o sa va luati de mine
-
0 0Salutare.
Presimt ca o sa provoc controverse cu prostiile mele.
e vorba de relatia mea cu iubitul meu.
Suntem impreuna de 3 ani, stam impreuna de 2 jumate.
El lucreaza, eu lucrez. Varsta 26 eu, 27 el.
E un tip cu bun simt, fidel, ma iubeste, dar in materie de luat hotarari, de initiative, suntem la pamant.
N-are casa, n-are masina, are un serviciu stabil momentan. Nu e genul looser dar nici nu se da peste cap cum fac altii sa-si faca un rost in viata.
Eu acum sper sa nu fiu perceputa ca deplasata, materialista, de fapt nu mai conteaza.
Locuinta actuala e a mea, luata pe credit de mine, dar cu avans de la parintii mei.
Eu ma aflu intr-o postura un pic ciudata.
Am tot incercat sa il fac sa isi schimbe ideile, e un pic fixist. Am incercat sa ii explic ca asta e situatia, ca nu vom reusi sa strangem bani pentru casa, masa, masina, catel, purcel. El o tine una si buna. Cu toate astea, in 3 ani abia am reusit sa strangem 4000 euro, pana la 70 mii mai avem mult.
Dar marele impediment e faptul ca el nu vrea. Nu vrea nimic. Depun munca de lamurire cu el, il iubesc, nu vreau sa renunt la el, la noi. Mi-a zis ca intentioneaza sa ne casatorim, deci sa ma ceara. Dar ma intreb cateodata, e de ajuns dragostea sa suplineasca lipsa de curaj, de initiativa a unui om? O sa reusesc eu sa am initiativa pentru amandoi? Ma enerveaza cateodata, imi vine sa ii trag una-n cap. excursiile le organizez eu, cu el ne-am trezi in oras si n-am avea unde sta. Concedii, plecari, cam tot ce tine de organizare, le fac eu, si nu din intentia de a arata ce zmeu sunt eu, pur si simplu l-am lasat pe el de cateva ori sa se ocupe si m-am trezit la mare fara cazare, ne-am carat cu bagaje la autogara ca sa avem de unde ne intoarce ca nu aveam programare si alte chestii de felul asta.
N-am idee ce ii trebuie sa prinda curaj sa se zbata in viata sa faca ceva.
In cele din urma l-am convins ca daca va fi sa ne casatorim, eu una vreau un apartament de 2 camere macar, in care sa imi pot creste copilul, ca momentan stam in garsoniera de 18 metri, e confort 2, atat m-a tinut buzunarul la momentul cand am luat.o.
Cred ca a inteles. Il apuca uneori si zice ca gata, ne construim casa, ne luam teren, facem dregem, ca sa aflu ca de fapt terenul pe care vroia sa dea cei 4000 pe care ii avem e de fapt inca in circuitul agricol, deci nu putem construi nimic fara autorizatii, care ajung sa coste la final mai mult decat terenul.
Nu avem masina, nu simte nevoia sa-si ia permis, nu vrea sa faca nimic. in zilele libere se joaca pe calculator in loc sa se agite sa mai faca un ban. salariile ne ajung, asa, la limita bunului simt, rata o platesc eu, utilitati, mancare si alte cheltuieli platim amandoi la comun.
Nu stiu ce sa fac. Ma gandesc uneori ca palaria asta e cam mare pentru mine, sa o iau de la capat de fiecare data, eu sa fiu cea care centreaza, eu sa apar, eu sa pasez, eu peste tot. Uneori simt ca deja am obosit, simt ca imi lipseste un barbat cu initiativa, sa stau si eu linistita odata, sa vad ca el s-a ocupat de tot si ca lucrurile ies cum trebuie.
E foarte greu, inca de pe acum. Eu am programul mai plin ca al lui, invat pentru niste examene, in vara am o disertatie si imi sar capacele de atatea proiecte, cursuri zilnic, mai putin duminica, examene, seminarii, e groaznic.
Ma ajuta la treburile casei, nu e nesimtit, mai face o ciorba cand nu am eu timp.
Dar nu e tipul ala de barbat sa alerge sa faca bani, sa ii foloseasca pe cei pe care ii are. ii pune deoparte, nu cumpara nimic pentru el, nu investeste in nimic, i-a modernizat casa maica-sii, de la mixer la termopane si sobe. dar in privinta lui, nu face nimic. Sunt disperata de situatie.
