Ce sa fac sau cum sa fac ?? Plzz sfaturi

  •  
    • 7 mesaje
    26 Sep 2010, 01:12
    0 0
    Deci.... Am o relatie de 3 ani de 2 ani stau la el akasa cu tatal si fratele lui.. In fine sa nu va pliktisesk va zik pe scurt.. Nu stiu daca am ajuns la stadiul obisnuinta.. sau e ceva mai mult nu imi pot da seama .. Din cate certuri am avut totusi am sarit peste .. orke mi-ar face sar peste zik multe dar nimik nu fac ...) Ceva genu caini latra da nu musca ..Totusi sunt confuza oare e el cel care eu vreau sa traiesc alaturi de el .. sau o fi doar ca de cand sunt cu el nu am mai avut prob cu nimeni si ma respecta toata lumea .. Dar in accelasi tim nici nu ma mai sufera nimeni pentru ca nu il suporta pe el si aja mai dep..Ma gandesc daca el chiar are ceva ganduri cu mn daca tine la mn eu stiu.. El kand aude ca aduc vb de asta schimba subiectu sau pur si simpu nu vb...Stiu ca relatiile se schimba dar ma gandesc asa si la mn putin ce sa fac cum sa fac sa l fac sa vb cu mn sa imi zika gandurile lui . La el mereu e prob banilor eu inka nu munkesc sunt eleva ultimu an la liceu si na .. inkerc sa caut ceva da nimik .. Si mai cer si de la el la nevoie si mereu imi scoate ochi face ca toate cele .. Are nijte toane care nu le inteleg .. Oare are pe alcineva sau sunt eu prea nebuna si imi imaginez multe .. dativa cu parerea ..
  •  
    26 Sep 2010, 02:47
    0 0
    Ooof....Am trecut si eu prin asta o data...
    La 16 ani ne-am cunoscut.La inceput era numai lapte si miere.Apoi am inceput sa observ cat de gelos sau posesiv era.Il deranja daca ieseam cu colegele, cu prietenele etc...Daca ma suna vreun coleg vreodata ne certam...Si uite asa au inceout sa ma evite toti prietenii,,,,din cauza lui, de am ramas acum de nu mai am nicio prietena....
    Nu stateam impreuna...Dupa 3 ani, i-am sugerat sa ne mutam amandoi....Dar mi-a spus "Cum sa o las eu pe mama singura?!? Daca vrei te muti aici, cu mine si cu mama...." ( cand i-am spus asta, eu aveam 20, el 23) In fine,...am lasat timpul sa treaca, ne certam mereu din nimicuri...Avea senzatia ca daca ma aranjez cumva am pe cineva si tot asa...dar la un moment dat am vazut ca nu are niciun sens...Pur si simplu nu l-am putut schimba...si am renuntat.Ne-am despartit in urma cu cateva luni....Nici nu iti imaginezi cat de bine ma simt....Am stat 5 ani impreuna...Am deja 21 de ani....Probabil am ratat toate distractiile adolescentei dar uitandu-ma in urma imi dau seama ca nu ar fi putut fi de viitor...Si ptr el singura prb erau banii si vroia sa stranga,,,dar nu pentru un viitor impreuna...Vroia sa isi ia masina...etc....De multe ori aveam si eu nevoie de bani...si ii mai ceream pana sa ma angajez...Imi dadea dar la prima cearta imi spunea ca "Cate fac eu ptr tine...ma las pe mine si iti dau tie....si te doare-n c*r....Ce...... ti-am dat niste bani sapt trecuta..Asta nu conteaza??..:"
    E greu...si ptr tine probabil....dar daca te regasesti macar un pic in ce am scris....gandeste-te bine....Viata e prea scurta ca sa nu profitam de ea!
    Si mie mi-a fost greu....As fi preferat sa aleaga altcineva ptr mine, crezand ca daca renunt la el, poate fac cea mai mare greseala....dar am supravietuit...
    Nu imi pare rau de cei 5 ani petrecuti cu el, ptr ca am fost si fericita...Am invatat ceva din asta....
    Ai grija de tine, si sa nu regreti nicio decizie pe care o vei lua!
    Tine-ne la curent!