Sa invatam cum sa ne iubim mai mult pe noi insine
-
0 0
Buna seara.
Deschid in acest topic inainte de trecerea in noul an si ca o dorinta de-a mea pentru anul viitor: vreau sa invat sa ma pretuiesc mai mult pe mine si sa ma pun deasupra celorlalti in topul preferintelor.
Dintotdeauna am iubit mai mult pe altcineva: un "el" care n-a meritat, care a fost prea lenes ca sa depuna vreun efor pentru a merge bine relatia noastra, prea fricos ca sa se implice, prea neinteresat de viata mea, prea ocupat ca sa ma sune sau sa-mi raspunda la mesaje, si eu mereu am asteptat intelegatoare, am acceptat, am cautat scuze acelui om, am inghitit "galustile" lui servite grosolan, in speranta ca acel om poate se va transforma in printul mult visat. Si nici unul nu s-a transformat, a trecut timpul, eu am implinit 28 de ani si inca sunt singura dupa ce acum de curand am incheiat o relatie de 3 ani si ceva pentru ca n-am reusit sa-l conving pe domn ca eu sunt aleasa, extraordinara, acea femeie fara care viata lui nu va avea rost. As fi vrut sa ma ceara, nu m-a cerut. Nu mai conteaza acum, am incheiat povestea si nu stiu de ce ma simt usurata, nu erau toate perfecte intre noi, nici unul nu era fix ce astepta celalalt si cred ca ne-am facut reciproc un bine. Si inca o data am observat ca toate concesiile mele, tot cat am lasat de la mine sa iasa ceva, n-a avut rost. Ma gandesc acum ca poate imi folosea mai mult sa aleg intotdeauna ce era mai bun pt mine. Stiu ca suna egoist, asta este.M-am saturat sa fiu eu mereu prostul care plange la urma. Sa fiu eu cea intelegatoare cu altii, in timp ce pe mine ma critic aspru daca mananc in plus o ciocolata, daca nu reusesc sa gatesc felul lui preferat "ca la soacra acasa" . M-am saturat de barbatii care se poarta cu mine ca si cum as fi defecta, pentru ca imi deschid sufletul si ii accept asa cum sunt, cu mai multe rele decat bune. M-am saturat sa concubinez, sa mimez pe sotia perfecta care la 6 se trezeste prima sa-i pregateasca printului sandvisurile si micul dejun, sa fiu eu de voie -de nevoie disponibila mereu pentru a merge la parintii lui, cand pe ai mei nu i-am vazut de jumatate de an, noroc cu telefoanele astea. Si uite asa, in prag de an nou, ajung la concluzia ca iar mi-am futut aproape 4 ani din viata si imbatranesc, fac celulita, fac singura revelionul ca am prieteni prea ocupati sa ma adauge in schema lor si pe mine, la ai mei nu pot merge ca voi fi de serviciu in noaptea dintre ani, deci am realizat anul asta si in ceilalti 3 precedenti mai nimic.
Vreau sa incep sa ma pun pe mine prima, chiar daca nu stiu cum. Vreau sa nu-mi mai pese de parerea celorlalti despre mine, sa nu mai trebuiasca sa-mi schimb eu obiceiurile, ritmul vietii,stilul vestimentar, coafura si orice altceva pentru ca asa doreste el, un el care vine si pleaca din viata mea cam dupa 3 ani de amor intens cu scandaluri sau fara, premeditat sau spontan.
Vreau sa imi iau o masina si sa bat tara asta in lung si-n lat, pentru toate week-endurile din astia 3 ani jumate in care el muncea, era plecat la parintii lui, era ocupat sau prea zgarcit si nu puteam pleca undeva de nebuni, doar noi doi. Vreau sa recuperez tot timpul asta pe care l-am irosit fara rost. Vreau sa ii pun pe ai mei pe primul loc si banii aia pe care ii imparteam cu el,ca asa se cade cand stai impreuna, sa li-i trimit lor, sa nu-i mai toc aiurea. Imi pare rau ca timpul trece si nu pot petrece mai multa vreeme langa parinti, care imbatranesc saracii , dar nu zic nimic, din prea mult bun simt si marinimie, se multumesc sa stie ca sunt sanatoasa si ca muncesc undeva. Asta e realizarea vietii lor, iar eu nu le pot da indeajuns pentru tot ce au facut pentru mine.
Va doresc un an nou in care sa aveti grija mare de voi si sa vi se implineasca cele mai puternice vise.
V-am pupat, noapte buna.
