar sunt optimist
, si spun ca o sa trec si peste lucru asta
, cum am trecut peste atatea.si ca sa te compexez si mai rau, pe langa toate cele subliniate cu rosu, mai esti si capos.
-
@adina236 imi place psihologia (e un hobi de al meu recent), ca profesie merg pe informatica. O sa caut sa citesc
. Si sincer voi va faceti mai multe probleme pt mine decat trebuie sau de cat imi fac eu. Te cred ca e ceva normal, nici eu nu o spun in realitate. si imi place ca am putut sa o spun aici. Nu o sa imi fac niciun complex
. Si din proprie experienta o dragoste imi trece in 4 luni daca nu intervine alta, in 2 saptamani daca intervine alta
. deci viata e frumoasa
. -
ms pt incurajari. Am uitat la inceput sa mentionez, Nu simt ca sunt depresiv
, stiu ca nu sunt altfel, nu am nicio indoiala ca o sa mai am parte in viata asta de iubire. Doar ca m-am invatat cu binele
, dar cum am spus ma cred o persoana puternica si lipsa asta momentana de afectiune nu e atat de puternica incat sa ma distruga, nu scriu pe forum pt ca nu mai stiu ce sa fac, e doar un moft, o placere, poate o eliberare
.
Acest mesaj a fost editat de către guest0: -
Scuze daca am greseli de ortografie, nu o sa imi recitesc postu ca e lung, daca cineva o sa aiba rabadre si chef sau daca il pasioneaza:
mai am niste intrebari la care doar eu imi pot raspunde, totusi o sa le postez pt ca sunt anonim
. Fosta prietena a tinut si ea destul de mult la mine si i-a fost poate mai greu ca mine urmatoarele zile dupa despartire, totusi a vrut sa ramane amici buni si sa ne mai intanim. Cred ca nu prea nea facut bine intalnirile in care trebuia sa ma abtinem. M-am mai culcat o data cu ea la 2 saptamani dupa despartire dupa care mi-a spus ca se simte f prost ca a facut asa ceva. Am decis sa mai rarim telefoanele, e nehotarata la fel ca mine daca sa mai vina satamana viitoare la mine (e vorba de un plan mai vechi), a zis ca daca vine nu vrea sa mai facem nimic, nici eu nu stiu daca vreau.Daca asi sti ce vreau mi-ar fi f usor, asi sti ce interes sa imi urmaresc. i-am zis ca daca vrea poate sa vina, eu o sa o primesc. o las pe ea sa decida. Azi pentru prima oara a considerat telefonul de la o colega mai important de cat a meu. am sunat-o peste 30 miunte si a vorbit f sec, dupa care si-a cerut scuze printr-un mesaj, si a spus ca nu a putut vorbi din cauza la bunica ei. Poate sunt incapatanat, dar ma gandesc sa nu mai vorbesc cu ea cel putin 2 saptamani pt ca tot timpu am iertat-o, si i sa cam urcat la cap, poate e numai din ambitie si rautate (ceva de genu sa vada ea). Oricum dupa cum am mai spus poate azi mi-am dat seama ca nu ei ii simt defapt lipsa
, deci nu o sa ma mai umilesc sa umblu dupa ea. Asa ca s-ar putea sa fie o decizie buna sa nu mai vorbesc cu ea, mai ales ca mi-a zis la telefon cand am intrebato de ce vorbeste asa, mi-a raspuns ceva de genu ce-i, mi-a zis ca o stresez, ca mi-a raspuns din greseala. Am intrebato inca o data daca mi-a rapsuns din greseala si a spus ca nu, da a apasat din greseala pe buton. Am intrebato daca a vrut sa nu ii raspunda, a zis ca a vrut sa imi raspunda (din cate miam dat seama poate a vrut sa se scoata pt 'cei ?' si faza cu stresatu tot sa se scoata si dupa sa prins ca o da in bara, sau nu stiu ce a vrut), ideea e ca acum e unde vreau eu, si-a cerut scuze deci ii pare rau, daca nu o sa o bag in seama o sa ii para si mai rau.
Acest mesaj a fost editat de către guest0: