nevoia de prieteni/socializare
-
0 0
Buna!
Sunt o persoana retrasa si rezervata, mi-e greu sa leg prietenii si recunosc ca uneori ma simt destul de singura. Sunt casatorita si pana acum am fost convinsa ca relatia cu sotul si familia imi sunt de ajuns, insa ma uit in jurul meu si vad ca eu n-am o prietena cu care sa ies la o cafea, magazine etc..
Timp de foarte multi ani am avut o buna prietena(unica,restul fetelor cu care ma mai intalneam erau amice,colege-relatii nu foarte stranse), care s-a mutat in alt oras. De vreo 2 ani relatia s-a racit destul de mult, ea reluand legatura cu prietene de pe vremea facultatii si simt ca eu nu mai sunt ceea ce cauta ea, la nivel de conversatii..in general..eu fiind mai profunda/serioasa presupun ca in acest moment al vietii ei nu sunt pe placul ei, de exemplu ii trimit mesaje la care nu-mi raspunde, daca inainte vorbeam mai des pe messenger acum nici nu se mai da vizibila sa vorbim si tot asa.
Problema e ca eu am avut mereu doar aceasta prietena, niciodata n-am fost deschisa spre alte persoane mai ales ca mereu m-am simtit mai bine singura, cu sotul, familia..
Relatiile mele cu colegii de munca sunt bune insa nu sunt stranse.Suntem un colectiv relativ mic in care s-au format prietenii bune.Eu nu sunt in "grupuletul" lor, al celor mai populari sa zicem asa, ci ma inteleg bine cu toti. Insa cand se iese impreuna nu ma invita, desi am iesit uneori sa srbatorim vreo colega, insa in mod normal nu sunt pe lista de preferati. Nu sunt antipatica, vorbesc cu toata lumea, radem , glumim dar pe undeva se produce un click. Simt ca nu sunt placuta asa cum as vrea eu, poate si pt faptul ca sunt mai serioasa si rezervata, imi vad de treaba mea si nu ma bag la barfe.La servici simt ca unii colegi imi prefera compania dar nu cat sa iesim la un suc etc
Acum, recunosc ca si mie imi place sa fiu asa, mai..solitara dar pe de alta parte ma simt si singra uneori, sotul meu e la fel ca mine, doar ca e mai vorbaret si se lipeste mai usor de oameni.
Pot intra in inima omului, asta vine natural sau se invata?
-
hmm...de socializare orice om normal are nevoie ,la orice virsta.Intr-adevar cercul de oameni cu care comunici are un rol foarte important in viata fiecaruia dintre noi.Datorita prietenilor tu te poti cunoaste pe tine insuti,nu stiu ,se schimba toata lumea in jur,intelegi ca ai oameni pe care poti conta si aceasta defapt e una din necesitatile umane.Ca ai o familie este foarte bine si ca ai un job permanent este la fel de bine,dar nu e suficient.In primul rind nu uita ca tu si sotul tau sinteti un model pentru copii vostri,daca ei vor realiza ca prieteni ai familiei nu exista,lucrurile se vor complica...
Raspunzind la intrebarea ta zic ca in cazul tau...aceasta se invata,dar si nu numai pe reguli concrete se bazeaza,ci important e sa-ti vreai schimbarea asta si intr-una sa actionezi..
Bafta! -
Ma gandesc ca si faptul ca traiesc in alta tara imi limiteaza putin elanul. Traim intr-o tara in care romanii sunt vazuti destul de rau, la munca sunt singura straina si chiar daca mereu am fost tratata cu respect ma simt totusi data la o parte. In sensul ca eu ii intreb pe colegii mei despre familie, examene etc, nu ma bag in viata omului, ci asa..din educatie si sa fac conversatie. Eu sunt intrebata cam ce mai fac si atat. Nu sunt f vorbareata dar nici cu nasul in f.und nu stau..adica incerc sa ma apropii de ei...dar de mine au incercat f putin sa se apropie. Nu vreau sa dau vina pe rasism sau alte cele..dar in tara ieseam mai mult, ma lipeam mai repede de oameni. Si limba o stiu f bine,(acestei tari, ma refer) deci nici probleme de comunicare n-ar trebiu sa existe.
Poate ca printre ai mei as fi si eu altfel si as scapa si de sentimentul asta ca printre ei nu e locul meu.
Acest mesaj a fost editat de către ellysweet: