Sacrificiul pentru fericirea altora....
-
0 2
Buna draga Evelor,
va scriu pentru a va cere parerea in dilema prezentului meu. Voi incerca sa imi descriu situatia pe scurt.
In urma cu 3 ani m-am casatorit cu un om extraordinar, linistit, destept cu cariera. Totul a inceput din prietenie, lucrurui comune. Nu a fost dragoste la prima vedere, iar acum realizez k nu a fost dragoste niciodata, ci numai prietenie.
Anul trecut a facut soarta ca in interes de serviciu sa calatoresc cu un coleg de lucru. Din prima clipa m-a atras ceva la el (din punct de vedere fizic). Ne-am intors, si am zis k vor trece zilele si totodata ideile mele din cap. Asa a si fost...pana a urmat a doua calatorie. Am inceput sa ne apropiem, sa ne cunoastem mai bine, radeam tot timpul, locul in care ne aflam se lumina.
Am inceput sa nu ma recunosc, k eu, acea femeie casatorita cu prejudecati si dorinta de a fi totul perfect, mai demult judecand pe altii pt aceste cauze, iar acum eu eram persoana in cauza...
Cu timpul am hotarat k voi face pasul urmator...stiind k voi gresi enorm, dar am zis pana nu imi satisfac curiozitatile nu ma voi linisti. Asadar am ajuns sa imi insel sotul. Problema a inceput cand am realizat k ne-am implicat sentimental foarte mult. Seara de seara ne-a fost dor unul de altul, uram cand veneau concediile, adormeam cu el si ma trezeam cu el in gand.
Si el la randul lui este casatorit dar nu avem copii.
Asa departe am ajuns incat ne-am gandit la ideea de a divorta, dar cei din jurul meu, prieteni, familie, nu vor accepta niciodata alegerea mea. Nu stiu ce sa fac? cum sa actionez? consider k asa nu mai merge mai departe. Nu vreau sa ii ranesc pa altii dar si eu merit sa fiu fericita....
-
Eu nu sunt de acord cu sacrificiile de nici un fel in detrmimentul fericirii tale. Eu traiesc intr o altfel de lume si nu mi imaginez cum ar fi ca familia si prietenii mei sa nu ma sustina cand vreau sa pun capat unei relatii ca sa incep una noua.
Doar pt ca esti casatorita cu cineva,nu inseamna ca ai si garantia ca vei fi fericita cu persoana aia pt tot restul vietii. E bullshit! Si daca tu te ai gandit fff bine si esti sigura ca vei fi fericita cu tipul asta nou si daca si el simte la fel,nu inteleg de ce ai mai sta pe ganduri.
Numai ca...e posibila si varianta cealalalta...ca tu sa fii doar inca una din femeile casatorite care traiesc fara pic de pasiune si atunci cand apare cineva nou care le da putina atentie,isi pierd capul si cred ca au gasit marea iubire.E posibil ca tu sa fii doar o flama pt omul asta si lui nici prin cap sa nu i treaca sa si lase familia pt tine.
Da si tu mai multe detalii...
Dar nu,in general nu sunt de acord cu sacrificiul fericirii tale pt absolut nimeni pe lumea asta.
Acest mesaj a fost editat de către Angelie: -
Parerea mea e ca ai gresit din start, te-ai casatorit cu un om pe care nu il iubesti, doar pentru a avea o viata linistita ... consider o viata in doi fara iubire ca mancarea fara sare, fara gust ... lipseste exact ce traiesti acum cu acest coleg!
Nu poti calca pe cadavre pentru a fi fericita. Ai gresit din nou cand ai ales sa inseli inainte de a incerca cumva sa vezi daca sotul tau poate trezi in tine vreun sentiment, asta daca tot l-ai luat de barbat, macar sa fi acordat o sansa relatiei intr-un fel sau altul!
O viata in minciuna e un chin si mai devreme sau mai tarziu se va afla oricum ... nu ai cum sa ascunzi asa ceva, ori sotia lui ori sotul tau va simti ceva si isi vor pune semne de intrebare pentru ca daca va iubiti, incontrolabil sentimentele vor schimba atitudinea voastra fata de partner si gandeste-te atunci ce va iesi. Crezi ca ai nevoie de aceste scene in viata ta ?
Te rog nu adauga randurilor mele, un aer ironic sau rautacios pentru ca nu asta e intentia mea ... suntem oameni, toti gresim in viata, dar fiind viata ta si pentru ca iti doresti sa fii fericita nu poti lasa in urma un suflet care ti-a stat alaturi 3 ani, care te-a respectat si sustinut asa cum zici.
Corect ar fi sa joci de acum inainte cu cartile pe masa, pentru ca e demonstrat ca in viata roata se intoarce. Iti doresc sa ai parte de intelepciune in alegeri si sa te citesc fericita! -
fitdea said:
Buna draga Evelor,
va scriu pentru a va cere parerea in dilema prezentului meu. Voi incerca sa imi descriu situatia pe scurt.
