Voi cum ati proceda?

  •  
    • 26 mesaje
    18 Mai 2010, 14:54
    0 0
    Dragele mele, va citesc de mult timp si va admir pe unele dintre voi pentru sfaturile pe care le dati. Pentru ca nu stiu ce sa fac m-am gandit ca nu mi-ar strica sa va cer si voua sfatul. Unele dintre voi dati niste sfaturi foarte bune si miezoase.
    Eu si prietenul meu suntem impreuna de 11 ani, avem acum aproape 30 de ani. Anul trecut, prin toamna-iarna eu am avut o perioada mai dificila si se pare ca nu am mai fost asa cum isi dorea el sa fiu. In concluzie, a devenit nemultumit de relatie si in timp s-a apropiat de o colega de serviciu de care s-a si indragostit. Mi-a marturisit toata povestea si ma roaga sa-l ajut sa treaca peste asta si sa mergem mai departe. Nu s-a intamplat nimic concret intre ei, din cate imi spune el. El a fost cel care a pus capat discutiilor dintre ei, invocand faptul ca nu este corect fata de mine. Vorbeau mai mult la telefon si odata s-au intalnit la un suc. Eu acum nu stiu ce sa fac. El este un om bun si pana nu demult nu concepeam viata fara el. Dar mi-a frant inima si mi-a ranit si orgoliul si nu stiu daca eu sunt persoana care sa poate trece peste un asemenea episod. Evident ca ma simt tradata si tot tacamul. Am trecut de faza de negare si de furie. Poate mai sunt persoane printre voi care au mai trecut prin asta si au mai multa experienta. El nu e genul fustangiu, din contra. E un baiat de casa si cuminte. Dar ma gandesc ca daca i s-a intamplat asa ceva poate o fi dragostea vietii lui si chiar nu as vrea sa-i stau in cale. Pe de alta parte, daca raman cu el si nu-i trece unde ajungem? Nu mai vreau sa trec inca o data prin ce-am trecut. Cele care aveti ceva de spus, va astept cu interes mesajele. Spun asta pentru ca am vazut ca sunt multe care vorbesc doar ca sa se afle in treaba. Va multumesc!
  •  
    • 63 mesaje
    18 Mai 2010, 14:57
    0 0
    Parerea mea ca relatia asta depinde doar de modul in care el iti va castiga din nou increderea si in functie de comportamentul lui de dupa
  •  
    • 6008 mesaje
    18 Mai 2010, 14:58
    0 0
    e nevoie de mai multe explicatii in povestea asta. ce s-a intamplat anul trecut? de ce te-ai indepartat de el? si de ce te-ai schimbat fata de el?

    nu a gresit cu nimic, din punctul meu de vedere, a iesit cu o colega la un suc .. iar de indragostit? nici vorba! altfel, erai aici nu sa ceri un sfat ce sa faci, ci cum sa-l uiti
  •  
    • 26 mesaje
    18 Mai 2010, 15:18
    0 0
    Aveam un proiect foarte important de dus la capat si un dead-line si eram foarte stresata. Multe lucruri depindeau de reusita acestui proiect in care am investit cativa ani din viata mea. El lucreaza destul de mult si eu simteam nevoia sa fie langa mine. Nu era si am devenit irascibila si frustrata. Apoi el a judecat numai efectele, nu si cauzele, si a refuzat sa ma mai inteleaga. Am gresit amanadoi, eu ca nu m-am controlat, el ca nu m-a inteles. Si de indragostit mi-a zis cu gura lui ca s-a indragostit. Asa am zis si eu ca nu e nimic ca a iesit la un suc, dar cand afli dupa cateva luni toate astea e naspa. Daca mi-ar fi zis de la inceput nu aveam nimic impotriva. Dar m-a mintit si apoi situatia i-a scapat de sub control.
  •  
    • 406 mesaje
    18 Mai 2010, 15:24
    0 0
    Daca toata povestea sa rezumat numai la un suc (ceea ce nu cred). Nu.i bai!
    Probabil vei afla si alte amanunte.
    In rest e alegerea ta, sa accepti '' iesirea'' si sa ierti sau nu.
  •  
    • 8403 mesaje
    18 Mai 2010, 15:26
    0 0
    si data viitoare cand nu va fi multumit de tine nu va mai aparea o alta mandra?

