vreau sa-l las si nu pot

  •  
    • 342 mesaje
    3 Dec 2004, 15:33
    0 0
    Buna
    Povestea mea e complicata. Suntem de doi ani impreuna, el e casatorit (alta nationalitate, alta religie), sotia a fost aleasa de catre parinti, deci n-a fost vorba de iubire.
    Totusi sunt impreuna si el sustine ca tine la ea ca om. Mi-a spus de mai multe ori sa am rabdare ca acum nu poate face un pas decisiv, dar rabdarea mea a ajuns la limita. De sarbatori e cu ea. Revelion, de asemenea. Seara trebuie sa plece ca il suna.
    Am senzatia ca n-o sa fie niciodata altfel si asta ma deprima. Vreau sa se termine naibii totul si n-am curajul sa pun punct. Am mai incercat sa plec dar ma cauta tot timpul si nu aveam puterea sa-i spun NU.
    Va rog sa ma ajutati. Nu stiu cum sa fac. Multumesc.
  •  
    • 1462 mesaje
    3 Dec 2004, 15:45
    0 0
    daca vrei poti sa scapi de el.
    Cand vei fii hotarata sa o termini cu el o vei termina.Iar el daca nu ar vrea sa fie cu sotia nu ar sta cu ea.Nu are 15 ani sa faca tot ce-i zic parintii.Asta-i abureala ca tine la ea ca om si ca sta cu ea ca sa nu-i supere pe ai lui.De ce nu sta cu tine? Si tu te superi cand se intoarce la sotie,sau ca tu suferi nu conteaza pt el?
    Gandeste-te bine ce vei face in continuare,dar parerea mea este ca ar trebuii sa te iubesti prima data pe tine si dupa aceea pe cine iti r=arata ca merita.
    auzi la el;ce barbat e asta care face ce vor parintii lui?
  •  
    • 707 mesaje
    3 Dec 2004, 15:58
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 1969 mesaje
    3 Dec 2004, 16:00
    0 0
    poate ca-ti pare ciudat,dar povestea nu e chiar asa de complicata precum crezi..e o poveste a doi oameni-de fapt trei,cu nevasta....tu o faci complicata pt ca te-ai bagat in chestia asta...tre sa ai curajul sa spui stop..cred ca asta vrei,dar nu prea te lasa inima...ori ii spui clar si raspicat sa aleaga-daca il iubesti asa mult-ori ii zici la revedere si iti vezi de viata ta fara el....asa nu se poate...adica se poate,dar uite si tu ca nu ti-e bine deloc.
  •  
    • 417 mesaje
    3 Dec 2004, 16:14
    0 0
    Draga mea, gandeste-te la tine in primul rand. iti lasi tineretea furata si muradarita cu o relatie care nu cred ca se va sfarsit bine. El, daca vroia sa divorteze o facea, dar nu vrea si e comod sa aiba doua, trei sau atatea cate "porturi" strabate intr-un an.

    In primul rand trebuie sa te gandesti ca incerci sa-ti construiesti fericirea pe nefericirea altcuiva, sotia, poate copii si parintii. Apoi, asa cum am spus mai tarziu, daca te-ar fi iubit cu adevarat ar fi gasit o solutie sa divorteze si sa fie cu tine.

    Tu ce vrei sa fii toata tineretea femeia din umbra si cand esti trecuta sau caute alta tanara si sa te lase singura si nefericita, pustiita si disperata. Ti-as sugera sa te mai gandesti.

    Normal ca e greu, ca aveti doi ani de cand "sunteti impreuna", normal ca a ajuns sa te cunoasca si stie cum sa te ia. Dar nu ai nici un viitor cu el si de ce amani de ce va fi mai greu si de ce te vei ura mai mult. Citeste povestile celorlalte eve si vei vedea ca toate se sfarsesc rau.

