cine a terminat la Iasi fac.?
-
0 0Mi-a venit ideea sa mai schimbam impresii ca ma bantuie nostalgia targului iesilor . De cand am venit in capitala si m-am dat cu capul de sus si de jos, imi e din ce in ce mai dor de Iasi si de anii aceia.
Mi-a luat 4-5 ani sa ma obisnuiesc aici, desi sunt de 8. -
Eu inca nu am terminat facultatea, dar m-am gandit ca as putea sa-ti raspund.
Intotdeauna am admirat oamenii care isi gasesc curajul sa plece in alt oras, alta tara...asta pentru ca eu nu cred ca as putea.
De cat timp nu ai mai fost in Iasi? De 8 ani? Am fost in Bucuresti in vara asta si mi se pare atat de mare, de coplesitor parca...am stat 2 zile cred ca asa ca nu am avut ocazia sa vad pareta frumoasa( care sigur ca este).
Acum nu stiu ce sa-ti spun despre Iasi, pt ca nu stiu sigur de cat timp nu ai mai fost in Iasi.
S-a schimbat foarte mult. Tata cand a venit in Iasi( dupa vreo 11 ani) nu l-a mai recunoscut.
Eu traind in Iasi poate ca nu pot sa apreciez aceste locuri la adevarata lor valoare. -
Nu am mai fost de cand am terminat, a nu, mint, de cand mi-am luat diploma adica la un an dupa ce am absolvit, asta inseamna '97.
Sunt 7 ani si am momente cand raman cu ochii intr-un puncy fix amintindu-mi viata de camin cu lipsurile ei, cu chefuri, cu sesiuni si examene, cu prieteni buni raspanditi in toate colturile tarii, dar cat de frumos era.
Cand am ajuns in capitala aproape ma izolasem de toata lumea, faceam servici-casa, bani de iesit in oras nu prea aveam, ca nu platea nimeni suficient de bine un incepator. u toate ca acum situatia s-a schimbat, singurul lucru de care ma bucur sincer in capitala e teatrul si posibilitatea sa vezi monstrii sacri live. Altfel:NIMIC. -
eu am avut sansa de a veni la facultate la 28 de ani..plecand dintr-un orasel modest din moldova...m-a coplesit iasiul inca din primele zile..daca mai intai ma obosea(nu mi-au placut niciodata multimile
acum este singurul oras in care as locui..am descoperit cultura iasiului...si aici mi-am descoperit radacinile..
ce vrei sa iti povestesc?poate iti mai alin dorul..
-
Buna fetelor,
Mi-ati adus aminte de vremurile vechi si placute cind am stat un an in Iasi.
Am petrecut cel mai frumos an din viata mea in Iasi acum vreo 5 ani. Eram plecata de mica in strainatate cu parintii, dar din dragoste pt un iesean ce nu vroia sa paraseasca Romania m-am dus sa locuiesc cu el. Desi am avut dificultati cu gasitul unui loc de munca si mai apoi cu salariul, datorita frumosului Iasi si a prietenilor pe care mi am facut in scurt timp acolo, am petrecut cele mai frumoase clipe din viata mea. Cu ieseanul s-a terminat haios si m-am intors in strainatate. Pot sa va spun ca desi locuiesc intr-o tara asa zisa civilizata si ca am un salariu bun, nu regasesc linistea sufleteasca pe care am avut-o in anul acela in Iasi. Daca nu ar fi problema muncii si a salariului acolo mi-ar placea sa stau. Nu m-am mai intors de mult pe acolo din lipsa de timp si ca sa nu trezesc amintiri neplacute sau sa-l intilnesc pe fostul iubit pe strazi.
Referitor la Bucuresti, rarele ori cind am fost in Bucuresti in anul in care eram in Iasi mi s-a parut oribil, parca era alta tara, n-avea nimic deaface cu simpaticul orasel Iasi.
Daca aveti si alte impresii mi-ar place sa le citesc. -
AM UITAT SA VA POVESTESC CA DUPA PRIMUL AN IN CAPITALA, CAND M-AM INTORS SA-MI IAU DIPLOMA MERSESEM INTREAGA NOAPTE CU TRENUL SA NU PIERD O SECUNDA DIN WEEK-END-UL IESEAN, CAND AM ATERIZAT IN GARA, M-A BUSIT PLANSUL.
Fusese poate cel mai greu an de acomodare cu raceala si sictirul bucurestenilor, cu aglomeratia si mizeria de aici, cand prietenii erau departe si nu mai aveai pe nimeni langa suflet, atunci e explicabila reactia mea.
Am stat 5 ani in Iasi si nu m-am simtit o secunda printre straini, starea aia de bine nu am simtit-o nici macar in orasul meu natal, pe care-l iubesc ca acolo mi-s radacinile.
