Nici nu stiu de unde sa incep
-
Am avut rabdarea sa citesc pana la sfarsit randurile tale.Draga mea nu te mai tortura pt ca iti faci tie singurica rau. Dute si vorbeste cu un preot pana vei ajunge la un terapeut.Roaga-te pt iertarea pacatelor tale si pt sufletelul acela care nu a apucat sa traiasca.Nu imi permit sa te judec si nu o voi face pt ca singurul care ne judeca e Dumnezeu.Ai luat o lectie de la viata care te va face sa gandesti pe viitor altfel.Acel " individ" care ti-a facut viata un adevarat iad nu l-as putea ierta.Dar noi femeile iertam, trecem cu vederea greselile si dam sanse peste sanse .... uneori poate gresind acordandu-le.Nu fa si alte pacate mai mari luandu-ti viata sau gandindu-te sa faci asta ca nu vei rezolva nimic. E cel mai mare pacat sa faci asa ceva.Viata merge inainte si nu uita ca depinde doar de tine sa mergi mai departe. Nu sunt un psiholog dar acest sfat l-am primit si l-am dat si eu la multa lume.Mama a fost cea care mi-a dat sfatul inainte sa moara si apoi in vis.Si crede-ma daca am reusit sa depasesc aceasta pierdere e datorita acestui sfat.Curaj capul sus si lupta draga mea pt tine si pentr sufletul tau.Iti vei gasi alinarea desi va mai dura.Iubeste-te pe tine.Dumnezeu ii va da acelui barbat rasplata pt faptele sale.Nu ai de ce sa il mai cauti.Eu una asa cred.Sa nu mai permi-ti nimanui sa se joace cu inima ta. Fii puternica si daca te ajuta scrie asa cum te-a sfatuit si Milady_me ....cineva de aici iti va raspunde.Descarca-te .Si nu uita acolo sus cineva te iubeste si sunt convinsa ca si aici sunt persoane care o fac.Nu te izola ca nu te ajuta.Lupta pt tine si pt viata ta , o viata libera de acum inainte.Curaj, nu esti singura.
-
nu mai fi atat de aspra cu tine...exista speranta chiar si atunci cand simti ca totul e pierdut...si vorba aia, ceea ce nu te ucide te face mai puternic...si uite cum o experienta dura de viata, care ti se pare de nesuportat, poate sa te duca spre ceva pozitiv...asta a fost crucea ta de dus, pretul tau de platit...trebuie sa inveti ceva din lectia asta dura de viata, sa plangi dupa ce ai pierdut, dar sa nu disperi...
mi-a placut ce ti-a scris Milady mai sus...rugaciunea, scrisul, prietenii...orice simti tu ca ar putea ajuta, din punctul meu de vedere...esti la inceput de drum si nu la sfarsit, esti la inceputul vietii...numai ca trebuie sa inveti sa te iubesti mai mult, sa-ti intelegi greselile, si sa te ierti... -
apreciaza doar ca nu te-a lasat sa faci un copil care sa fie crescut doar de tine, el stia ce poama e, eu imi cresc copilul singura si nu e usor, sincer, poate viata are o surpriza si vei cunoaste un barbat care merita si cu care sa cresti un copil, sau mai multi!
nu regreta, ramai puternica ca sa ramai cu mintea intreaga, mergi la terapeut si o sa fie bine!
multa bafta!
-
offff.... tu esti victima in povestea asta, asa ca nu te mai tortura in continuu ci lasa-ti timp sa-ti vindeci ranile.
esti capabila sa fii mama buna. o vei putea face cu urmatorul copil. o sa-ti lasi toata dragostea peste el.
toti facem greseli dar dumnezeu mai iarta.
nu-ti cunosc durerea, dar pot sa te sustin si sa te incurajez.