    Dumnezeu sa te ajute si sa te ocroteasca.
  •  
    • 342 mesaje
    3 Dec 2004, 16:17
    0 0
    Censky ai scris despre mine.
    Spune-mi te rog cum ai reusit sa iesi din situatia asta. Cum ai avut puterea.
    Multumesc pentru raspunsuri.
  •  
    • 707 mesaje
    3 Dec 2004, 18:21
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 707 mesaje
    3 Dec 2004, 18:24
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 342 mesaje
    3 Dec 2004, 19:31
    0 0
    Censky e atat de bine sa stiu ca mai sunt oameni care au trecut prin ce trec eu acum. Cunosc toate situatiile pe care le-ai expus mai sus, lacrimile in fata unui cuplu fericit, nervii pe care trebuie sa-i controlezi de fiecare data cand ii suna telefonul si il auzi "da draga, imediat draga, sunt la serviciu draga...", zambetul fortat, tristetea de dupa. Probabil ca trebuie sa ajung la gradul ala de saturatie ca sa plec. Sa-mi adun puterile si sa o fac pur si simplu. Fiecare moment pe care il petrecem in societate e rau. Trebuie sa ma controlez tot timpul, sa fiu atenta, sa nu ne vada cineva, sa nu i se para cuiva ceva. Pana cand totusi? Si pentru ce? Oh doamne! As vrea sa fac o spalare de creier si s-o iau de la capat.
    Iti multumesc mult.
  •  
    • 168 mesaje
    3 Dec 2004, 20:55
    0 0
    hop si eu in discutie...
    nu o sa vb din proprie experienta dar cea mai buna prietena a mea trece prin asa ceva..e de aprox 2 ani cu un barbat insurat si dif intre ei e de vreo 13 ani!!!vreau sa va spun k fata asta nu mai doarme k lumea, baga in ea numai ness si cafea, nu mai gandeste normal, tot timpul plange, e floricica si deprimata. imi fac mustrari de constiinta pt k nu pot s-o ajut. am avertizat-o d la inceput sa nu se bage in asa ceva dar nu m-a ascultat, pe parcurs i-am mai zis o groaza de kestii si la fel nu ma asculta..doar ea se poate salva, dar mi-e frica sa nu fie prea tarziu...deja si-a taiat venele si am fost cu ea la spital...am plans o noapte intrega alaturi d ea deoarece el nici n-a vrut s-o vada si a facut-o "nebuna"..cand a ramas insarcinata ea credea k o sa-l castige de tot...ei bine nu a fost asa...i-a zis sa avorteze k altfel o paraseste..am fost iar la spital si am luat-o d acolo mai mult moarta decat vie...
    e prea tanara..are abia 18 ani...se distruge si fizic si psihic...dar pt ce?
    pt un bou care ii zice k o iubeste dar tot cu nevasta sta, care ii zice k ii e dor de ea dar nu-i da nici o dovada, pt niste nopti furate celeilalte, pt niste saruturi care sunt mai dureroase decat ranile de cutit, pt niste lacrimi care tind sa devina un obicei, pt niste vise care o s-o ucida...
    sigur veti gasi puterea sa renuntati...women are always strong!
  •  
    • 9835 mesaje
    3 Dec 2004, 21:51
    0 0
    Cum, mai, "vrei, dar nu poti?"

    Pai asa, si eu VREAU sa traversez Atlanticul inot, dar NU POT.

    Eu cred ca nu vrei cu adevarat.

