Sunt nedumerita...

  •  
    • 16 mesaje
    28 Mar 2011, 11:09
    0 0

    Buna tuturor!

     

    Fetelor, este prima data cand postez, desi va citesc de multi-multi ani si sunt realmente impresionata de sfaturile unora dintre voi, date celor ce au probleme majore.

    Va scriu pentru ca as vrea sa aflu si parerea voastra, sunt curioasa cum se vede situatia mea din exterior.

     

    O sa incerc sa scriu cat mai la obiect, nu vreau sa va plictisesc cu un mesaj kilometric. Dupa ce am cunoscut fel de fel de persoane de sex masculin: unele mai inteligente, altele nu, unele mai dragute, altele mai ciudate, unele serioase, altele superficiale...ma rog, ati retinut ideea, am realizat ca nu-mi place de nimeni si nimic. M-am frustrat, m-am suparat, credeam ca e ceva in neregula cu mine, parca nici unul nu era asa cum imi doream eu. Ei bine...pana intr-o zi cand a aparut cineva. Prea multe de zis vizavi de el nu prea am, ceea ce ma frapeaza, cu adevarat, este ca pt prima data -de-a lungul existentei mele- intalnesc o persoana cu care gandesc in acelasi timp, spunem aceleasi lucruri in acelasi timp (!!!), nici daca am fi frati n-am semana atat. Avem 1000 lucruri in comun si tot atatea lucruri care ne diferentiaza. Se poarta cu mine minunat, il simt aproape de mine de si de sufletul meu si pot spune - in sfarsit!- ca simt ce inseamna fericirea (chiar daca acum e oarecum partiala).

     

    Problema este alta si recunosc ca ma sperie. Domnul "meu" e proaspat iesit dintr-o relatie de aceea lunga si fara finalitate, o relatie de vreo 9-10 ani cred. Ce inseamna proaspat? O luna, sa zicem. Tot cam de atunci iesim si noi. Am discutat cu el despre asta, i-am spus care este parerea mea, si anume: el este vulnerabil acum, deloc obiectiv si tare mi-e teama ca se ancoreaza in relatia cu mine pt a pansa rana lasata de relatia precedenta. I-am facut cunoscut faptul ca nu doresc sa fiu in aceasta situatie si ca ma retrag. A insistat ca gresesc. Mi-a recunoscut ca nu ii este usor, dat fiindca au fost multi ani intre ei, dar ca nu are legatura cu mine. Eu il fac sa simta ca traieste, ca printre aripi, il trezesc la viata si il fac sa zambeasca. Inainte se afla intr-o stare de letargie, de nemultumire totala si mi-a mai spus ca este extrem de fericit ca am aparut acum, ca soarta e atat de buna cu el. Ma rog...fetelor, as vrea sa-l cred! Despre mine va pot spune ca nu am deloc incredere in oameni si am dezvoltat un amplu sistem de autoaparare, asta "datorita" unor oameni foaaaarte "cumsecade" pe care i-am intalnit de-a lungul vietii.

    Imi este teama ca ma minte, ca se agata de mine si ca apoi imi va da un mare sut in dos. Incerc sa fiu rezervata, sa nu ma arunc (totusi o luna este putin)....dar mi s-au aprins calcaiele rau de tot! E ca si cum as fi intalnit varianta mea masculina, e incredibil ce rezonanta exista intre noi, lucru pe care il simte si el, chipurile.  Intrebarea mea: este posibil sa te indragostesti atat de repede, dupa atatia ani de convieturie cu cineva? Este teama mea justificata si daca nu, in ce fel sa lucrez cu mine  ca sa scap de ea?

     

    Multumesc pt rabdarea de a ma citi. Astept sa-mi raspundeti si daca nu am dat prea multe detalii sau daca am omis ceva important si lucrurile nu se leaga, feel free to ask. Multumesc.

  •  
    • 13597 mesaje
    28 Mar 2011, 11:19
    2 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 16 mesaje
    28 Mar 2011, 11:24
    0 0
    Dancing_fawn,
    multumesc mult pt promptitudine si sfat. Exact asta fac: iau viata asa cum vine, doar ca nu pot sa-mi abandonez teama si sunt foarte-foarte retinuta, ori el simte asta si imi reproseaza ca bat in retragere. Mi-e frica de suferinta, n-as vrea sa fiu ranita inca odata. In acelasi timp, sunt suficient de matura incat sa stiu ca nimeni si nimic nu poate sa-ti ofere siguranta, fiecare relatie are lozul ei: fie castigator, fie necastigator.
    Oricum, m-ai facut sa zambesc si sa sper. Multumesc.
  •  
    • 18346 mesaje
    28 Mar 2011, 11:24
    0 0
    e posibil sa nu te minta si sa fie asa cum spune. sau nu.