E un paradox, dar e adevarat. -
hi,
sint la office si pling ca copii.
ce dor mie de iasul meu....
mie dor de alea cu castani;mie dor de otilia cazimir mie dor de dealurile ce le puteai vedea pe ferestrele agronomiei;de covrigii calzi cu sare de la colt din tirgu-cucului;de vinul fiert de la bolta-rece;de merele de cotnari....
cit mie de dor de iasul meu..
de gradina cu flori de la trei ieerarhi;de linistea din curtea mitropoliei;de mirosul de carti din biblioteca nationala
of, doamne , unde s-au dus toti anii tineri?? -
sunt studenta in Iasi in anul 3.
pana acum abia asteptam sa termin facultatea(matematica)..si sa plec ... e foarte greu si nu prea pot sa ma distrez,sa am viata de student...
Dar citind ce ati scris voi m-a cuprins un sentiment de tristete amestecata cu bucurie..o nostalgie si incep sa-mi dau seama ca sunt de fapt fericita ca sunt in Iasi...
Mi-a placut iasul de cand eram mica,prin scoala generala am venit prima data in Iasi din nus ce motiv si de atunci am visat sa nvat aici,sa stau aici,sa am libertate,sa fac ce vreau eu..sa ma simt bine si sa ma bucur de lucrurle frumoase pe care le are iasul...
Pacat ca abia dupa ce il parasim ne dam seama de cata impacare si implinire se gaseste aici...
Imi vine sa tip..sunt aici,acum,traiesc,simt Iasul..stiu ca si mie imi va lipsi aceasta stare de a fi in Iasi... -
Eeei,fetelor, desi nu sunt din Iasi( dar m-am nascut acol
, am bunicii dragi ingropati la Eternitatea,acest oras reprezinta enorm pt. mine. De aici este sotul meu,care mi-a schimbat viata si mi-a adus fericirea dupa care tinjeam de o viata.L-am "smuls" de acolo,acum traim bine in Ardeal, unde totul este altfel,mai curat, mai linistit, mai politicos, mai civilizat, mai asezat...DAR...
NE ESTE ATIT DE DOR DE EL...iesenii sunt altfel, mai deschisi, mai sinceri, mai "vii".
Aici, cu ei si printre ei mi-am trait cea mai frumoasa poveste de dragoste..de la Cetatuia am primit binecuvintarea preotului,..la Repedea am hoinarit mina in mina,la restaurantul Vinatorul din Copou am mincat cea mai buna salata de pui din viata mea,aaah...m-apuca plinsu'si pe mine....
Acolo ne incarcam bateriile...si eu, si el.... -
Oau, fetelor! N-am intrat pana acu' pe topic ptr. ca nici macar nu am fost vreodata in Iasi, dar cand va aud cum vorbiti, ma trec fiori. Sincer, va admir pe toate ptr. ca sunt putine si putini cei care nu uita de unde au plecat si, mai mult, duc dorul vremurilor alora...
Si, uite-asa, vreau si eu sa vizitez Iasiul...
PS.: sunt din Timisoara... -
buna fetelor! eu locuiesc in Iasi de 7 ani de zile. Dupa primul an de la venirea mea aici( dupa primul an de facultate) eu si fratele meu am spus parintilor ca noi vrem sa ramanem in iasi.Dupa lungi deliberari sau hotarat sa vanda apartamentul din micutul orasel in care mi-am petrecut copilaria si cei mai frumosi ani ai adolescentei si sa vina si ei in Iasi. Le-a fost mai greu la inceput dar acum spun ca parca stau aici de cand lumea. Ador plimbarile in Copou care acum toamna este mirific, mirosul teilor si iesirile cu prietenii pe bucium. Nu as da Iasul pe nici un alt oras.
-
Dragele mele, si eu am terminat fac.acum'vre-o 18 ani la Iasi.Sunt nascuta in Ardeal(am dorit sa ajung acolo dar nu s-a putut si regret si acuma)dar locuiesc in Muntenia.Cei mai frumosi ani ai mei au fost cei petrecuti la Iasi.Mi-a placut la nebunie orasul si viata de student care am dus-o in acele vremuri fara caldura, lumina, mancare....7 in camera,etc, etc.Este un oras foarte frumos, pe care din pacate nu am mai reusit sa-l vizitez de vre-o 10ani.Mi-a ramas la inima si suspin si acuma cand imi amintesc de acei ani minunati...
-
Cat ma bucur ca reusim sa facem un mini-club al celor care suspina dupa Iasi.Multa lume ma intreba cand am venit in capitala:"ce are domnule studentia in Iasi, de nu se compara cu niciun alt centru?".
Ca toti cei care veneam spuneam acelasi lucru, dupa ce vizitam Regia sau nu stiu ce alt campus. Raspunsul il stim noi cele care am trait acolo, nu-i asa?! -
ce are Iasul? Are agitatie, are caldura, are energie, are tineret, are gropi, teatru , gradina Botanica, parcul expozitiei, Copoul.....ah Copoul!!! daca ati sti voi cat mai bodoganesc de cate ori sunt nevoie sa ma agit dupa un locusor de parcare si cum intotdeauna sunt in intaziere....ajung sa-l urasc. Si totusi e al meu. E la sufletul meu si nu stiu cum as putea sa traiesc in alta parte.
Cum sa uit de CUI , de "balena", de tei....?
Asa este: Iasul are ceva aparte si viata de student de aici ramane ca o carte mereu deschisa in sufletele celor ce au indraznit sa-i treaca macar o data pragul....