m-au dezamagit.......

  •  
    • 364 mesaje
    24 Aug 2004, 09:15
    0 0
    M-au dezamagit asa zisele prietene si prieteni. S-a ajuns acolo unde nici nu visam, in sensul haios al cuvantului. acum ce este mai grav este ca mi-am cam pierdut increderea in oameni. Ce as putea face?
  •  
    • 3526 mesaje
    24 Aug 2004, 09:16
    0 0
    sa le dai ignore si sa iti vezi de viata ta. la un moment dat vei gasi pe cineva care sa merite increderea ta.
    cam asta se face, de obicei.
    salutari
  •  
    • 491 mesaje
    24 Aug 2004, 09:25
    0 0
    Exact. Schimba-ti prietenii. Si intre timp fa in asa fel incit sa ai tu incredere in tine si in fortele tale si o sa vezi ca nu or sa te mai dezamageasca asa de mult asa-zisii prieteni... plus ca sa nu zici niciodata "never" si sa nu astepti nimic dinainte... stii tu cum se zice, fericit cel care nu se asteapta la nimic, pentru ca ala nu va fi dezamagit

    hai, scutura-ti praful de pe tine si incepe o noua zi cu fruntea sus... ca sa continui mania zis-urilor: poti sa-ti zici: "miine e prima zi din restul vietii" pe mine ma ajuta

    Nicole
  •  
    • 1105 mesaje
    24 Aug 2004, 09:26
    0 0
    Fata mamii, ai 23 de ani?????
    Atunci e clar!!Este rezultatul debusolarii in care traieste generatia voastra. Poti sa te superi, dar asta este adevarul...Ati pierdut orice limita..Vad si eu ce vad pe strada, la serviciu,oriunde ma duc ma minunez pina unde s-a ajuns...
    ..si nu am "decit"36 ani. Dar eu am avut" o linie si o carare", cum se spune, mi-am trait adolescenta ca o fata normala,mi-am dezvoltat personalitatea prin biblioteci si sali de concerte...in capul meu nu erau numai...tzoale, sex, cluburi de noapte, ecstasy,etc., etc....Vai de copiii mei, cind aud asa cite o "fetita"ca tine ..ma gindesc...cind vine rindul alor mei si ce pot face sa impiedic asta????????

    ...Nu te supara, totul va trece, te vei obisnui cu lipsa increderii in oameni,..desi te va marca pt. tot restul vietii!!!!
    Singura solutie ar fi:SCHIMBA MACAZUL, OCUPA-TE DE LUCRURI SERIOASE, INSTRUIESTE-TE, SCHIMBA-TI ANTURAJUL, CAUTA OAMENI MAI PUTIN "SCLIPITORI ", si , poate, poate, te vei vindeca!!!!!
  •  
    • 426 mesaje
    24 Aug 2004, 09:41
    0 0
    silvanita, draga, trebuie sa te contrazic! SI ma rog ce ai tu cu generatia asta?! Pentru ca eu fac parte din ea si inca cu brio: am prieteni minunati, care au invatat si au ajuns unde si-au dorit, dar nu s-au oprit... Noi am citit si am discutat despre Eminescu si despre integrale si despre haine si despre sex. Si n-am depasit nicicand nici o limita. Poate numai cea a diferentei intre generatii. Iar tu esti sigura ca generatia voastra este pe gustul celei de 50 si de ani?! Iar dac-mi spui ca printre cei de varsta ta nu sunt persoane care sunt capabile de magarii... FELICITARI!
  •  
    • 1248 mesaje
    24 Aug 2004, 09:56
    0 0
    Chiar asa , Silvanita , te rog dezvolta-ti ideea , daca vrei , caci nici eu nu prea am inteles bine care ar fi "problema"generatiei celor de 23 ani.
    Exemple bune si rele gasim la tot pasul , ba de 23 ani , ba de 40 ani , sau chiar de 50-60 ani.
    Exista niste criterii dupa care tu i-ai bagat pe toti cei de 23 ani in aceeasi oala ??
    Si daca ne gandim la tzoale , sex si altele , care-i baiul ?
