Rog si eu un sfat...

  •  
    • 1198 mesaje
    2 Sep 2010, 11:52
    0 0
    Buna!
    Ma aflu intr-o stare foarte confuza si dificila si va rog frumos sa ma sfatuiti, vreau sa stiu cum se vede totul din afara si ce ar fi mai bine sa fac.

    Tatal meu a decedat in urma cu 3 luni, am ramas cu mama, inca trecem printr-o perioada grea... Eu mi-am gasit refugiul in relatia pe care o am de aproape un an. La inceput timp de cateva luni l-am asteptat sa vina in tara (am fost eu la el de cateva ori), acum de 2 luni este acasa. Nu are rost sa discut situatia lui financiara, sa povestesc de ce si cum, dar in preent el se alfa in cautarea unui loc de munca si s-a inscris la liceu la seral (a facut doar scoala profesionala)
    Avem amandoi 24 de ani, eu am terminat o scoala postliceala anul asta si urmeaza sa incep munca de luna asta, ceea ce ma motiveaza f mult.

    Problemele mele toate se leaga de conceptiile diferite pe care le avem noi si unele lipsuri in educatie.
    Mama ma mai are doar pe mine, are nevoie de mine si eu de ea. Ea nu este de acord cu relatia mea pt ca el nu are scoala, dureaza pana si-o face, si nu il vede suficient de hotarat sa munceasca ca sa sustina o relatie serioasa gen contributia la cheltuieli in casa unde ar urma sa stam impreuna in curand (la mine sau la o ruda de-a lui). Datorita faptului ca nu il suporta avem discutii si o tensiune permanenta in casa, pe de o parte mama imi reproseaza cu cine mi-am gasit sa fiu, pe de alta parte el imi scoate pe ochi criticile mamei...

    Cu el ma inteleg bine in mare asa, dar sunt lucruri mici care le vad si ma deranjeaza.
    E mult de povestit, pe scurt nu prea ma respecta cum as vrea eu...
    Eu vreau sa va intreb asa: 1. cum sa fac sa o conving pe mama ca totusi e treaba mea cu cine sunt si ce fac ca am totusi 24 de ani, si nu trebuie sa imi faca ea prognosticuri gen o sa il tin si pe el si o sa ii fiu a doua mama, si ca nu are cum sa il schimbe daca ii face critici si reprosuri de cate ori il vede si apoi imi face mie capul mare, si ca daca sunt cu el nu inseaman ca ea o sa ramana singura ca eu o sa o abandonez;
    si 2. cum sa il fac pe el sa tina cont de niste reguli de bun simt, de respect, de politete, de maniere... lucruri care poate nu definesc un om dar il eticheteaza in societate si mai ales ma deranjeaza pe mine.
  •  
    • 1198 mesaje
    2 Sep 2010, 11:57
    0 0
    Inca nu imi dau seama daca lucrurile astea le face voit sau pur si simplu nu isi da seama.
    Imi este rusine mie sa zic pana si sub anonimat niste lucruri, poate sunt eu prea sensibila.
    Am mai cunoscut baieti si in trecut dar nu am avut o relatie serioasa, parca nu am mai iubit asa fara rezerve, mi-am facut o mie de planuri, il cunosc de multi ani, ii cunosc familia si nu inteleg ce se intampla cu el.
    Pleaca cu prietenii lui si nu imi da un telefon timp de 2 zile, stie ca am niste restante ca am fost la facultate, nici nu ma intreaba ce am facut, uita lucruri despre mine, uita ce il rog, ce ii spun, sunt chestii mici dar care imi ac impresia ca nu ii pasa de mine... nici nu stiu cum sa explic de unde sa incep....
  •  
    • 8901 mesaje
    2 Sep 2010, 12:05
    0 0
    Sa-ti raspund si eu, tot pe puncte:
    1. Cred ca mama ta sufera destul de mult, poate ca are si dreptate, pe undeva, sa-ti atraga atentia ca n-ai facut cea mai buna alegere. Daca tu te simti insa fericita, spune-i asta deschis, fara ocolisuri si roag-o sa-si tina parerile, ca nu sunt interesante pt tine.
    2. Daca tii cont de cele de la punctul 1, inseamna ca accepti atitudinea iubitului tau si nu vad de ce mai doresti sa-l inveti bunele maniere. Asta e, defileaza cu el, in continuare, cum iti poti imagina ca mai poti sa-l educi, la 24 de ani?!
  •  
    • 1198 mesaje
    2 Sep 2010, 12:13
    0 0
    Nu stiu daca pot sa il schimb, eu stiu ca are un fond bun, are multa ambitie si optimism, ma incarca efectiv cu energie tot timpul, gasim tot timpul ceva misto de facut, un loc pe care nu il stiam, ma invata sa ma bucur de lucrurile marunte...
    M-a incurajat si mi-a fost alaturi si inainte si dupa ce a murit tata, eu nu puteam sa ma plnag la mama de exemplu sa ii arat ca mi-e greu, ca sufar, trebuia sa fiu puternica pt ea, dar si pt mine pt ca ma cunosc si stiu ca odata intrata in haul asta al depresiei si al doliului, al jalei al regretelor, al remuscarilor, al mustrarilor de constiinta, greu mai ies... A contat f mult pt mine sa ii pot spune tot de cand a cazut la pat si pana ce a inchis ochii.
    Si nu e vorba doar de asta, sunt mai multe care imi plac la el, stiu ca are un suflet bun, inteligenta, simt practic si sanse sa ajunga totusi bine la un moment dat.
  •  
    • 8901 mesaje
    2 Sep 2010, 12:34
    0 0
    E mult de povestit, pe scurt nu prea ma respecta cum as vrea eu...