    dar nu poti fi sigura de nici una din variante.
    si la fel de bine, poti cunoaste pe cineva care sa nu fi terminat o relatie lunga recent, si totusi peste ceva timp sa ii treaca de tine. adica, nu faptul ca a avut o relatie de lunga durata, asigura sfarsitul relatiei.

    e acelasi risc cu orice tip.
  •  
    • 7051 mesaje
    28 Mar 2011, 11:24
    0 0
    ''go for it'' zic si eu...orice relatie presupune un risc, dar n-ai de unde sa stii...daca dai cu piciorul la o mare iubire?
  •  
    • 13597 mesaje
    28 Mar 2011, 11:38
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 5609 mesaje
    28 Mar 2011, 11:46
    0 0
    Saraca de tine, ai fost atat de lovita ca acum iti este firca si sa fii fericita, nu-i nimic, macar incerci, mai ales ca esti indragostita de el, poate chiar el este DESTINUL, da-i o sansa si tu lasa-te luata de val. Nu ai ce pierde ba din contra, se pare ca ai de castigat un pret f mare.
    Success, iti tinem pumnii!
  •  
    • 16 mesaje
    28 Mar 2011, 11:48
    0 0
    Fetelor cucuietelor, multumesc tare mult pt incurajari. Uneori am nevoie sa fiu scuturata si impulsionata. Dupa cum am spus, sunt tematoare, suflu si-n iaurt pt ca n-as mai putea suporta un alt esec. Am sa va tin la curent!
  •  
    • 3216 mesaje
    28 Mar 2011, 11:49
    1 0
    golden.fields said:

    ... 

    "pt prima data -de-a lungul existentei mele- intalnesc o persoana cu care gandesc in acelasi timp, spunem aceleasi lucruri in acelasi timp (!!!), nici daca am fi frati n-am semana atat. Avem 1000 lucruri in comun si tot atatea lucruri care ne diferentiaza. Se poarta cu mine minunat, il simt aproape de mine de si de sufletul meu si pot spune - in sfarsit!- ca simt ce inseamna fericirea (chiar daca acum e oarecum partiala).

     

    lucrurile pe care le-am pastrat mai sus, din mesajul tau, nu au nici o legatura cu faptul ca el a iesit recent dintr-o relatie. asa ca nu ar trebui sa analizezi fosta relatie, ci strict relatia voastra.

    crezi ca daca nu ar fi fost partea cu fosta relatie de cursa lunga, s-ar fi purtat altfel cu tine?

    crezi ca joaca teatru in comportamentul lui fata de tine?

     

    daca nu, chiar nu mai conteaza ce s-a intamplat in viata lui sau intr-a ta inaintea momentului in care v-ati descoperit.

    eu cred ca asa functioneaza lucrurile; se pare ca l-ai gasit pe "the one"   e lucru mare, sa stii. nu toate femeile au acest noroc in viata.

    e pacat sa-ti faci tot felul de probleme inutile... e pacat sa cauti hibe acolo unde ele nu exista.

     

    te gandesti ca e prea frumos ca sa fie adevarat? daca da, hai sa-ti zic ca si cu domnul unic vor fi mici probleme mai tarziu; dar nu insurmontabile.  

    si cei facuti unul pentru altul se mai ciondanesc, ca deh... asa suntem noi, oamenii.

  •  
    • 16 mesaje
    28 Mar 2011, 12:09
    0 0

    hau_hauuu,
    am fost atat de dezamagita, incat am senzatia ca toti joaca teatru si vor sa obtina ceva (orice!), apoi sa plece. Am fost atat de mintita, incat am impresia ca lumea e facuta doar din mincinosi. E crunt sa fii corect si sincer si in partea cealalta sa ti se plateasca cu reversul monedei. In fine...nu asta conteaza, dar incercam sa justific de ce am eu senzatia asta. Ok, nu sunt toti la fel, dar spune-i asta subconstientului meu. Eu ii tot repet, dar se face ca nu ma aude.

    Ca l-am gasit pe "the one", da, se prea poate. M-am rugat mult, mult, foarte mult sa apara. Ma gandeam la el de multe ori, desi nu stiam cum arata. Dar stiam, cu certitudine, cum trebuie sa-i fie catacterul.

    Eu chiar sper sa ne fie bine, dar - dupa cum stii- e nevoie de doi.  Sper, in cazul in care teoria cu "the one" e corecta, sa vada si el asta. Oricum nu ma grabesc sa trag concluzii. Timpul va decide....


    Acest mesaj a fost editat de către golden.fields: 28 Mar 2011, 12:11
  •  
    • 3216 mesaje
    28 Mar 2011, 12:14
    0 0

    mie mi-a atras atentia in special partea cu ",spunem aceleasi lucruri in acelasi timp" 

    aia nu are cum sa fie teatru, nu? si daca  acea parte nu e teatru, de ce ar fi restul?

    sa spuneti acelasi lucru in acelasi timp arata ca ganditi la fel si ca va potriviti

     

    te cred ca trecutul te-a marcat, dar trebuie sa fii puternica si sa mergi inainte, sa nu lasi nefericirea din trecut sa distruga fericirea din prezent.