    tu nu stii sa ii bagi mintile in cap?
  •  
    • 26 mesaje
    18 Mai 2010, 15:30
    0 0
    Exact asta i-am zis si eu. Sincer nu cred ca stiu si sunt si o fire temperamentala. Ma enervez repede si nu am rabdare. El e calm si introvertit. Daca ai vreo idee o accept cu placere. Imi plac sfaturile pe care le dai.
  •  
    • 8403 mesaje
    18 Mai 2010, 16:04
    0 0
    eu l-am luat pe al meu in shuturi.
    a mers lectia. a tinut minte. imediat dupa serviciu , e acasa. il mai iau peste picior cu faza ca si pe sub sau pe birou se pot face traznai. el riposteaza cu "de unde stiu?" . eu trec pe "tu ma compari cu acelea?" si toata discutia duce la hohote de ras in final. bietele colege oricum nu au avut atunci nici o vina. am invatat sa trec razand peste chestiunile de genul. in plus, eu de exemplu, am invitat la un suc fetele respective. am avut o discutie placuta.

    dar....trebuie sa intelegi ca daca tu cultivi o neincredere absurda, iti minezi singura casnicia, si nu alte femei. nu poti s adai vina pe ele. mai mult decat atat, ar trebui sa observi ce admira la altele.si intreaba-te cat esti de aproape de idealul sau din momentul de fata, avand in vedere ca atunci cand v-ati cunoscut era copil. vezi cum ai putea adauga alte laturi personalitatii tale, care sa va imbunatateasca relatia de cuplu.
    o relatie se mai si intretine, cand oboseste. pana cand isi revine.

    dar pentru asta trebuie incredere in tine si motivatie. in definitiv, il iubesti asa cum este.

    si in plus, chiar e nevoie de dramatisme pentru un suc si niste telefoane? eu m-am simtit haios dupa shuturile pe care i le-am aplicat...
  •  
    • 26 mesaje
    18 Mai 2010, 16:33
    0 0
    Iti multumesc mult! Ai foarte mare dreptate. Am mai citit postari de-ale tale si-mi place foarte mult cum pui problema. Pe mine nu m-a speriat neaparat ca a iesit la un suc cu ea, cu toate ca era frumos sa-mi spuna atunci, nu peste trei luni, ci faptul ca a zis ca s-a indragostit de ea. Asta ma face sa ma intreb: omul asta ma mai iubeste sau nu ma mai iubeste? El zice ca ma iubeste, dar asta nu ar fi suficient ca sa nu-ti trebuiasca sa te indragostesti de altcineva sau daca iti place de cineva sa stii de fapt cum sta treaba? Problema este ca pana la faza asta nu mi-a dat niciodata niciun motiv de ingrijorare sau de neincredere. Nici nu l-am banuit pana ce nu i s-a cam schimbat comportamentul, chipurile pentru ca se simtea foarte vinovat. Si eram sigura ca stiam cum sa-l tin langa mine. Stiu ca decizia imi apartine in totalitate, dar te ajuta sa mai afli si alte pareri.
    Presupun ca sotul tau a iesit la un suc, nu s-a indragostit de colegele de serviciu, ceea ce nu e chiar grav. Si atitudinea ta este de admirat.
  •  
    • 8403 mesaje
    18 Mai 2010, 16:53
    0 0


    atitudinea a fost strategica. de fapt, imi venea sa ii rup gatul . faza venea dupa cativa ani in care nu imi pusesem problema ca ar putea sa se uite in alta parte.

    numai ca una dintre colege era o tanara naiva, care reusea sa scoata vanatorul din el la iveala. asta am realizat-o din conversatiile in care imi povestea despre ele. culmea a fost ca el nu si-a dat seama unde ar putea duce asta. de aceea am si intervenit la timp. greseala mea a fost ca am folosit in discutie ceea ce imi povestise inainte. ulterior, nu a mai fost atat de deschis. si eu a trebuit s aimi pun mintea la contributie in asa fel incat sa pot afla ce se mai intampla. uneori, a trage de limba un barbat nu e chiar simplu

    de aceea si spun ca, nu e bine sa lovesti cu informatiile pe care ti le da el niciodata. nu va mai fi la fel de deschis, sau daca e cazul, la fel de sincer.

    faptul ca a avut curajul sa iti spuna ca s-a indragostit, inseamna ca esti norocoasa. ti-a oferit posibilitatea sa mai iesi din zona de confort, sa mai analizezi relatia voastra, sa vezi cum poate fi imbunatatita- eu de exemplu, in perioada urmatoare, am facut-o pe prostuta imiedicata si neajutorata intr-un stil in care ajunsesem sa rad de mine insami. dar, a mers ma inspirasem de la colega lui.

    cealalta, divortata, vazuse ca este om de casa. si mi-a trantit o intrebare de genul" ce fel de femeie isi lasa barbatul sa umble singur cu cine vrea?"

