Suparata!

  •  
    • 726 mesaje
    28 Iun 2010, 08:57
    0 0
    De ceva timp ma confrunt cu o problema care ma macina.
    Singuratatea mamei( 60 ani). Este mai tot timpul singura. Doar seara cand apare tata pe la 19.00 vorbesc putin, apoi el se retrage in camera lui la televizor. Nu prea poate fi deranjat pentru ca se enerveaza.

    De cate ori o sun sau mai ajung acasa de la iubitul meu. Asta imi spune ca este atat de singura, de trista..etc.A avut o prietena dar s-a terminat prietenia lor cu ceva timp in urma...

    Numai la asta ma gandesc! Sunt indispusa. Iar ea nu mai spun. N-am cum sa ma impart in doua sa fiu si cu ea si cu iubitul meu. Sfaturi, va rog din suflet!!! Ma afecteaza f mult stare mamei.
  •  
    • 12625 mesaje
    28 Iun 2010, 09:06
    0 0
    nu trebuie neaparat sa te imparti
    cred ca un telefon poti sa ii dai
    sau sa o scoti la o plimbare duminica ...eventual sa o duci seara la o opera sau la un teatru
  •  
    • 726 mesaje
    28 Iun 2010, 09:14
    0 0
    o sun de 2-3 / zi iar de dormit oricum dorm acasa in afara de week-end-uri.
    Cand mai merg prin mall-uri o iau si pe ea... asta destul de rarut. nici eu nu prea ies.
    din cate am inteles iar simte nevoia sa comunice. mai toata viata a fost mai mult singurica.
  •  
    • 12625 mesaje
    28 Iun 2010, 09:20
    0 0
    in orasul tau nu exista vreun club al persoanelor in varsta?nu stiu ce i-ar place ..sa o canalizezi pe ceva...in bloc nu mai sunt persoane in varsta...sa inviti vreo vecina sub pretextul de o zi aniversare...sa mai socializeze si cu altii..sunt sigura ca nu e numai ea in starea asta
  •  
    • 726 mesaje
    28 Iun 2010, 09:39
    0 0
    mda, crede-ma ca nu sunt. si apoi majoritatea inca lucreaza sau au copii in ingrijire.
    plus ca este dificil sa nu le ai cu socializarea..mama chiar nu este o femeie sociabila..din nefericire.
  •  
    • 3036 mesaje
    28 Iun 2010, 10:06
    0 0
    orice ai face, nu poti suplini lipsa de afectiune a tatalui catre mama ta.

    de fapt, nici nu este datoria ta - oricat ar incerca mama ta sa iti sugereze acest lucru.

    ceea ce se intampla (copiii cresc si parasesc cuibul, iar parintii raman fatza in fatza, privind lung unul la celalalt) este pur si simplu cursul natural al vietii.

    mama ta are nevoie de un hobby (sau mai multe) care sa ii produca mici satisfactii fara sa mai depinda complet dpdv afectiv de tine sau de tatal tau.

    amandoi parintii si-au castigat dreptul sa traiasca un pic si pe cont propriu, sa isi implineasca anumite dorinte - acele dorinte pentru satisfacerea carora, pana acum, nu au avut timp si disponibilitate psihica sa se ocupe.


    pe de alta parte, pentru tine este momentul sa iti intemeiezi o familie - este un lucru caruia esti datoare sa ii acorzi o atentie si o importanta mai mari decat sa ii tii de urat mamei tale.
    sau poate chiar te simti datoare sa te apuci sa faci tumbe, ca un mascarici, ca sa o binedispui? (daca asta simti, inseamna ca imi tocesc tastatura degeaba...)

    din pacate, exista multi parinti care cer de la copiii lor o atentie deosebita, care in ultima instanta ii impiedica pe acestia sa isi traiasca propria viata.
  •  
    • 3036 mesaje
    28 Iun 2010, 10:09
    0 0
    PS
    ca sa nu ne intelegem gresit:
    evident, un telefon si o vizita din cand in cand sunt absolut normale si necesare.
  •  
    • 9899 mesaje
    28 Iun 2010, 10:25
    0 0
    In general asta se intampla intre 2 oameni care, toata viata, n-au avut nimic sa-si spuna.
    Poate mai vorbeau despre copii. Acum, ca ei nu mai sunt acolo, s-a dus naibii si bruma de comunicare ce mai era.
  •  
    • 726 mesaje
    28 Iun 2010, 10:35
    0 0
    sunt constienta de ce trebuie sa fac!