  •  
    • 1946 mesaje
    24 Aug 2004, 10:14
    0 0
    silvanita, sa fim serioase, exagerezi!!!!
    noi facem parte din "generatia de aur" si constat cu stupoare ca suntem la fel de obruzi in gandire ca acum 20 ani.
    noi ne-am trait adolescenta in "biblioteci" pt. ca altceva nu aveam de facut. liceul era obligatoriu, unii - cu putin noroc - faceau si o facultate, majoritatea se casatoreau la 20 de ani pt. ca asa era pe vremea aceea, tranteau si 2-3 copii si gata tineretea noastra!
    sa nu aruncam cu pietre in ei si sa nu-i judecam doar pt. ca au cercei in sprancene si fuste pana la fund.
    daca noi am fi avut posibilitatile de acum am fi fost la fel ca ei, cu siguranta.
  •  
    • 364 mesaje
    24 Aug 2004, 10:17
    0 0
    Da, am 23 de ani, sunt la facultate dar si lucrez din anul 2, ma ocup de lucruri serioase, meditez copii chiar si pt bacalaureat. Sa stii Silvanita stiu ca toate vor trece dar de ce oamenii pot fi asa? Multumesc evelor pt sfatul de incurajare. Imi este greu totusi.....
  •  
    • 1248 mesaje
    24 Aug 2004, 10:31
    0 0
    Adela , sa inteleg ca te-au dezamagit persoane apropiate ???
    Ia totul ca pe o experienta si incearca sa fii mai prudenta , sa nu te astepti la prea mult de la toata lumea din jurul tau !
    Unii oameni merita sa le acorzi incredere , altii pur si simplu nu .
    Si incearca sa fii cat mai obiectiva in ce priveste relatiile tale cu ceilalti.Trebuie sa stii exact ce reprezinti tu pentru ei si ei pentru tine.
  •  
    • 364 mesaje
    24 Aug 2004, 10:48
    0 0
    Da, exact persoane apropiate.
  •  
    • 35 mesaje
    24 Aug 2004, 10:52
    0 0
    silvanito, ai grija sa nu treci curand in ''partea cealalta''- a celor care zic....''maica...tinerii in ziua de azi etc..''
    e semn de batranete sa gandesti in felul asta
  •  
    • 426 mesaje
    24 Aug 2004, 11:23
    0 0
    Adela, cel mai bine ar fi sa treci peste dezamagire cat de bine poti. Cel mai tragic este ca asa e viata: persoanele cele mai apropiate ne dezamagesc cel mai tare.
  •  
    • 1105 mesaje
    24 Aug 2004, 11:36
    0 0
    Gata, m-ati pus la zid!!M-ati executat!!
    Recunosc, poate ca am exagerat un pic.Dimineata ,in birou, tocmai o colega cu o fata de 20 ani povestea ce "minuni "ii mai face odrasla...O aduce la exasperare pe biata maica-sa, care are in jur de 40 ani, dar este si arata tinara, si este f. deschisa la minte..O exaspereaza cu comportamentul..numai barbati, cluburi, baruri, bani peste bani, atita o intereseaza...In fine, poate am fost sub influenta problemelor bietei femei.
    Anyway, stiu ca , totusi, am dreptate...macar partial.Generatia mea (70),deci cei care au acum 30 si peste, STIU ca gindeste asa ca mine...Am vorbit cu multa lume si parerile in mare coincid.Libertinismul de astazi nu face decit sa induca o stare de anormalitate in evolutia fireasca a tinerilor...Si asta se vede si pe forum, subiectele postate de fetele noastre demonstreaza preocupari cel putin anormale pt. virsta si experienta lor.ACUM SE FAC PROSTIILE,spunea cineva ...SI SE REGRETA TOATA VIATA.
    Asta este parerea mea, puteti sa-mi spuneti orice, si multi sunt de aceeasi parere cu mine. Doar ca in incercarile lor de a "tine pasul cu vremurile", doamnele noastre incearca sa disimuleze,sa se adapteze ...sperind ca vor fi vesnic tinere si nebune.Dar asta nu se poate!!..Si am mai observat o granita certa...e vorba de femeile care SUNT SAU NU SUNT MAME. Nu stiu de ce ( ...sau stiu, dar acum nu am timp sa dezvolt)...atunci cind devii mama, si ai responsabilitatea unei alte persoane pe care o iubesti mai presus de propria fiinta,...CEVA SE SCHIMBA...devii mai circumspecta, mai inteleapta, ...natura iti da prin maternitate posibilitatea de a prevedea uneori greselile copiilor tai...
    Asa simt si eu care este de fapt substratul problemei..cind vreo domnisoara sufera din varii motive...
    iar cea care ne cere sfatul a fost puternic lovita de ...anormalitatile vremurilor de azi.Nu degeaba si-a pierdut nimic mai mult decit...INCREDEREA IN OAMENI!!!!!Ce trist!!