- optimista-
-
iti doresc suscces,lupta cu noi insine i cea mai dificila dar sintem puternici si o sa reusim.Si eu m confrunt tot cu asta dar sint sigura ca,cu putin efort vom reusi .in fond santem bune sa avem grija de alti ,de ce nu am avea si de noi insine.sti numaratoarea pina acuma a fost inversa deacuma cu un pas inainte va fi UNU noi DOI RESTU....SUCCES INCA O DATA SI AN NOU PLIN DE IMPLINIRI
-
hoptimisto, bravo, bravo si iar bravo!
parca ai scris cu mana mea acolo. am inceput drumul pe care vrei tu sa mergi acum ceva timp si crede-ma ca nu-i usor, insa satisfactia este oau.
stii ce-i culmea? ca nu trebuie sa devii egoista. iti acorzi tie mai multa atentie si atat. o sa vezi ca parca totul e mai colorat in jurul tau. tu ai scris mesajul asta oarecum regretand cei 3 ani. nu ai de ce sa-i regreti. cu bune sau rele fac parte din trecutul tau.
te pupa mama! nu-i sfarsitul lumii ca esti singura de rev. vezi ca facura fetele topic special pentru asta si nu-s pesimiste deloc, ci si-au propus sa se alinte un pic in noapte dintre ani.
hai, mutritza sus, ca nu se sfarseste lumea ci abia incepe!
-
vazusem acum cateva zile topicul dar nu am mai apucat sa scriu.
Eu mereu am zis pe aici, din suturile incasate in propriul dos, ca mai inainte de toate, ar trebui sa ne iubim si sa ne respectam pe noi, daca nu suntem tratati cum simtim ca meritam, mai bine sa luam atitudine, fie discutand pe fatza problema, fie parasind campul de lupta cand solutiile mai finutze nu dau rezultate.
Mi s-a intamplat si mie sa ies foarte sifonata dintr-o relatie, tocmai pentru ca iubeam prea mult, daruiam prea mult, faceam prea multe compromisuri, in asa fel incat la un moment dat ajunsesem sa nu ma mai pretuiesc pe mine deloc, il puneam pe respectivul pe primul loc, in fatza dorintelor si problemelor mele, sperand in inima mea ca si el face la fel. Dar el nu facea la fel, la cea mai mica gresala a mea se supara teribil si ma punea la punct, tocmai pentru ca se respecta omul, iar eu faceam ce vroia el.
Mi-am dat seama ca daca eu nu stiu sa cer , sa impun ce mi se cuvine, nu voi primi niciodata. Si am inceput sa fac eu regulile, dar oricum foarte tarziu. Mi-a prins totusi bine, mi-am dat seama cate greseli am facut, iar timpul petrecut doar cu mine insami mi-a folosit enorm, in primul rand ca mi-am luat toate cele 10 sau 12 restante pe care le facusem ca nu avusesm timp sa invat, tot tinandu-ma dupa kurul lui prin toata tara, apoi mi-am luat licenta in aceesi vara, banii pe care ii dadeam lui am inceput sa-i folosesc pentru mine, sa ma ingrijesc mai mult. Si viata mea imediat dupa el s-a schimbat fantastic.
Nu-i sanatos sa fim egoisti, sa ducem la extreme iubirea asta de sine,ci doar sa trasam niste limite in raporturile cu ceilalti.
Femeile cu pretentii sunt mereu mai pretuite decat cele care lasa de la ele. Nu stiu de ce, dar asa se intampla.
Optimita, sper sa fii tare, sa te ocupi de tine, sa afli ce vrei de la viata , sa mergi in acea directie si sa-ti iasa in acel acel barbat facut "dupa chipul si asemanarea ta" moralmente. -
Mult succes optimista in planurile tale..Si eu mi-am propus ca pt 2011 sa fac anumite schimbari in ceea ce ma priveste insa nu la capitolul iubitul pe sine pentru ca de-a lungul existentei mele am fost crescuta ca si cum as fi fost singurul copil de pe pamant,cea mai cea,cu cele mai multe calitati...vreau sa nu mai fiu egoista,sa fiu mai matura,mai buna,sa pretuiesc mai mult prietenii care mi-au fost alaturi de-a lungul timpului si pe care i-am neglijat sau nu am fost mereu alaturi de ei fie din lipsa de timp,fie din comoditate,vreau sa investesc intr-o relatie langa un barbat cu picioarele pe pamant,realist,iubitor, cu bun simt si cu un caracter frumos,sa nu mai alerg dupa vorba aia "cai verzi pe pereti" si nu in ultimul rand si poate cel mai important vreau sa le arat parintilor mei ca ii iubesc,lucru pe care l-am facut intotdeauna cu greu si sa le multumesc pentru ca mi-au oferit tot ce au avut ei mai bun si pentru ca de multe ori s-au sacrificat pentru mine...Sper de data asta sa ma tin de dorintele pt un an nou...