    regretet ca nu am cum sa o ajut mai mult de cateva telefoane pe zi, discutii fata-n fata seara cate 1 ora si ceva dar pe zi,...

    si ea constientizeaza ca nu pot mai mult.
    ieri i-am spus clar ca nu pot sa ma impart in doua. fiind de acord cu mine, este fericita ca am pe cineva...

    efectiv , imi spune, doar, ca simte nevoia sa-mi zica ce simte...
    iar daca imi zice, clar, ma simt neputincioasa si ma paleste cate o stare de apatie de abia ies din ea si cand am iesit , in sfarsit, peste putin timp ea iar imi zice ce simte si ma tranteste inapoi.
  •  
    • 2089 mesaje
    28 Iun 2010, 11:25
    0 0
    A intuit bine donna. Mama ta incearca sa te acapareze si nu este normal.
    Cateva telefoane pe zi mi se pare mult...desi tie/ei vi se pare prea putin.
    Si mama are 58 de ani, e pensionata si vaduva. Eu nu locuiesc in tara. Vin la ea cateva saptamani pe an. Locuieste cu sora mea.
    Dar crede-ma ca este foarte ocupata, nu are timp sa se plictiseasca. S-a bagat in mici afaceri cu vanzari de produse, merge la traininguri, cateodata in excursii organizate de ei, merge la intalniri cu clientii, are catei pe care ii scoate la plimbare de 2-3 ori pe zi...
  •  
    • 3036 mesaje
    28 Iun 2010, 11:26
    0 0

    sigur ca te darama, din moment ce te foloseste pe post de pubela in care isi deverseaza trairile negative.

    maica-ta uita ca tu esti FIICA si NU CONFIDENTA ei.

    si mie mi-a facut la fel maica-mea, pana cand n-am mai suportat. pur si simplu ma termina psihic, dupa ce vorbeam cu ea nu mai eram om, imi pierdeam increderea in mine, in viata, in partener...

    i-am pus o conditie: vorbesc cu ea la telefon si o vizitez doar atata vreme cat reuseste sa se poarte ca o mama ce este, iar pentru confidentze despre relatia ei cu tata sa vorbeasca cu sor-sa sau cu oricine altcineva este dispus sa o asculte.

    a trebuit sa ii repet de cateva ori chestia asta, pana cand s-a obisnuit cu ideea.
    dar, pana la urma, a inteles ca e mai bine asa si pentru mine, si pentru ea.

    pur si simplu trebuie sa refuzi sa te mai trateze ca pe un cos de gunoi in care ea isi arunca tot ce este negativ.


    fii convinsa ca exista si lucruri PLACUTE si BUNE pe care ar putea sa ti le povesteasca! maica-mea a invatat sa imi vorbeasca despre ele - si stii ceva? vorbind despre ele, se amplifica, capata o importanta mai mare decat cele mai putin placute.

    au inceput chiar sa existe situatii cand a sta de vorba cu ea chiar ma remonteaza. si este evident ca si ea se simte la fel.
  •  
    • 414 mesaje
    28 Iun 2010, 11:54
    0 0
    Magda, a incercat mama ta sa stea de vorba cu tatal tau, sa ii spuna ca are nevoie sa vorbeasca mai mult, sa petreaca mai mult timp impreuna??
    Tu esti fiica ei, ai nevoie sa iesi din cuib si sa iti formezi viata ta, separat de parinti...

    Tu ai vorbit cu tatal lui, i-ai spus ca ar trebui sa ii acorde mai multa atentie sotiei lui?
  •  
    • 726 mesaje
    28 Iun 2010, 13:11
    0 0
    nu prea ai cu cine sa vorbesti...
    el lucreaza pana la 17.00 pm..iar de la 7.30 a.m. mama este oricum singura... mda, nu stiu ce sa mai zic...Dumnezeu cu mila...

    uneori ma gandeam ca problema este si la ea... nu stiu, ar trebui sa isi ia rudele la rand saptamanal.

    nu sunt multe!!
    oricum, este dificil...nu poti sa te duci foarte frecvent pe capul oamenilor.

    ma gandeam sa-i dau eu de lucru. sa fac un bebe! aberez! mai intai sa ma marit si mai vad..