  •  
    • 218 mesaje
    24 Aug 2004, 11:55
    0 0
    Adevarul este intotdeauna la mijloc. Oricum, nu e bine sa generalizam nimic.
    Sunt oameni si oameni in orice generatie. Uneori si cei buni ne dezamagesc... A gresi e omeneste...
    Desigur ca nu este simplu sa gasesti solutii ca parinte. Dar e o lupta obligatorie si o conditie necesara ca s-o poti duce este cunoasterea copiilor tai si comunicarea permanenta cu ei...
    Numai bine.
  •  
    • 248 mesaje
    24 Aug 2004, 12:40
    0 0
    Silvanita a fost dura, dar cam are dreptate. Eu am 30 de ani, deschisa la minte, dar se pare ca nu mai pot intelege pe cei cu citiva ani mai mici. Au alta scara a valorilor, vor bani multi si rpd, nu conteaza pe ce cale. Si fete si baieti vor relatii fara implicatii... Nu vreau sa generalizez, dar aud f des in jurul meu chestiile astea. Lucrez cu studenti, am avut pretentii de la ei...m-au dezamagit!
  •  
    • 426 mesaje
    24 Aug 2004, 12:54
    0 0
    Acuma sa nu uitam ca si educatia are un rol covarsitor. Atat cea de acasa cat si cea din scoala. Iar despre scoala sa nu se spuna ca pe vremea mea... ptr. ca in orice perioada s-a facut scoala in Rom. si fiecare a invatat atat cat a vrut. Unii mai mult altii mai putin. Iar colega cu pricina oare nu a gresit in relatiile cu fiica?! Ptr. ca fiecare anomalie de comprtament isi are radacini pe undeva...
  •  
    • 683 mesaje
    24 Aug 2004, 12:59
    0 0
    persoanele care au depasit perioada adolescentei au avantajul ca stiu cu ce se manaca asta, prin urmare tind sa trateze cu multa superficialita acea perioada de multe uitata, dar au pretentia de la acesti tineri sa aiba maturitatea de a vedea in viitor ce in seamna viata unui om matur. Nu vi se pare un pic incorect? Cei care se minuneaza de tinerii din ziua de azi ar trebui sa aiba intelepciunea varstei si sa priveasca cu mai multa bunavointa spre cei pe care-i dezaproba. Mai bine invatati-ne, aratati-ne, inconjurati-ne cu caldura dorintei sincere de a ne vedea maturizandu-ne si ajutati-ne, e mult mai constructiv asa decat sa strambati din nas ca noi nu suntem ca voi, pentru ca nici voi nu sunteti ca parintii vostri...
  •  
    • 426 mesaje
    24 Aug 2004, 13:09
    0 0
    Bravo, cristinag!
  •  
    • 299 mesaje
    24 Aug 2004, 13:18
    0 0
    Parerea mea este ca se face prea mare caz de increderea in oameni.
    Eu consider ca trebuie sa ai incerdere doar in familia ta, mai ales in parintii care te iubesc asa cum nici un partener nu va putea sa o faca vreodata.
    In rest poti discuta cu oricine despre orice doresti dar cu precautii astfel incat sa nu iti poata face cine stie ce rau.
    Prieteni - nu exista. Te-au parasit? Nici o paguba. Exista numai interese, bunavointa, mila, simpatie, gusturi comune, situatii care fac oamenii sa colaboreze. Asa ca nu ai de ce sa iti pierzi increderea in ceva care oricum nu exista. Cand vei avea serviciu vei vedea ce inseamna sa te lucreze pe la spate cei care se dau drept prieteni.
    Parerea mea este ca nu ti-ai pierdut de fapt increderea in oameni, ci doar ai inceput sa vezi oamenii asa cum sunt ei de fapt si nu iti place.
    Oricum, parintii te iubesc in continuare, asa ca ai mai multe motive sa fii fericita, ei sunt singurii tai prieteni 100%.
  •  
    • 2272 mesaje
    24 Aug 2004, 13:38
    0 0
    Draga cameleon,
    Mi-au dat lacrimile(pe bune),cand ti-am citit raspunsul si eu sunt in situatia Adelei23,cam dezamagita de lume si iti dau perfecta dreptate,pe pielea mea am constatat ca doar parintii sunt cei ce te iubesc.Este foarte mult adevar in spusele tale si cu interesul,mila,pasiuni comune,etc.
    Multumim de raspuns,
    te pup,
    cori31