Ma mai preseaza si ai mei ca zic ca e molau, ca nu are vointa, ca e zgarcit si ca toata viata nu vom face nimic daca el refuza sa se implice, sa traiasca in lumea asta. -
Uneori ma gandesc sa renunt acum, cat sunt inca tanara, sa-mi vad de treaba,nimeni nu a murit din dragoste, nu voi muri nici eu.
Eu vad casatoria ca pe o life time thing, chiar daca pe drum mai apar oprelisti.
Dar ce ma fac daca ma casatoresc cu el, o sa avem un copil iar eu va trebui sa suplinesc si lipsa lui de initiativa?
De fapt, uneori nici macar nu sunt convinsa ca vreau sa ma casatoresc, ca nu-mi promite nimic bun, nu stiu de ce merita sa renunt la libertatea mea pentru un sac de probleme de care nu am nevoie.
Voi ce ma sfatuiti sa fac? Sunt cam confuza momentan. Mi-e si mila de el, il percep asa neajutorat. Am mai vrut odata sa ma despart de el, tot pentru lipsa de interes a lui fata de mine, si a venit dupa mine plangand ca un milog. Il iubesc din toata inima dar vreau macar odata in viata sa ma pun pe mine pe prim plan. incerc sa analizez cat mai la rece pot si vad ca nu e ceea ce imi doresc eu de la viata. El nu promite nimic, nici bune, nici rele, mi-e frica sa nu stagnam ca si pana acum. In 3 ani, in viata mea s-au schimbat multe, am realizat multe, dar el nu a realizat nimic. Zilnic merge la munca, se intoarce, stam impreuna pe acasa, se joaca pe calculator si trece ziua. Nu il intereseaza nimic, nu se implica in nimic. E un barbat bun si responsabil per ansamblu, dar e asa nehotarat, fricos, incat ma sperie. Imi taie aripile. Eu sunt o visatoare si am cam realizat pana acum 80% din ce mi-am dorit.
Cand i-am zis ca imi doresc enborm sa avem o casa, mi-a zis ca nu sunt realista, ca nu o vom avea niciodata, ca nu ne permitem. Eu sunt constienta ca se poate, cu munca si sacrificii, am exemple in jurul meu, printre prietenii de aceeasi varsta cu noi, care insa au realizat ceva la ai lor 26-27 de ani, si au plecat de la acelasi nivel, fara bani adica. El o tine una si buna ca nu se poate iar eu fac spume cand il vad asa pesimist, nici macar nu concepe sa-si doreasca ceva, traieste pur si simplu.
Nu mai stiu ce sa fac.E o decizie grea, o sa ziceti ca nu il iubesc, dar chiar nu vreau sa regret toata viata ca am ramas langa un om cu care nu am realizat nimic, sa fiu frustrata, sa-mi adun visele pe faras si sa le arunc la gunoi ca el nu-mi permite nici macar sa visez.
E normal asa ceva, sa nu vrei nimic, la varsta asta, cand ar trebui sa atacam lumea cu tupeu, sa ne construim un rost, o situatie? Oricum muncim, oricum cheltuim banii aiurea. Trece vremea si noi nu facem nimic. E normal? -
Daca zici ca ti-e mila de el-e prea tarziu, din pacate.
Daca te uiti inapoi, si singurul lucru pe care-l vezi e ca tu ai realizat asta si ailalta iar el nimic- e nasol si trist.
Daca zici si ca n-a murit nimeni din dragoste n-o sa mori nici tu...e si mai trist.
Mi-aduc aminte de ce zicea Onassis ca daca n-ar fi femeile, banii n-are avea niciun rost pe lumea asta
nu te-ai intrebat niciodata de ce-a spus ce-a spus? Dincolo de explicatia imediata: femeile e porci, si mananca banii barbatilor ca nu era atat de prost.
Nu toti oamenii sunt facuti sa se dea de ceasu' mortii sa faca bani daca nu au idee pentru ce anume. Pentru familie, pentru copil, viitor omu' n-are focus (lasa-ma cu casa si alte prostii, ca astea tin doar la anumiti oameni). Asa ii zici sa faca bani, te intreaba "da' de ce...ne trebuie?"
Nici femeile nu mai stiu sa manipuleze asa feminin ca pe vremuri, batut din gene alea-alea.
