Divort cu copil

  •  
    • 1148 mesaje
    16 Iul 2010, 18:48
    0 0
    Sunt mama de copilas mititel si ca multi alti oameni mai intampin in casnicia mea si perioade destul de dificile. Am un copilas echilibrat, cuminte, dragutz, iar in perioadele mai dificile din casnicia mea, incerc sa ma gandesc si la binele puiului meu, sa incerc sa fac lucrurile sa mearga.

    Ma gandesc ca sunt multe familii care trudesc impreuna pentru un camin, pentru un vis, pentru copii si apoi ajung la timp scurt sa renunte la totul, in urma, de cele mai multe ori, a neintelegerilor dintre ei, a certurilor si poate chiar si a stresului cresterii unui copil. Sunt parinti pe care Domnul i-a binecuvantat cu un copilas dragut, de care amandoi au grija, sunt atenti, il iubesc, stiu cum sa-l creasca, ca pe nesimtite intre ei sa se produca rupturi.

    Si eu simt uneori ca nu mai pot in casnicia mea, ca e greu, ca rutina ma omoara, ca atentia pe care trebuie sa o acord copilasului meu imi papa foarte multa energie, ca as vrea uneori ca sotul sa ma inteleaga mai mult si noi avem momente cand spunem gata casniciei din cauza certurilor si stresului. Dar, in primul rand, iubirea pentru puiul nostru ne retine sa mergem pana la capat. Si ne gandim mereu ca poate reusim sa o scoatem la capat, incercam mereu sa ne mai dam o sansa, sa vedem cum putem imbunatati situatia, pentru ca el sa nu trebuiasca sa se imparta intre noi, pentru ca el sa creasca cu ambii parinti asa cum se poate dezvolta corect un copil. Incercam sa ne amintim ce ne-a atras, ce iubim unul la celalalt si sa nu rupem orice legatura.

    Dupa ce te lupti pentru caminul tau, dupa ce te bucuri 9 luni ca o sa fi parinte, faci pregatiri pentru venirea pe lume a puiului tau, dupa ce-i vezi mutrisoara si incepi sa iti dai seama ca e o farama din tine si incepi sa ai grija de el, sa te implici in toate felurile, cum poti sa renunti asa usor la tot ce ai cladit? La camin, la fericirea copilului, la relatia cu omul cu care ti-ai dorit un copil?

    Nu sunt absurda, cred ca exista cazuri in care intr-adevar nu se mai poate. Si eu sunt de acord ca uneori daca este prea greu, si parintii chiar nu se mai pot intelege si sunt prea multe certuri si stres foarte mare, ca e mai bine ca acel copil sa creasca intr-un mediu linistit. Dar sa nu se faca pasul asta asa de usor. E usor sa dam cu piciorul la ani, la trude si la vise, dar cred ca atunci cand cei doi nu reusesc sa se mai inteleaga, ca ar trebui, dupa ce au incercat intre ei, sa ceara ajutor si din afara. Exista consiliere matrimoniala si nu cred ca asta este doar un moft. Dupa ce ai facut atatea, esti dator si fata de tine si fata de copil sa faci si acest ultim gest. Poate un om pregatit profesional pentru asta ar putea face doi parteneri sa se regaseasca, sa-si aduca aminte si sa simta iarasi de ce au trudit impreuna pana atunci, sa-i faca sa se inteleaga iarasi, sa-si rezolve problemele.

    Dupa parerea mea, niciodata vina nu este numai a unui partener in intregime. Cresterea unui copil aduce multe schimbari si responsabilitati, griji, timp mai scurt pentru sine, care la randul sau pot aduce frustrari. Nici nu ne dam seama cand relatia se deterioreaza la maxim si dam vina doar pe celalalt ca nu face si nu drege sau nu ne intelege, ca nu e aproape, dar poate ca si noi l-am influentat si sub carca de frustrari si griji nu ne mai dam seama unde il indepartam. Ma gandeam ca amandoi iubim copilul si doream binele lui, dar in acelasi timp certurile si stresul dintre noi afectau foarte mult relatia noastra si copilul, care devenise sensibil. Traind sentimentul ca nu se va mai putea daca noi nu reusim sa ne rezolvam problemele, sa ne impacam si lucrurile sa fie bine intre noi, sa ne simtim bine in familia noastra, atunci mi-am adus aminte ca exista si aceasta consiliere matrimoniala si mi-am propus sa nu spun "da" despartirii inainte de a incerca si aceasta varianta.

