Iubita sau nevasta?
-
0 0Marea majoritate ne confruntam cu problema plafonarii unei relatii oficializata sau nu (este o chestiune de timp pentru cele care m-ar contrazice). De multe ori m-am intrebat care ar fi solutia unei casnicii din zilele noastre. Mi-ar place sa dezvoltam subiectul.
-
o solutie la general nu cred ca putem da; depinde de la persoana la persoana si sunt de acord cu tine ca in timp ne plafonam! totusi, cred ca cel mai important factor care duce la implinirea unei casnicii este COMUNICAREA! Numai asa stii ce isi doreste, ce detesta partenerul. Cred ca daca am acorda zilnic atentie acestui subiect - si aici ma refer la cuplu - lucrurile s-ar mai schimba.
-
Postura de iubita este mai lejera, nu necesita in toate cazurile raspunderi si responsabilitati.
Postura de nevasta prin definire implica mai multe responsabilitati, responsabilitati care nu avantajeaja cu nimic in plus fata de cealalta postura. In societate esti primit si privit in functie de interese, iar dragostea nu se defineste ci se simte. -
Sunt de aceeasi parere cu nikyty. Autnci cand eram prietena era usor, nu aveam mare lucru de factur, dar aum am devenit sotie si totul ramane pe umerii mei. Adica trebuie sa faci garmada de lucruri : mancare, curat, spalat si sa ai mare grija ca sotul sa iasa din casa curat, aranjat etc. Altfel ... nu e bine.
-
Sunt de acord ca sunt mult mai multe responsablitati ca sotie.Eu sunt casatorita doar de 6 luni si deja simt diferenta dintre iubita si sotie.Cu toate acestea, sotul meu ma ajuta la absolut orice este de facut in casa, nu exagerez.Dar tot exista o diferenta...Nu stiu inca daca sunt eu de vina, sau ce, pentru faptul ca mi se parea mai frumos inainte.Voi ce credeti?
-
Solutia? Abolirea casatoriei ca institutie si celula de baza a societatii. Parerea mea este ca in zilele nostre, casatoria a devenit o "afacere" paguboasa. Eu cred ca dragostea si intelegerea dintr-un cuplu dainuesc mai mult fara acel petec de hirtie, intitular generic "certificat de casatorie". Nu am fost niciodata in postura de sotie si nici nu imi doresc ca sa iti spun drept. Ma simt mai iubita, mai ocrotita, mai inteleasa, mai cocolosita si mai, si mai, asa in postura de iubita, de prietena, de partenera, de camarada. Ca sa nu mai spun ca nici nu-mi place cum suna "nevasta-mea" sau sotia mea. Prefer sa fiu jumatatea lui cu adevarat, fara hirtie de la Primarie. Gresesc?
-
Eu sunt sigura ca de vina este societatea si mentalitatea oamenilor langa care traim. La noi, sunt persoane care privesc suspect o femeie nemaritata (ca sa nu intru in amanunte), indiferent ca au sau nu motive. Am stat o perioada in Franta si am observat ca acolo se traieste foarte mult in concubinaj, iar pe langa asta, barbatii sunt mult mai atenti cu partenerele lor si le acorda mai multa libertate. Barbatul roman (in afara de cel musulman) este cel mai pretentios si mai rasfatat barbat. Majoritatea (nu-i includ pe toti), dupa casatorie, asteapta de la sotia lor sa indeplineasca mult mai multe sarcini decat ei. Eu sunt casatorita si de la inceput am impartit sarcinile cu sotul meu. Nu am acceptat sa devin "femeie in casa": fac eu mancare, atunci tu dai cu aspiratorul, intarzi tu la serviciu cu diverse probleme, te inteleg, dar nu imi reprosezi nici mie cand intarzii la randul meu. Si ne intelegem foarte bine.Mai sunt si neintelegeri, dar orice cuplu trece prin asta.
Sunt, deasemenea, multe femei care considera divortul ca un lucru care le infiereaza in fata celorlalti. La noi, rata divorturilor este mai mica ca in Occident, dar nu pentru ca toate sunt OK, ci pentru ca romanca indura multe neplaceri tocmai datorita acestei mentalitati. Nu vi se pare nedrept? -
Cred ca plafonarea unei relatii,indiferent ce fel de relatie e(oficiala sau nu),pleaca din ideea e a mea/e al meu,asta cu atit mai mult in cazul unei relatii oficializate.Cred ca multa lume uita ceva foarte important si anume ca orice pe lumea asta se transforma,acum depinde numai de cei doi implicati in relatie in ce anume se transforma.
Societatea spuneti ca are un rol?probabil pentru ca ne-am invatat sa ne uitam inainte de toate in "gura lumii",ceea ce mi se pare o mare greseala.De ce?Pentru ca aceasta gura a lumii toaca oricum,deci ar trebui sa traiasca fiecare asa cum se simte mai bine,daca ti-e mai bine ca iubita sau ca sotie trebuie sa decizi singura si sa ai taria sa iti afisezi optiunea in fata lumii.Nu credeti? -
un concubinaj nu poate face rau daca ramane la nivel de "relatie". daca te implici in aceasta relatie, ai pus-o! iti pierzi familia. am mai spus, amanti gasesti pe toate drumurile, dar un sot bun, mai rar. Deci, daca ai un sot iubitor, de casa, pe gustul tau, poti avea o relatie in paralel, dar nu-ti sacrifica partenerul de viata. daca "relatia "ia amploare, daca te aprinzi prea tare sau nu poti sa mergi in paralel, opreste-te !