Triste vremuri traim... -
Eu cred ca sunteti pur si simplu personalitati diferite. Sunt femei caroa le place sa fie in charge si chiar isi doresc un partener pe care sa-l poata conduce ele si altele care se simt mai bine altaturi de un barbat care este el pe primul plan in ceea ce priveste partea materiala si organizatorica cum zici tu. Ambele cazuri sunt ok atata timp cat te completezi cu cel de langa tine

Nu toti simt nevoia sa aiba o casa, o masina si mai stiu eu ce minuni materiale, nu simt nevoia sa posede. Eu una as sta cu chirie, as calatori, as fi mai visatoare si as trai mai mult in prezent, asta daca n-as avea langa mine un om cam ca tine care vrea casa, tv de nu stiu care etc.
Adica nu e nimic rau nici in asta, nu suntem toti la fel insa e greu pt un om care are teluri de genul asta sa stea langa o persoana care tot ce vrea e sa se bucure de momentul prezent, sa traiasca de pe o zi pe alta.
Daca tu esti buna la organizat si planificat, fa tu planurile, stabileste tu telurile si daca macar te urmeaza e bine. Daca simti ca nu-i poti accepta 'defectul' asta mai bine lasa-l decat sa-l chinui toata viata pe el facandu-l sa se simta inferior si pe tine in si mai mare masura poate pt ca vei obosi la un moment dat. -
Interesant, cum pt maica-sa a putut sa se zbata si i-a modernizat toata casa, iar pt o casa a voastra, cica nu se poate.
Sunteti diferiti, iar din ce scrii tu, nu el este barbatul potrivit. Dupa ce vei face copii, vei fi obligata sa te transformi in super-femeie, ca el va fi prea ocupat sa se odihneasca, obosit de prezenta copilului / copiiilor.
Acorda-ti sansa de a gasi un barbat potrivit, pe asta nu il vei schimba in veci.
Probabil are nevoie de una care nu vrea nimic, exact ca si el, si sa traiasca fericiti pana la adanci batraneti in casa mamicutei, pusa la punct de el. -
ma, pina acua citva timp, m-am dat cu fundu de pereti sa avem casa, masa, masina etc.
Acu le-am luat si la copii case.
Am ajuns la concluzie, eu, ca prea m-am agitat cu case aiurea.Poate copiii mei, cind vor fi mari, n-au nevoie de ce le-am luat eu.
Pe de alta parte , am neste pretene care pe la 40 stau inca cu chirie.Bine, nemaritate, boeme, umbla prin lume-atit cit isi permit sa stringa bani.
Poate asta al tau considera ca aveti deja o casa, ce mai trebe una.
Macar va plimbati, iesit in oras, faceti ceva?
daca tu acu simti ca te dezamageste, tare mi-e ca si mai incolo o sa fie si mai rau.Si o sa ti se vaza nefericirea in comportamnet si mi-e ca dati si banii pe nunta aiurea. -
"Dar nu e tipul ala de barbat sa alerge sa faca bani, sa ii foloseasca pe cei pe care ii are. ii pune deoparte, nu cumpara nimic pentru el, nu investeste in nimic, i-a modernizat casa maica-sii, de la mixer la termopane si sobe. dar in privinta lui, nu face nimic. Sunt disperata de situatie. "
Waw!!! deci sarisem partea asta, dar am citit ce a scris francessca si am revenit sa citesc...
Vezi si tu ca ai toate motivele din lume sa il lasi cu casa modernizata a mamei lui.. si sa ti-o modernizezi si tu singura pe a ta.. sau sa iti cauti altul:: tu alegi varianta!
Sa zicem ca la un moment dat o sa iti dai seama ca il iubesti asa mult incat renunti la visele tale, la planurile tale si te mai chinui cativa ani cu el.. el, din pacate, nu vede o familie cu tine, nu se streseaza ca tine sa faca bani si asta nu pt ca nu v-ar trebui banii aia sau pt ca nu e el genul ala care sa faca bani din orice... motivul lui poate fi unul de genul ca tu esti o fire prea luptatoare, strangatoare si visatoare, dar care are si posibilitatea sa isi faca un viitor mai bun si el... se multumeste cu ce dai tu. Nu crezi ca ii e tare bine in postura lui? Are un job, plateste si el ceva in casa, dar in rest nu se streseaza ca este cine sa o faca si pt el.
