Situatie fara rost
-
0 0Am iubit si am avut o relatie superba cu cineva. Vorbeam de casatorie, copii, ne facusem planuri pentru urmatorii 200 de ani. Ne intelegeam superb si toata lumea ne invidia. Dar a venit vremea sa trebuiasca sa plec in alt oras, transfer cu serviciul. Plansete, suspine, promisiuni ca o sa fie bine, atata vreme cat exista messengerul, telefonul, avionul. M-a dus la aeroport, m-am imbarcat, si el a plecat acasa. Noi locuiam impreuna, intr-un apartament cu doua dormitoare, impreuna cu cea mai buna prietena a mea.
Dar avionul a avut o defectiune tehnica la plecare, nu au avut alt avion ca sa il trimita pentru cursa aia si au anulat zborul.
Eu abia m-am abtinut sa ii telefonuez si sa il anunt ca mai avem 24 de ore de stat impreuna si ca vin acasa. Am fugit spre un taxi, m-am chinuit singura cu o gramada de genti, numai gandindu-ma la fericirea de pe chipul lui cand ma va vedea in usa.
Am ajuns acasa si am intrat fara sa sun sau sa descui, noi nu incuiam usa decat cand nu mai era nimeni acasa.
Ce s-a intamplat atunci nu am sa uit nici in mormant. El era pe canapea in sufragerie gol si prietena mea ii facea sex oral.
Nu vreau sa mai povestesc in detalii ce am simtit si ce am facut ca iar ma rascolesc. Cert este ca el a incercat sa ma opreasca, dar eu am fugit din nou la aeroport si am dormit in aeroport toata noaptea, abia asteptam urmatoarea cursa ca sa ma vad plecata si sa uit totul.
Ajunsa in noul oras nu am mai comunicat cu nimeni din cunostintele noastre comune. Nimeni nu imi cunoastea noua adresa. Mi-am schimbat telefonul, emailul, totul.
Apoi m-am imprietenit cu un barbat. Eram atat de buni prieteni, exact ca doua fete sau ca doi baieti. Mancam impreuna, radeam, plangeam, vorbeam de toate, ne sunam noptile, pana la urma am ajuns sa locuim impreuna dar ca un fel de colegi de apartament pentru ca oricum eram mereu impreuna ba la mine ba la el, dar nu s-a intamplat niciodata nimic sexual intre noi. Un an de zile. Dupa 7 luni de zile mi-a facut marea surpriza sa ma ceara de nevasta, cu inel, sampanie, super romantic si calculat, tot tacamul. Am acceptat pe loc si am invatat sa aduc in relatia noastra si sexualul, dormitul in brate, sarutul, desi mi se parea atat de ciudat la inceput.
M-am casatorit cu el acum doua luni.
Acum o saptamana, pe plaja, m-am intalnit cu celalalt. Era sa fac infarct de soc. M-a prins de mana, eu am vrut sa tip si sa fug, m-a rugat si m-a implorat plangand in hohote sa nu fug. Mi-a spus ca de 10 luni ma cauta in acel oras in care ma mutasem. Ca aproape in fiecare weekend vine si sta pe plaja (stie ca e locul meu preferat) sau se plimba pe strazi rugandu-se sa ma gaseasca. Ca nu s-ar fi oprit niciodata si ca viata lui nu are sens fara mine. Ca eu eram fericirea lui si ca nu poate inceta lupta stiind ca a pierdut fericirea pentru totdeauna.
De ce a trebuit sa ma gaseasca si sa nu ma uite dupa aproape un an in care imi revenisem si imi refacusem viata?
Sunt atat de bulversata!!! -
Multumesc.
Da este, om foarte de treaba si a facut multe eforturi ca sa imi depasesc trauma trecutului, eu uitasem, luptasem mult cu mine ca sa uit, dar acum mi-am adus din nou aminte cat de fericiti am fost si sunt coplesita de amintiri, emotii si tensiunea momentului. El insista sa ii fac loc in viata mea, sa nu mai fug de el. Nu stiu ce crede ca se mai poate intampla, avand in vedere ca i-am spus ca m-am casatorit. Mi-a spus ca se vede pe chipul meu ca nu sunt atat de fericita cum eram cu el. ma tem ca are dreptate. -
Gheata ai mare dreptate, exact asta este imaginea care mi-a venit inaintea ochilor cand m-a prins de mana pe plaja, exact asta este imaginea care m-a traumatizat vreme de aproape un an de zile.
Dar as minti sa zic ca am ramas rece si plina de ura la faptul ca el inca de atunci ma tot cauta ca sa greada busuiocul. Chiar daca pare imposibil de dres asa ceva, totusi chiar nu ma poate lasa rece faptul ca el frecvent a continuat sa vina in alt oras, pana m-a gasit.