Acest mesaj a fost editat de către me_eva: -
draga outofhere, oricat de neagra e o situatie de viata, trebuie si suntem obligati sa ii cautam partile bune, nu pe cele rele. doar asa putem sa depasim greutatile, cand ne invatam lectia care am primit-o prin ceea ce s-a intamplat. ia te rog o foaie de hartie si imparte-o in doua, scrie pe o parte toate relele din situatia asta si pe cealalta parte incearca sa vezi partile bune din ea. crede-ma, ele exista si le vei gasi. apoi citeste-le si alege un aspect pozitiv, acela care te mangaie cel mai tare si de cate ori iti revine in minte ceea ce s-a intamplat, coreleaza totul cu acest aspect pozitiv al situatiei.
primul lucru bun la care m-am gandit cand am citit ce ai scris a fost ca ceea ce s-a intamplat te-a transformat intr-o mama ecelenta pentru urmatorul tau copil. evident ca pentru acesta nu ai fi fost o mama buna deoarece erai sub influenta acestui barbat, iar acest lucru a fost mai puternic decat instinctul matern. de accea o parte buna a situatiei este tocmai faptul ca pierzand acest copil, ai devenit cu adevarat mama, iar viitorii tai copii vor avea mama care o merita, acest copil poate ar fi avut o viata plina de suferinta....
toate greutatile in viata ne sunt date sa invatam din ele, sa invatam o lectie ca sa devenim mai buni, sa ne desavarsim ca fiinte umane. suferinta este cel mai bun profesor, datorita ei ne oprim din cotidian si rutina, ne re-analizam viata, si schimbam macazul spre mai bine. fara suferinta nu am avea cum sa cunoastem fericirea, nu am stii sa o deosebim.
intodeauna raul contine binele iar binele, raul. exista o multime de lucruri bune in viata ta acum, te rog, incearca sa le cauti si o sa vezi ce fericita vei fi cand le descoperi una cate una. in realitate situatiile nu sunt niciodata bune sau rele, ci doar perspectiva noastra asupra lor este buna sau rea. daca te uiti doar la partea proasta exact aia vei avea, insa daca incerci sa o vezi pe cea buna, chiar si printre lacrimi, o vei gasi.
daca iti iei viata acum, omori mama viitorului tau copil si pe el inclusiv. gandeste-te la asta. in urma a ceea ce s-a intamplat ai dobandit dragostea de mama, care nu o aveai inainte. apreciaza ceea ce ai primit in schimbul a ceea ce s-a intamplat. si mai ales, iarta-te, uita-te in oglinda si repeta-ti: "te iert!" in fiecare zi. trebuie sa faci pace cu tine insuti, ca sa poti sa mergi mai departe.
nu mai trai in trecut, mai bine incearca sa te dezvolti mai departe. viata nu se opreste aici, mai ai o gramada de lectii de invatat.
vei fi o mama foarte buna candva, si abia acum vei fi pregatita cu adevarat pentru asta.
-
Nu esti nici proasta,nici credula,nici slaba.Esti o femeie care a iubit un barbat care nu a meritat-o,si nu esti nici pe departe singura.Nu te condamna ca i-ai mai dat o sansa,nu te uri pentru asta,ai facut ceea ce ai simtit,ai avut incredere in el.Nu era firesc asa?Sa ai incredere in omul de langa tine?Cand iubesti esti orb,nu-ti poti imagina ca barbatul pe care il iubesti si te iubeste,ar fi capabil sa te raneasca.
Am trecut si eu prin asta,si m-am urat pentru prostia mea,ma simteam efectiv murdara,la propriu.Simt si acum furnicaturi in corp cand ma gandesc.Acorda-ti timp sa te vindeci,nu spera sa treaca repede,dar foarte sigur,la un moment dat va fi doar o amintire urata.Ai invatat o lectie,acum nu realizezi,sub efectul socului,dar iti va folosi.Toti suntem tradati cel putin o data in viata,nu cunosc pe nimeni care sa nu fi suferit o dezamagire si nu cred ca asta ne face pe toti prosti sau mizerabili...Gandeste-te ca nimic nu este intamplator,eu cred cu taria in asta.Daca pastrai copilul,el ar fi fost tatal pe care ti l-ai fi dorit pentru el?Cum ai fi suportat situatia asta,insarcinata fiind?Nu va fi usor,dar dupa asta,vei fi un om mult mai puternic,crede-ma.