Stiu ca tie nu ti-ar placea sa fii in locul lui, dar din pacate, ma doare sa ti-o spun, dar tipul asta nu te merita. Si te vei mai chinui cativa ani cu el asa, apoi te vei plange ca mamei lui ii face si ii drege si pt voi... nu sunt bani! Ca deh, voua nu va trebuie!
inca esti tanara.. -
Eu nu prea inteleg: tu ce ai vrea sa faca el? Sa se "invarta" si sa faca cumva bani in plus? Eu zic ca nu-i chiar asa usor, si vointa nu tine loc de pricepere. Pt asta cred ca trebuie intr-adevar sa te "invarti" in anumite cercuri, sa ai relatii cu anumiti oameni, si chiar s-asa, sa fii cu ochii-n saispe ...banii vostri atat de greu economisiti pot sa se duca pe apa sambetei, intr-o "afacere" paguboasa; se spune ca "cine nu risca, nu castiga"; ei, nu-i chiar asa, voi ar trebui sa mergeti pe ceva la sigur, ca nu aveti bani de aruncat
Plus ca multe astfel de "afaceri" sunt cam ilegale, nu-i deloc lucru usor. Nu toata lumea e facuta pentru "din-astea"
-
Eu cred ca in viziunea ei barbatul ideal e cel puternic si "descurcaret", cel care stie sa le invarta si sa scoata bani din orice. Or el nu cred ca e neaparat boem si nepasator - cred ca pur si simplu pune ceva pret si pe viata lui de "dupa servici".
Chestia ca a pus la punct casa maica-sii e discutabila. Nu ai mentionat daca a facut asta inainte sa aveti voi ceva serios impreuna, sau dupa. Adica, spui ca in timp ce tu asudai strangand cei 4000 euro, pt un proiect comun el isi directiona veniturile catre maica-sa?
Si da, asa cum mai spunea cineva, nu avem toti stofa de afaceristi, nu toti avem darul de a specula in folosul nostru orice situatie astfel incat sa generam profit material.
Poate ar trebui sa incepi sa te intrebi daca il iubesti, si pentru ce il iubesti. Daca felul lui de a fi e atat de frustrant pentru tine, si daca felul in care e el construit reprezinta o piedica pentru viitorul tau, poate ca ar trebui sa pui stop. Asta nu inseamna ca e el defect, sau ca esti tu defecta, poate chiar nu va potriviti. -
Eu zic sa te reorientezi. Acum sinteti tineri si singuri dar gindeste-te ce va fi cind va aparea copilul. La un moment dat vei obosi, nu vei putea face fata la toate treburile, plus ca e chiar frustrant ca barbatul sa fie mamaliga nefiarta iar tu sa sari pe sapte cai. E barbat sau gluga de ciocani??? Te pomenesti ca si la "partea artistica" tot tu iei initiativa
-
Mai, undeva e ceva ce eu nu inteleg

Pai iubitul ei este un om care merge la serviciu, o iubeste, ii este atasat/ fidel, isi vede de ale lui nu aiurea, contribuie la cheltuielile casei, au strans niste bani impreuna, mai face si o ciorba daca e cazul...si voi sariti ca e "mamaliga nefiarta" ?!
Hmm, inseamna ca barbatii vostri sunt toti "afaceristi" sau fac tot soiul de "invarteli"? Hmm
... -
iti dai seama...numai barbati realizati, de cariera si cu bani gramada

mai, repet ce-am zis si ieri, femeile deja se poarta ca prelucratorii prin aschere: vocalizeaza pretentii seci si asteapta sa se intampe ce vor ele.
Ca altceva nu au decat pretentii si nici nu-s exprimate intr-un fel mai gratios....
In cazul asta, nu cred ca atitudinea a ei asta nu se simte. Nasol si trist. -
Nu stiu cat e vorba aici de ridicat pretentii, mie mi se pare ca doi oameni vor chestii diferite sau poate aceleasi chestii, dar nu se sincronizeaza. N-as zice sa-l lasi, daca e un tip ok la oricare alte aspecte, dar nu are sanga in instalatii sa faca biznis. sau poate nu stie sa faca altceva, te-ai gandit?
-
Buna, fetelor, va rog sa ma scuzati ca v-am lasat sa vorbiti singure, acum am ajuns si eu pe acasa.
Nu stiu ce sa zic, ca sunt si eu tare nehotarata. Il iubesc, dar are chestiile astea care in momentul de fata ma zgaraie pe creier, cand eu zic hai sa ne interesam de apartamente si el zice "da de ce"?