    Tu ai scris asta, remember?
    Ce ai vrut sa spui, de fapt? Ca, din postarile urmatoare, constat ca are "n"-spe mii de calitati...
  •  
    • 1198 mesaje
    2 Sep 2010, 12:41
    0 0
    Imi doresc cu disperare o familie, un copil, un loc al meu, un suflet pt mine, sprijin, intelegere, armonie, ceea ce nu am vazut in familia mea, nu stiu daca cer asa de mult, si nu stiu daca pot sa fiu numita egoista pt faptul ca dau de la mine mult, tot si cer in schimb la fel, mie asa mi se pare corect. Daca eu sunt aici pt tine, te ajut, ma interesez de problemele tale, de sanatatea ta, ma integrez in familia ta, ma port cat de ok se poate cu tine, e anormal ca tu sa faci la fel cu mine?? Nu e lipsa de respect sa fiu lasata balta, neglijata pt prieteni, nu e stupid? Ca si eu am prieteni...

    Cand a venit eram doar eu, acum si-a gasit-regasit prietenii si si-a redescoperit pasiunea (dependenta) pt jocurile pe calculator.
    Nu stiu daca sa mai continui relatia, sa mai am rabdare, muuuulta rabdare si calm si sa inestesc in continuare sau sa ma retrag...
  •  
    • 1198 mesaje
    2 Sep 2010, 12:59
    0 0
    Am fost la mare impreuna, toate bune si frumoase, la intoarcere acasa, in tren ne-am ciondanit putin, si el s-a urcat in taxi m-a lasat balta in gara cu bagajele, ca il astepta prietenul lui cu care vorbise din tren dupa ce ne-am certat. A doua zi nu da nici un semn ca deh, tot el este cel suparat ca am tipat la el in tren, si ca sa ii treaca supararea se duce cu prietenii la un gratar...
    Iesim impreuna cu prietenii lui (si ai mei de altfel) si in parc apar doua fete care joaca volei, un prieten spune hai sa ne bagam si noi, si el se duce, de fata cu mine, la alea sa joace chipurile volei, dar si sa faca cunostinta, sa discute sa glumeasca cu fetele... Si eu in timpul asta am ramas blocata pe banca, nu am fost capabila sa ma ridic sa plec acasa sau macar sa ma duc si eu la fete, sau orice...
    Eu invatam pt o restanta, el se uita la meci, nu reuseam sa ma concentrez asa ca citeam cu glas tare, si imi zice ca il deranjez ca nu e atent la meci, sa citesc in gand...
    Venise vorba de munca, si ma intreaba cand am interviul cand chiar cu o ora inainte ii spusesem foarte bucuroasa ca vineri (adica maine).
    Sunt o gramada de chestii care s-au adunat si mi-au taiat elanul, unele chiar atat de jenante incat imi este rusine sa le si scriu... Am stat de vorba cu el dar se pare ca intelege mai greu, si nici pt mine nu e placut sa stau sa fac scheme si explicatii peste explicatii pt niste lucruri care mie mi se par NORMALE, logice, care trebuie sa vina de la sine, de la el, nu sa le cer eu...
  •  
    • 3383 mesaje
    2 Sep 2010, 13:43
    0 0
    Si dupa tot ce ai scris aici, iti mai doresti un copil cu el????

    Ia imagineaza-ti urmatoarea situatie: tu, el si copilul iesiti in parc. El vede 2 fete care joaca volei si se duce sa se bage in seama. Tu si copilul ce faceti????