In urma cu 3 ani m-am casatorit cu un om extraordinar, linistit, destept cu cariera. Totul a inceput din prietenie, lucrurui comune. Nu a fost dragoste la prima vedere, iar acum realizez k nu a fost dragoste niciodata, ci numai prietenie.
Anul trecut a facut soarta ca in interes de serviciu sa calatoresc cu un coleg de lucru. Din prima clipa m-a atras ceva la el (din punct de vedere fizic). Ne-am intors, si am zis k vor trece zilele si totodata ideile mele din cap. Asa a si fost...pana a urmat a doua calatorie. Am inceput sa ne apropiem, sa ne cunoastem mai bine, radeam tot timpul, locul in care ne aflam se lumina.
Am inceput sa nu ma recunosc, k eu, acea femeie casatorita cu prejudecati si dorinta de a fi totul perfect, mai demult judecand pe altii pt aceste cauze, iar acum eu eram persoana in cauza...
Cu timpul am hotarat k voi face pasul urmator...stiind k voi gresi enorm, dar am zis pana nu imi satisfac curiozitatile nu ma voi linisti. Asadar am ajuns sa imi insel sotul. Problema a inceput cand am realizat k ne-am implicat sentimental foarte mult. Seara de seara ne-a fost dor unul de altul, uram cand veneau concediile, adormeam cu el si ma trezeam cu el in gand.
Si el la randul lui este casatorit dar nu avem copii.
Asa departe am ajuns incat ne-am gandit la ideea de a divorta, dar cei din jurul meu, prieteni, familie, nu vor accepta niciodata alegerea mea. Nu stiu ce sa fac? cum sa actionez? consider k asa nu mai merge mai departe. Nu vreau sa ii ranesc pa altii dar si eu merit sa fiu fericita....
ai gresit ca te-ai casatorit asa, din prietenie. sotul tau te iubeste?
amantul s-a insurat si el tot asa, fara sentimente profunde?
daca voi doi - tu si amantul - considerati ca sunteti facuti unul pentru altul, eu zic sa divortati fiecare de actualul sot si sa va casatoriti, au macar sa ramaneti impreuna.
o sa-mi sara in cap cate unele, dar cred ca, atata vreme cat voi doi nu sunteti fericiti, fiecare in casatoria lui, nici partenerii vostri nu vor fi fericiti sau impliniti.
de vreme ce nu exista copii, eu in locul tau asta as face.
de ce ai ramane langa sotul actual? sau amantul langa sotia actuala? din mila?
eu una nu mi-as dori ca sotul meu sa ramana langa mine din mila. sincer.
-
Iubita, ai grija sa nu uite instant de tine colegu' dupa ce divortezi. Mai am eu o prietena care si-a lasat barbatu' pt amantul teribil de indragostit de ea si gata sa divorteze, da' imediat ce s-a vazut cu ea la usa cu valizele, divortata si libera doar pentru el, brusc au intervenit toate motivele din lume pentru a-si amana divortul. Sa-ti mai zic c-au trecut 3 ani de atunci si ea tot amanta lui este, acum divoratata, insa el nu se poate desparti de nevasta-sa inca ba fiindca vin sarbatorile, ba fiindca uite, acum sunt sarbatorile, ba fiindca de-abia au trecut sarbatorile, ba fiindca vine si Pastele, iar apoi e si concediul de vara deja platit samd.
In orice caz, Carmen a punctat f bine. Tu nu esti vreo victima aici si degeaba te crezi sacrificata. Tu tocmai ai sacrificat increderea sotului tau si aceasta casnicie pe care o aveai.
Daca nu era ok cu sotul si amantul ti-a luat mintile, singurele tale optiuni valabile moral erau:
1. te desparti de sot si sari in patul amantului
2. stai cu sotul si fugi de amant ca de dracu' si rupi orice contact cu el, incercand sa te focusezi 100% asupra sotului
Tu ai ales sa nu urmezi niciuna dintre optiunile astea, ci ai vrut si cu s***-n c*r si cu sufletu'-n rai. Nu se poate asa ceva si stii ff bine.
Ai venit aici fiindca ai constiinta incarcata si speri:
- ori sa te aprobe forumul si sa te culci la noapte linistita, ca saraca de tine si normal ca ti-ai facut amant daca bietul sot nu ti-a fost decat prieten si n-a reusit, ratatul naibii, sa te faca sa te indragostesti
- ori fiindca te macina constiinta atat de tare si singura n-ai puterea sa pui capat relatiei cu amantul si vrei sa te traga toata suflarea femeiasca de urechi incat sa te trezeasca la realitate -
Eu nu prea am inteles cine se sacrifica pt cine aici...
Tu pt fericirea sotului, ca sa ramai cu el?... Sunt cam nedumerita.