    mda, mama cred ca trebuie sa fie mai luptatore si sa nu se lase in baza altora.
    ea, insa , stie cel mai bine ce este in sufletul ei.
  •  
    • 27207 mesaje
    28 Iun 2010, 13:34
    0 0
    citind-o pe just, m`am gandit ca poate ai putea sa-i faci cadou un catzel. ar mai avea si ea ocupatie. ori, indeamn-o sa se inscrie in vreo afacere cu produse. poate avea un venit suplimentar si poate sa-si faca prieteni, sa mai iasa din rutina cotidianului. Bafta!
  •  
    • 685 mesaje
    28 Iun 2010, 16:59
    0 0
    rybana, foarte misto ideea cu catelul.....chiar daca pe moment refuza ideea, pe parcurs se va obisnui, i-l faci cadou si o pui in fazta faptului implinit
    in plus, va avea motive sa iasa afara cu cainele, sa se plimbe prin parc, e oricum o activitate care ar relaxa-o si ar mai scoate-o din sedentarism...
  •  
    • 3036 mesaje
    28 Iun 2010, 22:08
    0 0
    neah... un catel este exact ca un copil: trebuie sa il vrei si sa-l iubesti cu adevarat. altfel, sufera si omul, si cainele.

    magda, maica-ta nu si-a facut niciun plan despre cum ar vrea sa isi petreaca cei vreo 20 de ani de viata care urmeaza dupa iesirea la pensie?

    ah, ba da, chiar tu ai spus care este scenariul: ea iese la pensie, iar tu ii nasti un nepot pe care sa il creasca.

    una peste alta, de aici vine si nemultumirea maica-tii, si sentimentul tau de responsabilitate si vinovatie pentru starea ei.

    (ma risc sa mai prespun si ca, la varsta ta, maica-ta deja te nascuse pe tine.)
  •  
    • 726 mesaje
    26 Aug 2010, 11:26
    0 0
    Buna fetelor, am revenit la subiect si sunt constienta ca poate nu este bine dar nici nu vreau sa ignor pb ci trebuie sa o rezolv cumva.

    Vreau sa imi pun in ordine gandurile si sa nu ma mai consum atat. Deja am inceput sa visez noaptea ceea mi se intampla ziua. Chiar ma marchiaza.

    Da,recunosc ca am fost mereu in preajma mamei si cred ca n-a fost f bine . Mult prea apropiate una de alta. ... si acum suntem insa s-a schimbat ceva.

    Ori eu nu mai suport, ori ea a mai imbatrint (60 ani cum am mai zis - nu e varsta f inaintata), nu o mai simt asa cum o simteam cand eram mai micuta. Si atunci ma mai lua la 3 pazeste ca nu umblu cu cine trebuie, ca persoana respectiva nu are, nu drege. Nu are o viata minunata nici cu tata clar am mai spus si asta, cred ca vina este impartita. Mi-este f greu cand ii vad ca mereu se cearta iar ea imi spune mie prin tot ce trece, ce ii zice tata, etc.. iar eu ma consum enorm. Recunoaste ca nu ar tb sa-mi spuna mie si totusi o face ptr ca nu are cui sa-i povesteasca.

    O simt mai dura, mai rigida, s-a inchis in ea...

    Am facut un ritual din a o suna zilnic de 2-3 ori, din a merge cu ea in wend pe undeva ( cum v-am spus, n-are cu cine), dar simt ca centru universului meu este ea. De ce v-am scris? Poate sa ma exteriorizez, sa ma descarc ...Sa va mai intreb ce este de facut? ! Nu! Ma gandeam sa ma distantez de ea, dar nu pot sa o fac, este totusi mama.

    Am iubti, ma impac bine cu el...Slava Cerului!!!
    Deci, nu sunt cuc numai cu ea..
  •  
    • 27207 mesaje
    26 Aug 2010, 11:34
    0 0
    probabil te gandesti prea mult la subiectul asta 2-3 telefoane si un iesit in week-end, nu mi se pare mult. probabil ai si alte nemultumiri care iti dau aceste ganduri si stari. posibil ca problema sa fie in primul rand la tine si dupa aceea la mama. undeva s-a rupt ceva si doar tu stii raspunsul.
  •  
    • 726 mesaje
    26 Aug 2010, 12:15
    0 0
    Incerc sa ma concenrez. Suparare? Ieri mi-a cazut fata cand mi-a povestit ca s-a certat iar cu tata iar la 10.00 am cand am vb cu ea, vb despre relatii si si-a amintit ca intotdeauna am fost ancorata in relatii lungi, care nu au dus in nicaieri..

    Probabil stilul ei a inceput sa ma irite si sa ma indispuna. Cu toate ca parca si inainte facea asa.

    Suna a depresie sau a ce Dumnezeu?!
  •  
    • 9873 mesaje
    26 Aug 2010, 15:15
    0 0
    Mesaj şters de administrator