s-a vorbit de comunicare, dar cate dintre voi ati gasi puterea de a-i spune sotului ca ai cunoscut pe cineva de care te-ai indragostit(atentie, n-am spus nimic despre iubire)si cu care ai avut relatii sexuale liber alese timp de, sa zicem, trei ani? si ca, in final, ai descoperit ca sotul are mult mai multe calitati decat amantul? si ca astfel, iti iubesti (atentie la verb)si mai mult sotul. cati ar fi de acord cu experienta voastra si cate ati mai vedea bine a doua zi? ba mai mult, sa ajungi sa razi cu sotul despre obiceiurile proaste, accesele de paranoia sau inhibitiile sexuale ale amantului. ati trait asa ceva? daca da, atunci stiti ce inseamna comunicare. -
Parerea mea este ca pentru a fi fericita trebuie sa ramai la statutul de prietena si sa oficializezi casatoria doar in momentul in care te hotarasti sa ai un copil.
Eu locuiesc cu prietenul meu de ceva vreme, practic suntem casatoriti, teoretic ne lipseste doar aceea hartie roz.
Avem o varsta la care ar cam trebui sa ne grabim cu nunta dar cred ca este mai bine asa.Suntem fericiti, mai ales ca dupa casatorie se schimba multe.Cel putin in randul barbatilor lucrurile se schimba, acel act le da siguranta si liniste, au acte pe posesia lor asa ca-si vad nestingheriti de viata.Cat timp esti prietena lor, sunt tot timpul in garda pentru ca oricand te pot pierde, iar tu ca femeie poti oricand sa te razgandesti daca vezi ca el nu este ceea ce vrei sau nu mai este ceea ce vrei.
Prietena mea cea mai buna s-a casatorit de curand, si am avut un soc cand am auzit ca vrea sa divorteze pentru ca el s-a schimbat total este un monstru care considera ca un act ii da drepturi depline asupra libertatii sotiei.
Si asta e doar un exemplu.
Cred ca in cazul meu lucrurile nu s-ar schimba foarte mult dar daca este bine asa de ce sa stric bunul mers al vietii.
Asa ca , concluzia mea este: cu cat mai tarziu cu atat mai bine. -
Eu cred ca acel sot care rade si discuta cu sotia despre amantul pe care l-a avut aceasta timp de 3 ani ori a avut si el vreo cateva femei, ori nu "face fata" si se bucura ca il ajuta altul. Eu sunt de acord ca poti avea o relatie extraconjugala, dar sa-i povestesti sotului si acesta sa te si inteleaga? mi se pare absurd! Am o curiozitate: relatia dintre acesti oameni mai este una ca intre sot si sotie sau stau impreuna doar de ochii lumii si-n particular fac fiecare ce vrea????
-
Da, asa este, eu cred ca stau impreuna doar de ochii lumii, sau ca sa nu fie singuri, pt. ca in acea familie nu mai exista...nimic curat. Sper sa nu jignesc pe nimeni, dar intr-o asemenea familie, n-au mai ramas decit doi"colegi de camera", in rest... Nimic!!Mi-e groaza sa ma gindesc ca acolo cresc copii, care se vor comporta la fel in viata ,si vor rani si ei mai departe.Poate chiar pe fata sau pe baiatul meu!!
Maria, cum ramine cu ADEVARUL, BINELE SI FRUMOSUL vietii?
Eu cred ca acolo, amindoi partenerii sunt in asteptare de ...alte aventuri...si se plictisesc singuri.Sunt doua singuratati impreuna. Sa va ajute Dumnezeu! -
nu conteaza ca 2 oameni sunt casatoriti sau nu, documentul ala nu are nici o valoare atat timp cat nu exista iubire, respect si intelegere. eu cred ca inainte de casatorie toate cuplurile ar trebui sa stea cel putin 1 an impreuna ptr a vedea cum se inteleg, conteaza f mult asta. nu cred ca un sot care accepta aventurile sotiei si ii mai si asculta picanteriile legate de amant mai are ceva ptr sotia lui decat cel mult prietenie, asa cum s-a mai spus aici pe site. si daca iti iubesti sotul si te intelegi cu el nu vad ptr ce tb sa il inseli, ca sa faci comparatie intre el si alti barbati? in plus tb sa te pui si in postura lui, cum te-ai simti daca ai fii tu cea inselata doar asa de comparatie si in plus sa-ti mai povesteasca si ce ii face amantei? eu cred ca tine de respect intre parteneri, eu cred ca respectul intr-o relatie conteaza f fff mult.
-
Dragi eve
Vad ca s-a pronuntat de mai mult oeir cuvantul "concubinaj". Sa inteleg ca intr-o relatie de concubinaj nu exista "obligatii" ? Adica, nu trebuie sa gatesti, nu trebuie sa speli, nu trebuie sa faci curat? Nu sunt chletuieli comune? Etc. Nu-l suni sa-i spui ca intarzii si invers?
Poate ca "obligatii" de genul asta nu exista in cazul in care dormi o noapte pe saptamana, dar asta nu e concubinaj.
Cred ca modul in care te comporti intr-o casnicie/relatie de comuniune consensuala depinde doar de caracter si de obiceiuri.
Si, idiferent daca esti casatorit su nu, in primele 6 luni de coabitare, e mai greu. Pana te obisnuiesti cu tabieturile celuilalt si renunti la majoritatea momentelor de intimitate cu tine insuti, etc.