Acest mesaj a fost editat de către andreeaX: -
Iti recomand sa citesti aceasta carte

´´Alchimia emotioanala´´ – capitolul: Cum poate mintea să vindece inima, de Tara Bennett Goleman.
Incearca sa reflectezi mai mult la tine insati, la greselile pe care tu insati le-ai facut si lasa-i pe altii sa isi duca propriile pacate, fara a-i mai judeca, deoarece nimic din ceea ce se intampla nu este intamplator. Nu suntem noi in masura sa judecam...
…cit despre intrebarea legata de avort: iertarea trebe ceruta in primul rind lui Dumnezeu (daca ne amintim de cele 7 Porunci, vom intelege de ce).Nu mai stiu unde am citit:
Care e semnul ca Ingerii ti-au ascultat rugaciunile?
Raspuns: dupa linistea care se instaleaza in suflet!…
A..si lasa-l pe ´´tampit´´ ba, chiar incearca sa il ierti pt ceea ce ti-a facut, iertindu-l pe el de fapt te vindeci pe tine.
O alta particularitate este legata chiar de legatura dintre karma fiecaruia si notiunea iertarii… in momentul in care absolvim pe cineva de greseala facuta, il dezlegam pe acesta de noi si mai ales ii acordam dreptul de a merge mai departe, fara un pacat in plus, dar in momentul in care nu o facem, acel individ ramane legat de sufletul nostru in aceasta viata sau intr-una viitoare si ne trage si pe noi inapoi. Ba mai mult, poate ni se va da dreptul sa ii intoarcem acest pacat, adica sa ne razbunam, murdarindu-ne si noi la randu-ne.
Acest mesaj a fost editat de către puuma: -
E greu..cu siguranta sunt clipe cumplite...pe langa dragostea ta pentru el e si obisnuinta care e la fel de grea... fa ce simti,dar daca te vei impaca cu el nu te astepta la alta persoana ..asa e el probabil,lupul isi schimba paru...dar naravu ba....e vorba din popor.Iti doresc sa treci cat mai repede peste socu acesta.
-
Critical said:
Nu te complica @warmfreezer ,multe isi merita soarta pe buna dreptate,am prieteni care nu bea,nu fumeaza,din familii bune si poate ca ar vrea sa insoare,fetele bune adora baietii rai apoi dupa regrete si dupa ce le-au batjocorat unii cum au vrut isi plang de mila cautand un fraier cuminte sa marite.Nimeni nu "merita" sa treaca prin asta, e o cruzime ce-ai zis tu.
Outofthere a avut nesansa de a intalni un om fara scrupule care s-a jucat cu viata ei, cu mintea ei, cu sentimentele ei, a jonglat cu doua femei cu destula dibacie ca sa nu fie prins atata timp.
Unele fete sunt atrase de "baietii rai", e oarecum adevarat desi cliseistic, dar in niciun caz o femeie nu merita o soarta care sa o aduca la limita disperarii.
-
Mey fata,
fa bine si nu mai gandi asa.
Am vazut ca tot pomenesti cuvantul "epava"...
Pai, cum poti sa te cataloghezi asa?
Lasa, ca nu esti nici prima si nici ultima careia i s-a intamplat sa faca un avort.
Gandeste-te la situatia in care erau femeile pe vremea lui Ceausescu, cand masurile de contraceptie erau practic nule.
Pe atunci, pe langa trauma psihica, femeia trebuia sa traiasca si cu spaima ca daca este prinsa poate face puscarie...
Ridica-te, apuca-te de sport, fa ceva sa iesi din starea asta.
Acuma doar nu o sa-ti legi latzul de gat...
Ai primit o lectie foarte dura de la viata, de acum incolo trebuie sa mergi mai departe.
Si vei vedea ca viata merita sa fie traita.