    La el nu e vorba de lipsa de respect sau bun simt, e vorba ca pare, din afara, ca nu da 2 bani pe tine.

    La mare pe banii cui ati mers?

    Eu cred ca mama ta are dreptate si e mai bine sa o asculti. Iti poi gasi unul mai bun, care sa te asculte cand ii vorbesti, nu sa se uite la meci si sa fie interesat doar de cati bani vei aduce tu acasa.

    Din tot ce am citit, nu inteleg ce iubesti la el. Te poti bucura si singura de lucrurile marunte, iar pt faptul ca ti-a fost alaturi dupa moartea tatalui nu inseamna sa-i fii datoare toata viata!
    Mai gandeste-te.
  •  
    • 8237 mesaje
    2 Sep 2010, 13:46
    0 0
    Ivonna, iubeste-l pentru ce e el, nu pentru ceea ce speri tu sa devina. Daca el nu te lasa sa faci asta, prin comportamentul lui idiot...nu-ti pierde timpul ca nu ti-l mai da nimeni inapoi.

    For al the right reasons...retrage-te. Stiu ca e greu, dar daca intr-un timp atat de scurt ai adunat atatea nemultumiri....nu are rost sa ai rabdare acum. Ai avut suficienta pana acum.
  •  
    • 1046 mesaje
    2 Sep 2010, 14:20
    0 0
    cum se vede de afara, intrebi?
    se vede nasol . e nasol ca in mintea ta tu nu-l iubesti pe el ci faptul ca ai avut pe cineva langa tine cand ai trecut prin clipe grele.
    il iubesti dar ai vrea sa ii schimbi niste carente de educatie si bun simt.
    sa-ti zic parerea mea, la varsta lui, nu mai se schimba asa ceva. ori inghiti, ca deh, "e baiat bun" , ori zici pas si cauti pe cineva care chiar e asa cum doresti.
    ti s-a pus pata sa te mariti si sa ai o familie pt ca in capul tau, el merge schimbat, pe ici pe colo prin punctele esentiale.
    asta e cea mai rapida cale sa divortezi. un barbat il iei asa cum este, nu-l schimbi. evident ca toti ne modelam dupa pereche dar daca el e instare sa te lase singura cu bagajele , ca e suparat, si tu sa cari bagajele, care banuiesc ca erau si ale lui, e un mare mitocan.
    bine ai facut ca nu i-ai zis mamei tale. daca eu eram mama ta, faceam atac de cord.
  •  
    • 2791 mesaje
    2 Sep 2010, 14:33
    0 0
    needucat
    fara situatie financiara
    badaran
    ce iubesti la el?