     

     

    ps: ma bucur ca mai citesc si de fericire pe aici


    Acest mesaj a fost editat de către hau_hauuu: 28 Mar 2011, 12:15
  •  
    • 9873 mesaje
    28 Mar 2011, 12:14
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 16 mesaje
    28 Mar 2011, 12:27
    0 0
    hau_hauuu, asta cu ganditul la fel si in acelasi timp si mie mi se pare deopotriva ciudat si minunat! Nu mi s-a mai intamplat niciodata. Sunt atat de multe asemanari intre noi...unde mai pui ca avem inclusiv acelasi nume? Hahaha
  •  
    • 8 mesaje
    28 Mar 2011, 12:32
    0 0
    Pot sa ti spun ca exact prin aceeasi situatie am trecut si eu. Sunt impreuna cu iubitul meu de un an si trei luni si avem planuri de casatorie. La inceput, insa, am fost la fel de tematoare si neincrezatoare ca si tine. El venea dupa doua relatii de lunga durata, una de 6 ani si cea de a doua de 2 ani si la exact o saptamana dupa ce a incheiat cea de a doua relatie ne-am cunoscut. La inceput tot timpul aveam impresia ca se gandeste la cealalta, ca incearca sa o uite si doar din acest motiv e langa mine.....TOTAL GRESIT....Abia dupa o perioada am inteles ca el de fapt ma vroia pe mine, ca daca mai simtea ceva pentru cealalta era langa ea...Am avut foarte multe discutii cu el si a reusit sa ma faca sa am incredere in el si uite ca acum, dupa un an si trei luni, ne gandim sa ne casatorim.

    Sfatul meu e sa ai incredere in el pentru ca atata timp cat e langa tine, inseamna ca pe tine te vrea, iar faptul ca a avut o relatie de lunga durata nu poate sa fie decat un lucru bun pentru ca are experienta si inseamna ca e un barbat care stie sa tina o relatie!
    Traieste clipa langa el si atata timp cat va este bine impreuna nu cred ca ai motive de neincredere!

    Bafta multa si ai incredere in tine! ASTA E CEL MAI IMPORTANT!
  •  
    • 10876 mesaje
    28 Mar 2011, 12:59
    1 0
    Am cunoscut acum mult timp un nene, era cu o tanti de fro 10-11 ani. El era mai mult noptile pe la firma, facindu-si de lucru, mai Putin pe acasă. Am apărut eu atunci, ca o flaore si ca o boare. Inebunit după mine nenea, era mereu după mine. Am zis, ca sa scap de el, ca mă culc cu el.e pe dracu. Ne-am căsătorit după 3 luni dupe ce ne-am cunoscut. Si uite Facem anu asta 11ani.sper doar sa nu i se fi luat de mine
  •  
    beo
    • 3430 mesaje
    28 Mar 2011, 13:09
    0 0
    miky ... nu pari tu aia care sa plictiseasca omul astfel incat sa i se ia.
  •  
    beo
    • 3430 mesaje
    28 Mar 2011, 13:10
    0 0
    draga golden, ia lucrurile asa cum vin pentru ca mai tarziu nu are rost sa te intrebi: ce-ar fi fost daca....? succes si mai spune-ne cum se deruleaza povestea ta.
  •  
    • 940 mesaje
    28 Mar 2011, 13:11
    0 0
    Se spune ca trebuie sa ai curaj sa incerci ptr ca daca o faci, reusita este asigurata 50%.Restul depinde numai de voi.Eu zic sa ai rabdare si sa iei lucrurile asa cum vin.Sa nu te mai gandesti regulat la "ce-o fi daca" si sa traiesti clipa fara sa-ti faci ganduri sau planuri de viitor.Nu stii nici daca este the one si nici daca este la fel ca altii.Eu zic sa risti.Ti-am spus, totul este sa incerci
  •  
    • 2387 mesaje
    28 Mar 2011, 13:17
    0 0
    golden, io zic ca tu nu esti pregatita / vindecata. -- observ cit esti de neincrezatoare.
    mai ai nevoie de timp, apoi restul se va rezolva de la sine.
  •  
    • 16 mesaje
    28 Mar 2011, 13:23
    0 0
    Multumesc, multumesc pt incurajari. Foarte dragute sunteti, fetelor si uneori niste cuvinte ajuta mai mult decat orice.

    mariutza_55, vindecata ma simt, sa stii, faptul ca sunt atat de neincrezatoare este pentru ca vreau sa ma scutesc de o posibila suferinta in caz de.... Ma gandesc si sper ca odata cu timpul sa prind curaj.