    asta mi-a dat de gandit. in primul moment am avut tendinta de a-l tine langa mine, pana am realizat ca daca el ar proceda la fel cu mine, m-as simti sufocata si as lua-o la goana in directia opusa. drept care, l-am lasat in continuare sa faca ce vrea. e acasa nu pentru ca se teme de mine, ci pentru ca stie ca mi-as face ganduri si nu suporta sa ma vada chinuindu-ma aiurea. acestea sunt cuvintele sale. asta nu inseamna ca nu ii permit sa plece sa joace de exemplu, noaptea, pe un teren luminat , fotbal sau la iarba verde cu altii, etc.

    in defintiv, este om si nu un catel caruia ii pui o zgarda, fie ea si psihica, sa spun asa.
  •  
    • 26 mesaje
    18 Mai 2010, 17:15
    0 0
    Da, exact asta mi-a spus si el, ca nu stia ca o sa ajunga aici. Poate daca mi se aprindea beculetul cand mi-a spus, prima data, acum vreo 2-3 luni,ca mai vorbeste cu tipa asta nu ajungea sa se indragosteasca de ea. Dar eu, in loc sa iau atitudine, m-am ofuscat. Si eu cred ca l-am lovit cu informatiile pe care mi le-a dat, mai fac asta, si mereu ma ameninta ca nu imi mai spune nimic. Si faza cu zona de confort e atat de adevarata. Adica eu trebuie sa fac eforturi sa-l tin langa mine? Pai ce, eu nu sunt de-ajuns? E o gandire total gresita, dar in care te complaci pana ce te loveste in moalele capului o faza din asta. Si daca incepi sa te analizezi uneori nu-ti prea convine ce descoperi. Cred ca ar trebui sa ma reevaluez si eu cu seriozitate. Oricum el e genul care a lasat destul de mult de la el in relatie, e mai tolerant, si uneori cred ca m-am considerat prea devreme cu sacii in caruta. Iar acum, cand ar trebui sa lupt pentru noi, imi vine sa dau bir cu fugitii pentru ca nu imi place sa recunosc ca poate m-am blazat. Mi-ai dat de gandit. Admir femeile ca tine carora le merge mintea si pot fi cu un pas inaintea barbatului. Mi se pare greu sa mentii ritmul asta. Iti multumesc. Sincer, speram sa fii una dintre persoanele care raspunde la postul meu.
  •  
    • 8403 mesaje
    18 Mai 2010, 17:23
    0 0
    nu e greu sa tii pasul. trebuie doar sa fii atenta la semnale. sa nu le ignori. multe dintre ele apar in perioade cum le spun eu, roz. de aceea e posibil sa nu tii cont de ele.

    eu spun ca exista in orice om si in orice situatie un potential. si clipa are potentialul ei.nu degeaba se spune "nu aduce anul ce aduce ceasul". orice om poate fi inselat sau poate insela. cu persoana potrivita. trebuie doar ca variabilele de mediu si cele interne sa fie intr-un anumit consens. si se poate intampla. am vazut oameni cu principii calcand pe alaturi. si erau principii sanatoase, aveau educatie, in fine....niciodata nu poti sti ce este de fapt intre doi oameni, ce nevoi au fiecare dintre ei, etc....

    cand el imi spunea" nu am facut nimic!" eu raspundeam:" da, stiu! dar preventiv mai uite una dupa cap!" cuvantul acesta ...preventiv, este si azi motiv de gluma pentru noi.

    evident...zambetul, tonul, ironia, dar mai ales autoironia, fac totul.

    dar cred ca ....... trebuie sa ai cu cine.
  •  
    • 26 mesaje
    18 Mai 2010, 18:19
    0 0
    Da, asa e. Trebuie sa ai cu cine. Si noi am mai ras pe subiectul asta si era foarte ok, dar alteori ma apucau pandaliile. Pana la urma tot patitu-i priceput. Probabil ca intr-un fel sau altul fiecare cuplu trece prin crize din acestea prin care se redefineste fie tot ca un cuplu, fie se destrama. Oricum lectia de astazi este sa nu te lasi niciodata pe-o ureche intr-o relatie. O seara placuta!
  •  
    • 685 mesaje
    18 Mai 2010, 20:26
    0 0
    eu in locul tau as pleca de acasa pana si-ar clarifica ''trairile''

    sunt foarte convinsa ca aveti nevoie de o pauza, mai exact sa-l lasi putin singur, sa realizeze daca te mai iubeste sau nu

    daca a recunoscut ca e indragostit, ok, e baiat bun, dar asta nu-i un motiv sa-l pui pe piedestal

    de ce nu te-a anuntat mai demult de ''interventia'' din viata lui?
    abia asta e grav: inseamna ca nu-i trece. a asteptat sa-i treaca, a crezut ca e o mica aventura, chiar si de un suc, dar.....nu s-a intamplat. atunci a simtit ca e ''groasa'' si a decis sa te anunte!