    Daca ati fi in situatia asta, de a pierde ce ati ridicat pana atunci, de a pierde visul familial ce l-ati avut, de a desparti copilul de un parinte, ati accepta sa mergeti la un consilier matrimonial?
  •  
    • 18346 mesaje
    16 Iul 2010, 19:02
    0 0
    nu stiu. dupa cati ani se intampla asta? adica de cat timp sunteti casatoriti? cat are copilul?

    eu as analiza sa vad de ce m-am casatorit cu omul ala. ma uit la caseta de la nunta. incerc sa-mi amintesc ce m-a atras la el, ce l-a atras pe el la mine. m-as zbate putin. asta in cazul in care povestea nu a degenerat urat.
  •  
    • 1148 mesaje
    16 Iul 2010, 19:19
    0 0
    Incercam sa ne amintim de ce ne-am casatorit, sa ne amintim partile noastre bune, dar uneori reusim cu greu sa depasim momentul sau criza. Acum de curand era iar sa se intample "ruptura". Simteam ca nu ne mai putem impaca de loc, desi imi dadeam seama ca totusi sotul meu are, pe langa cele care ma supara, si multe calitati. Ma gandeam ca amandoi iubim copilul ( 1 an) si doream binele lui, dar in acelasi timp certurile si stresul dintre noi afectau foarte mult relatia noastra si copilul, care devenise sensibil. Traind sentimentul ca nu se va mai putea daca noi nu reusim sa ne rezolvam problemele, sa ne impacam si lucrurile sa fie bine intre noi, sa ne simtim bine in familia noastra, atunci mi-am adus aminte ca exista si aceasta consiliere matrimoniala si mi-am propus sa nu spun "da" despartirii inainte de a incerca si aceasta varianta. Deocamdata nu am incercat-o, din cauza banilor.
  •  
    • 13910 mesaje
    16 Iul 2010, 19:31
    0 0
    ma bucur ca mai exista femei care realizeaza ca dragostea (dragostea ambilor parinti, evident) pt. copil nu e suficienta pt. el.
    e f. importanta atmosfera in care creste, relatia parintilor.....

    daca si sotul tau este de acord cu consilierea, sfatul meu este sa incerci........rau sigur nu face!



    mai citesc, recitesc ce ai scris......
  •  
    • 1148 mesaje
    16 Iul 2010, 19:42
    0 0
    Multumesc, ellado! Ma bucur sa vad ca mai sunt oameni care gandesc ca mine. Da, eu si sotul suntem de acord in aceasta privinta.

    Tocmai pt ca situatia m-a adus aici sa ma gandesc foarte bine la ea, la noi toti, la bebe, la truda, la viitor, am "studiat" mai multe aspecte, gasind si varianta asta. Ce m-a facut sa va scriu, este faptul ca o familie cunoscuta nou, cu o dulceata de bebe pe care amandoi il iubeau foarte mult, au ales divortul fara ca sa mai incerce si solutia asta. Daca cumva mai era o sansa?

    Nu inteleg de ce au renuntat fara sa incerce o ultima varianta a cuiva care e specializat? Oare nu merita dupa atata truda si iubire? Daca incercau si asta si aflau iar ca nu se poate, ok, inteleg, nu sunt absurda, dar daca exista o mica sansa?
  •  
    • 13910 mesaje
    16 Iul 2010, 19:49
    0 0
    poate ca cei doi nu cred in terapia asta, asa cum multa lume o desconsidera.
    sau pur si simplu au realizat ca nu mai merge, ca, indiferent de consiliere, ei nu vor mai putea sa fie impreuna ca familie......
    nu e nici o nenorocire in asta!
    important este si aici ca lumea sa fie civilizata, sa ramina prieteni -e un copil la mijloc-, sa nu-si verse laturi in cap in timpul si dupa divort.
  •  
    • 1148 mesaje
    16 Iul 2010, 20:22
    0 0
    Poate consilierul nu o fi chiar magician. Dar eu ma gandesc la urmatoarele situatii:

    1. Candva ne-am iubit, am nutrit sentimente placute, eram fericiti, il consideram pe cel de langa noi persoana potrivita. Cu timpul, din cauza grijilor, stresului, am uitat iubirea, am uitat sa ne mai uitam la partile bune care ne faceau fericiti, a m inceput sa punem accent pe partile rele, manati de frustrari si fiecare partener se schimba influientandu-l si pe celalat si toata relatia. Eu cand ma gandesc la varianta consilierului cred ca el fiind specializat pe relatii, ne poate ajuta sa ne dam seama care au fost lucrurile care ne-au determinat sa ne schimbam, sa le infruntam, sa incercam sa le rezolvam, revenind astfel sa ne aducem aminte de sentimentele placute care ne-au unit, de partile bune ale fiecaruia, ajungand sa ne schimbam iarasi din oamenii in care am ajuns din cauza problemelor si a indepartarilor cauzate de ele. Uneori pot fi si probleme de cominicare, uneori nu stim sa punem pe tapet exact ce ne deranjeaza. Sau, de exemplu, in cazul sotului aflat inca sub fusta mamei sale, poate un astfel de consilier sau psiholog poate ajunge la mintea lui si sa-l faca sa constietizeze ca a ajuns la maturitate si ca este cazul sa ia singur decizii alaturi de familia sa, ca asta este cursul normal in viata, ca puiul isi ia zborul din cuib.

    2. Daca se ajunge la concluzia ca nu se mai pot iubi ca la inceput, cel putin stiu ca au incercat si cu un ajutor specializat. Pe langa asta, ca si la un curs, cu ceva tot trebuie sa ramai. Un astfel de om ar trebui sa stie sa va atraga atentia la problemele care au intervenit, la motivele pentru care v-ati indepartat, cum le-ai fi putut rezolva din timp, sau cel putin sa va dati seama despre sine ca asa sunteti, sa nu cereti de la sine sau celalalt ce nu poate fi. Ma gandesc ca daca nu va mai ajuta in relatia momentana, lucrurile dezbatute va pot ajuta in viitoarele relatii.

    Ar fi interesant de aflat parerilor catorva persoane care au fost la consilier/psiholog
  •  
    • 1148 mesaje
    17 Iul 2010, 12:01
    0 0
    Poate ca chestia asta cu consilierul matrimonial pare un americanism, dar oare din cauza asta putem respinge in orice situatie ideea?
  •  
    • 18346 mesaje
    17 Iul 2010, 12:13
    0 0
    ultimul mesaj nu era si aseara. asta cu doua puncte. am innebunit sau ce?
  •  
    • 1148 mesaje
    17 Iul 2010, 12:16
    0 0
    pai nu mai e uita-te mai bine
  •  
    • 1148 mesaje
    18 Iul 2010, 14:46
    0 0
    N-are nimeni nici o parere?
  •  
    • 21507 mesaje
    18 Iul 2010, 14:55
    0 0
    am eu o parere,tocmai m-a batut soarele-n cap ...cel mai bine va identificati voi problemele,nu consilierul,ca nu sta cu voi...acolo vi se pot parea toate roz,dar cind va intoarceti acasa va confruntati cu-aceleasi situatii...din banii pt consiliere mai bine-i luati copilului ceva,parerea mea
  •  
    • 1148 mesaje
    18 Iul 2010, 15:17
    0 0
    eu vorbesc de cazul in care am totr incercat intre noi si nu reusim. Pot sa-i iau copilul o gramda de lucruri, dar asta nu compenseaza stresul la care s supus copil din cauza certurilor noatre.
  •  
    • 21507 mesaje
    18 Iul 2010, 15:19
    0 0
    nu stiu cit ajuta consilierile astea,cind apar discutii ceva e putred,vedeti si voi poate gasiti o cale sa depasiti