Oricum ar fi, eu vad doua alternative:
1. Ramai cu sotul tau si uiti de coleg, insa fericita nu vei fi niciodata, caci e clar ca nu-l iubesti, de vreme ce l-ai inselat. Nu vei putea trai cu asta si vei sfarsi prin a-l insela din nou. O data ce ai facut-o, e f usor sa calci din nou pe bec.
2. Divortezi (asta in conditiile in care si colegul o face) si veti fi impreuna. Apoi, fie fie nu vei fi impacata cu situatia pe care ati creat-o si vor aparea discutii care vor duce la despartire, fie unul dintre voi va calca gresit la un moment dat (din aceleasi motive descrise mai sus).
In conditiile astea, probabil ca ai nevoie de un al 3-lea barbat in viata ta.
-
Sunt perfect de acord cu Hau...SI sa mor dc inteleg conceptia asta conform careia "te ai casatori= nu mai ai voie sa ai sentimente!gata!acolo ramai,il iubesti/nu l iubesti pe-ala,te ai procopsit cu el".
Nu,frate!!Io s un om care iubeste viata la nebunie cu absolut tot ce are ea de oferit,Imi placa sa simt,sa gust, imi plac senzatiile....si nu mi se pare chin mai mare decat a sta langa un om pt care nu simti nimic si care nu te face sa vibrezi.
Daca esti convinsa ca omul asta nou e ceea ce iti trebuie,daca esti foarte sigura pe asta,io zic ca n ar tb sa fii chinuita de nici o vina,te duci si ii spui sotului deschis ce si cum si bagi divort. Si incepi sa traiesti! -
Angelie said:
Sunt perfect de acord cu Hau...SI sa mor dc inteleg conceptia asta conform careia "te ai casatori= nu mai ai voie sa ai sentimente!gata!acolo ramai,il iubesti/nu l iubesti pe-ala,te ai procopsit cu el".
Nu,frate!!Io s un om care iubeste viata la nebunie cu absolut tot ce are ea de oferit,Imi placa sa simt,sa gust, imi plac senzatiile....si nu mi se pare chin mai mare decat a sta langa un om pt care nu simti nimic si care nu te face sa vibrezi.
Daca esti convinsa ca omul asta nou e ceea ce iti trebuie,daca esti foarte sigura pe asta,io zic ca n ar tb sa fii chinuita de nici o vina,te duci si ii spui sotului deschis ce si cum si bagi divort. Si incepi sa traiesti!Angelie, n-a sfatuit-o nimeni sa stea moarta-coapta langa sotul pe care nu-l iubeste. Insa nici nu s-a despartit de el pt amant. Ea a ales sa-l tina pe sot de prost acasa, pana se prinde ea cum merg lucrurile cu amantu'. Daca va divorta, punem pariu pe orice ca n-o face pana nu ii garanteaza amantul ca divorteaza si el? Fiindca daca doamne fereste e sa ramana cu buza umflata, atunci macar mai bine sta cu sotu'. Iar barbac-su' e cel mai luat de fraier si sacrificat aici, nu ea, las-o dreq'.
Asa e si firesc, daca amantul e atat de grozav si ea crede ca poate sa fie fericita cu el, EXCELENT. Dar de ce isi bate joc de barbac-su' in halu' asta?
-
cred ca lucrurile ar fi mult mai simple daca oamenii ar fi cinstiti cu ei insisi in momentul in care aleg sa se casatoreasca. Nu cred ca e vorba ca te-ai casatorit si nu mai ai voie sa ai sentimente... daca ar fi asa, juramintele din biserica si de la primar ar fi nule.
trebuie analizat pana la in panzele albe (atat afectiv cat si rational) daca acela este omul langa care te vezi pt tot restul vietii... -
andrada86 said:
.......pana cand?
Daca peste 3 ani o face altul sa vibreze?pana cand il gaqseste pe cel langa care sa ramana "pana cand moartea ii va desparti". sau macar sa intre in relatie/casatorie cu sentimentul ca el e respectivul.
dar bine ar fi sa nu se mai lase cu plimbari la starea civila in stadiile intermediare...
Magadutz, as fi de acord cu ce ai zis tu, dar daca acest coleg chiar e "alesul"?
-
Andrada, asta am spus si eu mai sus.
Tocmai de aia, ca mereu o va face altcineva sa vibreze, caci, deh, e clar ca nu vibreaza la unison cu sotul.
A ramane cu el, din punctul meu de vedere, nu e o solutie. Ca va ramane cu colegul sau nu, ramane de vazut.
Cand inseli si vezi cum poate fi 'altfel', nu mai merge!
Da, eu am facut asta (cand eram deja in divort), iar in mijlocul desfasurarii, a venit raposatul sa ma roage sa facem un copil, ca sa ne impacam (un imbecil!).
Inutil sa va spun ca nu am acceptat, nu m-as fi intors in mocirla din care tocmai scapsem.
Insa nici nu am rams cu tipul respectiv.