    spune ca te iubeste?
    oook.......tu crezi ca atunci cand iubesti sincer pe cineva, mai e loc de alta indragosteala?

    lasa-l singur o vreme, daca vine dupa tine in timp util, atunci te mai poti gandi la o sansa pentru voi
    pana atunci.........nu poti trai cu o ``iubire'' intre voi, e mult prea frustrant

    in alta ordine, cand ai un iubit caruia ii plac colegutele, mai bine il lasi in masa.
    oh god, cum sa te intrebi zilnic daca a facut ceva la birou sau sub birou cu cineva, daca iese la suc etc?? mai poti avea incredere???
  •  
    • 26 mesaje
    18 Mai 2010, 21:26
    0 0
    Margueritte, m-am gandit si eu la asta, la pauza. Nu e genul caruia sa-i placa colegele de birou. Si nu stiu daca mi-a zis pt ca a vazut ca nu-i trece. As inclina sa cred ca s-a speriat ca simte ceva pentru cineva si ca persoana aia nu sunt eu. Probabil ca sentimentele au venit in timp si s-a speriat de ele. Dar nu e exclusa nici varianta ta. In plus, e disperat ca vreau sa plec, ar face orice sa ma opreasca. Nici nu concepe sa ne despartim. Merci oricum pt sfat! Ma gandesc ca poate o fi ceva trecator, dar la fel de bine ar putea sa nu fie.
  •  
    • 3383 mesaje
    18 Mai 2010, 21:45
    0 0
    bristol,

    in primul rand eu zic ca e de admirat curajul ca ti-a spus. Cati din barbati iti recunosc asa ceva?
    Apoi.. daca stiai de la inceput, daca a fost asa sincer, ai gresit pt ca trebuia sa actionezi atunci. Numai tu stii cum! Trebuia sa aprinzi flacara si mai tare intre voi, pt ca era pe cale sa se stinga. Si uite, daca el nu s-ar fi oprit la timp, cand simtea ca totul ia o alta turnura, cred ca erau sanse mari sa se ajunga mai departe.

    Incearca sa te faci din nou placuta in fata lui, sa arati mai mult partea care ii place lui la tine, sa il atragi din nou.
    Eu cred ca ai face o mare gresala sa pleci de langa el acum.
  •  
    • 685 mesaje
    18 Mai 2010, 21:54
    0 0
    ''As inclina sa cred ca s-a speriat ca simte ceva pentru cineva si ca persoana aia nu sunt eu''

    probabil ca da, si in tot cazul, nu i-a fost usor sa-ti spuna. tocmai de-asta am si argumentat ca a sperat sa-i treaca..

    o plecare a ta cateva zile undeva- la ai tai, la o prietena, sau pur si simplu intr-un loc inaccesibil lui, ii va aprinde poate constiinta, si de ce nu, dragostea pentru tine.

    el a plecat de langa tine cu gandul catre alta stare, e randul tau sa pleci putin de langa el, ca sa i dai posibilitatea cu adevarat sa se clarifice..ramanand mereu langa el, ii linistesti asa de bine si frumos constiinta, incat nu va simti cum e sa sufere la randul lui.........
    .....dar tu faci cum simti, fireste...
  •  
    • 297 mesaje
    18 Mai 2010, 21:55
    0 0
    N-ar fi cazul sa te pripesti,zic eu..

    cum s-a mai zis,e de admirat ca ti-a spus,si apoi orice barbat si femeie trece prin astfel de stari,chiar daca se intoarce tot acasa.

    nu cred ca in 20 de ani de casatorie,de ex,nu mai trece nici un fluturas prin stomac provocat de o alta persoana...sigur,trece si realizezi ca ce e stabil,adevarat etc,,e tot pt omul care ti-e alaturi
  •  
    • 685 mesaje
    18 Mai 2010, 22:03
    0 0
    cea mai mare durere pe care o poti provoca unui om, omului cu care traiesti mai exact, este sa-i recunosti ca te-ai indragostit.
    dar nu de el, ci de alta persoana (......)

    mariuca si estetique, probabil voi sunteti usor masochiste daca apreciati gestul marturisirii......
    mi se pare mai de bun simt sa fi tacut, si sa incerce o alta cale de a fi cu ea, cu bistrol. cu certuri daca era nevoie, cu orice, dar nu sa-i aduca in viata un cosmar- sub forma unei femei........
  •  
    • 3383 mesaje
    18 Mai 2010, 22:12
    0 0
    probabil sunt masochista , dar prefer adevarul inainte de orice!

    De ce sa ma cert cu cineva daca nu stiu adevarata cauza? De ce sa imi fac mii de ganduri, sa incerc tot felul de variante de a gasi calea de mijloc daca nu stiu de la ce se porneste, daca nu stiu cauza reala a schimbarii lui de comportament??