frica de a conduce
-
0 0Buna!
Am carnet de 4 ani, dar nu am condus decat ocazional, si atunci la drum lung, nu prin oras. Cand stiu ca am de mers undeva, ma gandesc dinainte la toate intersectiile, sensurile giratorii...dar mai ales la parcari. Nu inteleg nici eu de ce ma urc la volan cu o asemenea frica. Mereu ma gandesc ca cine stie ce accident voi face si sunt buna de plata.
As vrea doar sa fiu relaxata, ca sa pot merge mai in liniste si siguranta. Si mai ales, sa nu mai am sentimentul ala de umilinta cand realizez ca nu pot sa o parchez aproape de bordura sau lateral.Plus senzatia aia ca nu incap nicaieri, desi masina e mica (Skoda Fabia)
Masina pe care o mai conduc nu e a mea, e a tatalui meu. El, draga doamne, incearca sa ma ajute, dar aproape de fiecare data iese cu scandal pt ca eu nu am curaj sa ma bag in depasiri, intersectii...Eu le dau tuturor prioritate, chiar daca nu au. Si astept acelasi lucru, ceea ce nu se intampla. Logic.
Azi am trait o noua umilinta. Ramasa singura cu mama acasa, avea multa treaba (=opriri) prin oras. Am dus-o eu cu masina pe unde a avut nevoie, totul a fost ok, mai putin cand am ajuns acasa si nu am reusit sa o parchez lateral intre 2 masini. Mama s-a plictisit de cate manevre faceam asa ca a rugat pe un vecin care era afara sa o parcheze. Pt el a fost f simplu.
E usor de zis sa adopt o atitudine cool si sa ma simt in largul meu, cand eu nu sunt sigura pe mine. In general nu am probleme cu invatatul, imi plac provocarile: am iesit sefa de promotie. Dar degeaba, la lucrurile practice parca ma pierd.
Ce e de facut? -
pai daca tatal tau te piseaza la cap, iar tu conduci masina lui, evident ca esti stresata/crispata ca nu cumva sa se lase cu vreo zgarietura.
teama de condus trece cu timpul, pe masura ce capeti experienta, faptul ca nu ai reusit sa parchezi inseamna ca nu te-ai obisnuit cu gabaritul masinii. cu timpul ar trebui sa treaca, usor, usor. ca o durere de cap
e si lipsa de antrenament, daca zici ca ai condus ocazional. -
Pe vremuri, in inceputurile mele de soferita eram si eu f stresata dar cu cat conduci mai mult cu atat prinzi drag si capeti experienta.
La mine fu palpitant
luam masina, nu ziceam la nimeni si doar ce-i sunam ca am facut accident ( vreo 3 minore)

Ia-o usor prin oras, fa drumuri scurte si incet, incet frica se va diminua.
De 4 ani ai carnet. Nu poti spune ca esti vreun sofer cu experienta. Nu conteaza de cand ai carnetul, conteaza cat ai sofat
Instructorul meu imi zicea ca in oras inveti cel mai bine sa conduci. In afara orasului nu ai mari obstacole, de aceea.
Cunosc persoane care au carnet de 15 ani si nu au condus deloc, deci nu-i putem numi soferi
Acum dupa ani buni de condus n-am nici o frica ca e pe ploaie, gheata sau ceata, n-am nici o treaba. Ma simt f sigura pe mine. Am si o masina care ma ajuta 4*4.
Succes si drum bun!
-
Poate te-ar ajuta sa mergi la o scoala de soferi, alegi un instructor si faci cateva ore cu el. Condus prin oras la ore infernale, parcat lateral, cu spatele, cu fata, etc. Asa poate deprinzi incredere din nou. Plus ca nu-i rau sa mai citim codul din cand in cand.
Ce ma amuza pe mine e ca , in Germania, in parcarile subterane gasesti locuri rezervate doar pt femei
Ca deh, cica e demonstrat faptul ca abilitatea femeilor in a conduce o masina e mai scazuta decat cea a barbatilor
-
Tocmai am avut parte de o sesiune de parcat ..pe hartie. Cu creionul si un mobil pe post de roata, a incercat tata sa imi explice cum invart de volan, cum merge roata, cum o ia botul si cum spatele merge invers.
Mi se pare complicat. Sper totusi ca data viitoare chiar sa incerc sa gandesc cand parchez. Nu sa trag de volan in toate partile, pana nimeresc directia.
Iar faza cu locurile de parcare pt femei mi se pare chiar practica. One may never know..
-
probabil ca e vorba de bun simt fiind vorba de germania.
eu sunt mandru ca in germania am invatat un cuplu ca nu e nimic abominabil in a traversa pe rosu o strada cu latimea de 3 metri cand nu trece nici o masina mai bine de un minut si vizibilitatea in ambele parti e perfecta. Pe cuvant, ma uitam la expresia fetei lor dupa ce m-au vazut ca am traversat si dupa ce s-au luat dupa mine, iar expresia fetei lor spunea cu o mirare de copil: "uite ca se poate"....e ca si cum in mintea lor treaba asta era physically impossible.
De aia imi place mie de nemti
-
Dimdim, incearca sa nu faci parcarea "ca la carte" ci cum simti tu ca poti sa o faci. cu timpul iti va iesi si asta

ma gandesc cum faceam eu parcarea cu spatele la scoala, de intram fix intre masinile parcate... si acuma nu mai sunt in stare, sa ma vezi ce frec masina inainte-inapoi pana nimeresc sa ma asez intre ele...
chestia e ca am facut scoala pe o dacie berlina, aveam repere fixe pe geam unde sa vad coltul masinii alaturate sa-mi iasa miscarea. acu' ca s-a schimbat masina, ioc repere... si ochiometric nu-mi iese la fel de bine. -
marutzo, in schimb eu am sa ma adresez direct because trust me, I'm a gentleman.

O fi ramanand romanul roman, dar mie imi place sa cred ca eu sunt beyond that. Eu intotdeauna nu m-am considerat roman, ci cetatean al acestei planete. Chiar si cand am traversat atunci strada Asta visez eu plagiator sa se intample eventually, ca toti sa ne consideram intai cetateni ai acestei planete, si apoi romani, maghairi, germani sau alte nationalitati.
Peace!
http://www.youtube.com/watch?v=okd3hLlvvLw