    mama ta are dreptate, poate si-ar dori si ea sa te vada cu un barbat adevarat....
    iti complici viata la modul constient
  •  
    • 1198 mesaje
    2 Sep 2010, 14:54
    0 0
    Nici eu nu am o situatie financiara, abia de acum incep, asa e firesc, toti incepem de undeva, si multi incep in doi ca poate e mai usor.
    Inca nu s-a angajat dar lucreaza in weekenduri si are niste rezerve, treaba lui ce are de unde are, pe mine ma intereseaza ce o sa aiba de acum inainte daca o sa fie cazul sa avem cheltuieli in comun.
    Eu nu stiu cum sa "modelez" un barbat, nu am experienta in asa ceva, ma asteptam ca mama, prietenele, cei de aici de pe forum sa imi explice cum sa ma impun ca aceste situatii pe care le-am mentionat mai sus sa nu se mai repete.
    In general da e baiat bun, are parti bune, am zis ca sunt multe care imi plac la el, dar si aceste mici defecte care, cred eu, ca se pot corecta.
    In prezent este intr-o situatie de tranzitie sa zic asa, in care tocmai face trecerea de la stilul de viata din strainate cu care era obisnuit, la cel din tara, unde trebuie sa o ia de la capat, are si el planurile lui stabilite si etapele pt urmatorii 5 ani de exemplu, si mai sunt si planurile comune pe care amandoi le dorim, nu doar eu.
    Eu nu sunt disperata sa ma marit, sunt disperata sa am o relatie frumoasa si sa ma bucur de omul de langa mine, vreau un copil dar nu in orice conditii doar sa fie acolo.... Stiu a trebuie sa treaca timp si sa trec si eu prin tot felul de incercari alaturi de el, situatii diverse, care ori au sa ma motiveze sa raman cu el, ori au sa ma indeparteze de el.
    Cred ca de la bun inceput trebuiesc trasate niste "reguli", si de asta am si venit aici sa caut un sfat.
  •  
    • 1198 mesaje
    2 Sep 2010, 14:55
    0 0
    Un om iubeste la alt om situatia financiara? Sau manierele de june prim din secolul trecut? Poate sunt eu aiurea...........
  •  
    2 Sep 2010, 15:11
    0 0
    Tu crezi ca il poti modela, sau ca ii poti corecta defectele, dupa cum ai spus. Foarte gresit.
    Era chiar si un banc:
    In fata altarului,
    sotul si sotia se roaga in gand.
    Ea: Da Doamne sa-l pot schimba!
    El, uitandu-se la corpul ei: Da Doamne sa nu se schimbe niciodata!
  •  
    • 8237 mesaje
    2 Sep 2010, 15:13
    0 0
    Nu ivonna, nu conteaza...conteaza cum te face el sa te simti.
  •  
    • 1046 mesaje
    2 Sep 2010, 15:25
    0 0
    pacat ca nu vrei sa intelegi. toata lumea ti-a explicat ca vrei, constient si inconstient, sa-l schimbi. tu zici ca nu.
    din pacate tu nu vrei o parere "exterioara" despre relatia voastra, tu vrei niste sfaturi despre cum sa-l faci sa te respecte, sa te impui in fata lui si mai ales sa-l faci sa devina un om pe care sa te poti baza.
    am dreptate sau nu?
  •  
    • 470 mesaje
    2 Sep 2010, 16:05
    0 0
    ce vrei tu sa se schimbe de fapt? vrei ca el sa se poarte cu tine ca si cum i-ar pasa de tine si atunci cand nu e o situatie dificila (cum a fost moartea tatalui tau), ci intr-o situatie placuta ca si iesirea in parc... din pacate... asta e ceva ce nu poti schimba.. el trebuie sa simta ca trebuie sa stea langa tine, ca trebuie sa nu te lase cu bagajele in gara si altele... nu poti sa il inveti ce ai vrea tu sa simta...
    ai putea sa vorbesti cu el, sa ii spui toate astea, sa ii spui ca nu iti place sa fii neglijata, sa fii lasata pe o banca in parc pentru alte fete... e totusi stupid! eu cred ca in momentul ala as fi plecat si gata... nu as mai fi vorbit cu el! e totusi o totala lipsa de respect!
  •  
    • 470 mesaje
    2 Sep 2010, 16:05
    0 0
    ce vrei tu sa se schimbe de fapt? vrei ca el sa se poarte cu tine ca si cum i-ar pasa de tine si atunci cand nu e o situatie dificila (cum a fost moartea tatalui tau), ci intr-o situatie placuta ca si iesirea in parc... din pacate... asta e ceva ce nu poti schimba.. el trebuie sa simta ca trebuie sa stea langa tine, ca trebuie sa nu te lase cu bagajele in gara si altele... nu poti sa il inveti ce ai vrea tu sa simta...
    ai putea sa vorbesti cu el, sa ii spui toate astea, sa ii spui ca nu iti place sa fii neglijata, sa fii lasata pe o banca in parc pentru alte fete... e totusi stupid! eu cred ca in momentul ala as fi plecat si gata... nu as mai fi vorbit cu el! e totusi o totala lipsa de respect!
  •  
    • 2297 mesaje
    2 Sep 2010, 16:09
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 3383 mesaje
    2 Sep 2010, 16:26
    0 0
    ivonnna, tu citesti ce scrii???

    Ai dorit pareri despre ce sa faci si, in mare, ti s-a spus.
    Acum vrei pareri cum sa-l "modelezi" pe el... ma rog, sa-l faci sa inteleaga ce e normal pt tine. Din pacate, se vede atat de clar, si din interior si din exterior, ca normalul lui e asa diferit de normalul tau.
    In timp, da, e posibil sa se mai schimbe unele situatii, chiar el sa se mai schimbe, dar nu pt ca-i ceri tu, ci doar daca va simti si va dori el.


    Apoi, sincer... cum sa nu te intereseze de unde are el bani pusi deoparte? Din ce povestesti tu, ceva nu-mi miroase a bine. Ok, nu vrei sa dai detalii, dar e important sa stii tu cu ce s-a ocupat si cu ce se ocupa.

    Da, e mai usor in doi, daca cei doi trag la aceeasi caruta, daca amandoi isi doresc acelasi lucru, daca le pasa unuia de celalalt, daca ... daca... daca....
    Mai nimic din ce ai scris tu nu arata ca el e un om cu care ai putea avea o relatie frumoasa.

    Ce ai facut tu, ce i-ai zis, cum i-ai zis cand te-a suparat, dezamagit f tare??? (vezi cazul parc, gara...)