    Cand am trecut si eu prin asa ceva, AM VRUT sa scap din porcaria aia, si prin urmare AM PUTUT.
  •  
    • 962 mesaje
    5 Dec 2004, 00:52
    0 0
    Dar voi ce credeti ca simt EI pentru amante? Dar pt sotii?
  •  
    • 86 mesaje
    5 Dec 2004, 06:28
    0 0
    Uite si parerea mea daca te ajuta cu ceva.Eu sunt casatorita si am avut o relatie asemanatoare tie insa eu eram cea casatorita aici si eu trebuia sa ma decid.Iti povestesc de pe pozitia asta desi fiecare caz e particular.Sunt doua motive pentru care nu renunta la sotia lui si presupun ca nici nu va renunta din moment ce au trecut 2 ani si nu a rezolvat nimic.
    1.si cel mai puternic este ca nu te iubeste atat cat trebuie,cauta ceva in timpul liber,eventual se simte bine facand dragoste cu tine,ii place sa mai aibe ceva extra ce se poate numi o aventura.
    Daca te-ar fi iubit ar fi terminat de mult cu sotia lui.
    2.Cu timpul se instaleaza obisnuinta si e foarte greu(daca esti mai slab de inger) sa dai la totul cu piciorul chiar daca esti nefericit.Cauti o portita doar sa mai fugi uneori insa nu cauti ceva stabil si nu vrei sub nici o forma sa pleci de langa cel ce iti e alaturi de atata timp.
    Eu am crezut ca m-am indragostit si am fost in stare sa fac pasul dupa cateva saptamani doar,insa cum nu mai aveam anii adolescentei am lasat sa mai treaca timpul.Dupa cateva luni am realizat ca nu ne potrivim ca nu as fi fericita cu el dar ca mi-e tare greu sa renunt la el.
    Incet am reusit sa imi umplu timpul cu altceva,sa-mi directionez atentia spre altceva si am reusit sa-l scot din cap fiindca mi-am dat seama ca rolul lui in viata mea era doar de amant,imi placea sa fac dragoste cu el,sa mai ies cu el ,sa-mi mai umplu timpul liber cu el dar doar atat.Din pacate asta e riscul pentru cei care se incurca cu oameni casatoriti.
    Am tinut la el dar departe de-al iubi si am hotarat sa nu-l chinui,am ramas cu sotul meu de care mi-era dor zilnic si fata de care ma simteam vinovata.
    Cred ca esti tinara si cred ca trebuie sa te bucuri de viata si sa nu-ti risipesti anii,lasa-l incet,daca iti e greu atunci mergi usurel in directia despartiri ,vedeti-va cat mai rar si incerca sa gasesti pe altcineva,uneori asta vindeca.
    Bafta multa.
    alena
  •  
    • 180 mesaje
    23 Dec 2004, 14:50
    0 0
    Censky esti o „adevarata”! Sunt mandra de tine!!! I-ai dat o lectie pana la urma
  •  
    • 299 mesaje
    24 Dec 2004, 11:27
    0 0
    Cred ca este important ca femeia sa isi cunoasca propria valoare si sa stie ce vrea. In momentul in care isi constientizeaza complet valoarea, stie ca este frumoasa si are multe de oferit unui barbat care o iubeste cu adevarat, incepe sa nu mai cerseasca afectiune, pentru ca eu asa vad relatia cu un barbat casatorit. Un fel de cersire de afectiune, iar el ofera frimituri. Am trait si eu unele intamplari neplacute in viata si spre norocul meu intr-o zi mi-am dat seama ca nu se merita si ca nici macar nu are rost sa ma deranjez pentru cineva fara suflet. Am observat ca barbatii spun cam aceleasi cuvinte, scopul este acelasi si atunci toate cuvintele nu au mai avut nici o valoare pentru mine. Singurul lucru care conteaza este dragostea adevarata, care este foarte rara si implica sacrificii. Un barbat care nu are chef sa se sacrifice cu nimic, nu iubeste.
  •  
    • 249 mesaje
    24 Dec 2004, 12:25
    0 0
    Fetelor,
    Haideti sa va spun ceva: apropos, de discutiile de saptamana asta cu amantele si barbatii insurati. V-am zis ca am facut si eu o prostie la un moment dat dar m-am retras la timp deci nu am afectat pe nimeni; pot sa spun ca am avut norocul sa nu ma indragostesc de el cine stie ce (oricum, nu-mi faceam vise, eram constienta ca nu era in regula si nu avea unde sa ajunga toata chestia). Asa...ce voiam sa spun?! Am un coleg la serv, insurat, foarte de treaba, vorbim vrute si nevrute dar care ma scoate din minti atunci cand profita de cate o ocazie sa ma pupe, sa ma ia in brate sa-si bage nasul in parul meu, sa-mi spuna ca ce frumos miros si sa ofteze...Acum o jum de ora a trecut pe la mine prin birou, am vorbit, am povestit ce-o sa facem de Craciun, de Rev, ce an haios a fost etc, etc dupa care a "sarit pe mine"...Nu inteleg atitudinea lui atata timp cat nu-mi face avansuri, nu discutam despre problemele mele de amor sau despre sit. lui de acasa. Nici sa-i zic cateva nu pot pt ca ma gandesc ca asa o fi felul lui. Dar l-am urmarit cum face si cu alte colege si nu se manifesta asa....Sapt viitoare trebuie sa fac ceva sa nu mai vina pe la mine.
    Voi ce credeti despre chestia asta?
  •  
    • 249 mesaje
    24 Dec 2004, 12:30
    0 0
    Am uitat sa va spun ca nu ma imbrac de provocator, de obicei. Deci, nu cred sa fie asta motivul... Astazi cel putin, arat groaznic, sunt racita si ma simt ca 'naiba'.
    A, era bine ca 2004 sa fi fost un an haios, a fost doar unul foarte 'prost' (pt. mine).
    Va pu!
  •  
    • 1969 mesaje
    24 Dec 2004, 12:38
    0 0
    mi se pare deplasat din partea lui...pe langa faptul ca nu are pic de respect fata de nevasta,nici pe tine nu te respecta,mai ales ca o face la birou...parerea mea este sa-l tratezi cu ignore de aici incolo,mai ales ca risti sa starnesti cleveteli la locul de munca...cine stie,din atatea discutii despre vrute si nevrute,o fi inteles baiatul alte alea...a, si daca vine cu ceai la tine refuza-l politicos..accepta insa cana de ceai de la o colega..
  •  
    • 249 mesaje
    24 Dec 2004, 13:09
    0 0
    Ai si tu dreptate kale... Asa am sa fac saptamana viitoare ( ca deh, "tre' sa ne pupam ca vine Anul Nou")... Cleveteli nu stiu daca pot aparea pt ca eu am biroul oarecum separat de cel al colegelor mele. Poate si asta l-a incurajat... E, hai ca chiar m-am enervat.
  •  
    • 299 mesaje
    25 Dec 2004, 12:27
    0 0
    Si eu am patit anul asta ce ai patit tu. Poate te place. Eu cred ca pt unii barbati viata cu nevasta a devenit un pic mai plictisitoare si simt nevoia de inviorare, se folosesc pur si simplu de amuzamentul de la servici.Daca te place, asta nu inseamna mare lucru pt el, dar nici pt tine nu trebuie sa insemne pt ca te poate placea si un barbat calumea care sa te respecte. Poti sa il iei la intrebari asa cum am facut si eu cu colegul meu si ai sa vezi ca e o chestie de amuzament pt el, deci nu conteaza.