Eu am fost si sunt mai bataioasa, m-am si chinuit mult prin chirii in casele altora si cand aud de stat cu chirie, mi se zbarleste parul pe mine. In locuinta actuala nu incapem, si-asa nu am spatiu si intimitate, daca vreau sa invat, trebuie sa ma refugiez in baie saau in bucatarie, daca vreau sa primesc pe cineva la mine si el doarme, nu pot, ca nu e loc si asa mai departe. Deci nu vreau imposibilul, nu cer luna de pe cer, dar el pare sa fie multumit, mie mi-e teama ca il accept asa, ca eu sunt mai impaciuitoare, las de la mine sa fie bine, ma trezesc ca ma casatoresc si sunt pusa in fata faptului implinit: el nu vrea nimic mai mult. Si atunci ce sa fac? Eu nu ma pot multumi cu nimic. Ce am acum a fost ok pentru nevoile mele de fata singura, fara obligatii, fara copii. dar sub nici o forma nu voi creste copilul meu in rahatul asta de garsoniera, nu am nimic sa ii ofer, nici macar intimitate cand va mai creste.
Ma invart in jurul cozii.
Pe de alta parte, mi-e mila de el, ca nu e un om sa merite sa-l las cu curu-n balta, nu are rautati, pur si simplu asa e el, reactioneaza mai greu, e tipicar, daca il presez un pic se pierde. Nu am pretentii sa faca afaceri, dar el lucreaza in IT, deci ar putea sa mai faca ceva in timpul liber pe care il are, deloc putin.
Eu ma zbat cat pot sa-mi platesc darile si nevoile mele, ii mai ajut si pe ai mei cand pot. Dar mai mult de atat nu am ce face.
Nu m-a deranjat ca i-a facut casa mamei lui cat m-a deranjat ca acolo s-a implicat, ca na, era casa lui, dar cand e vorba sa mergem sa cautam impreuna ceva, are tot soiul de prejudecati ilogice, ba ca pe proprietar il cheama Ivanov si ca e evreu iar el nu da bani evreilor, ba ca situatia e verde in loc sa fie albastra , ma rog, lucruri in care eu una nu ma poticnesc, dar pentru el constituie oprelisti. Si e deranjant, sincer, sa ai langa tine unul sa se cacaie o suta de ani pana ia o hotarare, eventual imi paseaza mie ca sa zica dupa aia "da, vezi, m-am luat dupa tine si uite ce naspa a iesit!", deci tot eu pic capul rautatilor.
Sunt tare ametita, nu mai stiu ce e cu mine si in ce directie sa o iau, sper sa aiba Dumnezeu grija de mine sa nu gresesc in hotararile pe care le iau. -
Am avut nu o discutie, zeci! Cum crezi ca a ajuns sa accepte ca totusi ar fi cazul sa ne interesam sa ne luam un apartament? Sa ne interesam doar, nu mai mult.
El in general cand eu deschid discutia devine ursuz, ca eu ma intind mai mult decat ma tine plapuma, ca el prefera sa stam 20 de ani cu chirie sa ne strangem bani. In cele din urma l-am lamurit ca nu are nici o sansa sa stranga bani cat timp investeste in casa altuia, banul isi pierde valoarea si peste 20 de ani tot in chirie am sta, eventual cu casa-n spate. Plus ca eu am o casa totusi, imi pare rau dar nu ma voi cara iar din apt in apt cu copilul in brate si cu bocceaua, daca asa se arata viitorul nostru ca si cuplu casatorit. -
Nu stiu de ce e foarte reticent la tot ce ii spun eu. Dar e foarte receptiv la ce ii zic prietenii.
daca si-a luat unul apartament cu Prima casa, a inceput si el sa se uite pe net ce conditii, ce avans trebuie. Cat mi-am batut eu gura, nimic, vorbeam la pereti. m-a deranjat sa vad asta. Apoi cu terenul, tot un prieten l-a gasit si imediat a devenit interesat. daca il gaseam eu, nu aveam nici o sansa. El zice ca o sa necasatorim, dar la planuri de viitor ne cam da cu virgula si multe zecimale, ceea ce nu stiu cat e de bine. Ori dupa mintea mea, cand hotarasti ca vrei sa faci o familie, un copil, iti asumi niste responsabilitati. El nu pare prea dornic, desi de zis, zice. -
Atunci, te inteleg.
Inseamna ca ar trebui sa mai aveti o discutie poate si mai serioasa; parca , vorba ta, nu ar merita sa ii dai chiar asa cu piciorul... E bine ca lucreaza in IT, asta inseamna ca vor fi posibilitati de castiguri mai mari
. Intr-adevar trebuie facut astfel incat sa incerce sa -si desluseasca "cu ochii mintii " viitorul