.

  •  
    • 7934 mesaje
    16 Mar 2010, 11:37
    0 0
    Inveseliti-va de aici, cu povestea lui Paulica, chiar daca e oleaca off-topic ....


    Daca ar fi stiut ce-l asteapta, Seful l-ar fi ascultat pe Paulica si i-ar fi
    acordat acea marire de salariu. Nici nu cerea mult omul, 1 milion de lei vechi
    si prapaditi, macar sa-si scoata banii dati pe transportul in comun si, poate,
    si ceva din factura de mobil necompensata.

    L-am auzit de multe ori pe Paulica spunand cu naduf ca lucram intr-o firma de
    cacat. Si ca merita sa ne pisam pe ea si sa ne caram in lumea larga. Dar
    n-aveam cum sa-mi inchipui nici in cele mai negre vise ca refularile pasnicului
    Paulica aveau sa se adevereasca mai ceva ca abstractiunile lui Nostradamus.

    Si se facu o zi de noiembrie oribil, cu o ploaie diluviana, numa' buna sa stai
    acasa, cu plapuma-n cap, necum sa vii la scarbici. Un fum alb gros, o duhoare
    patrunzatoare patrunsese in tot sediul, in toate ungherele, in toti porii. Nu
    atat frica de incendiu ne-a precipitat pe toti afara, in ploaie, ci mirosul
    acela lugubru, care parea ca ne exfoliaza esofagul si plamanii. "Ce Dumnezeu o
    fi? A luat foc serverul? O fi vreun scurtcircuit?" "De unde, miroase a sobolan
    mort, cred ca s-o fi prins unul in fire si asta i-a fost!", ne dadeam noi cu
    parerea. Evident ca nimeni n-a avut curajul sa orbecaie prin fumul gros
    inauntru nici macar pt a-si salva hainele.

    Ne-am numarat intre noi. Lipsea Paulica. "Te pomenesti ca a ramas inauntru,
    bai, sariti si scoateti-l, ca asta se asfixiaza acolo si, aitist nebun ce este,
    daca nu ii da nimeni un mail ca arde sediul, singur nu-si da seama".
    "Nu va duceti, ca muriti degeaba, Paulica a iesit val-vartej acum 10 minute",
    ne-a spus o colega. Si dus a fost. Nu si consecintele plecarii sale
    intempestive.

    Ce am aflat ulterior a fost o palma pe obrazul tuturor domnisoarelor de la
    resurse umane care ne invata ca la interviu se merge cu capul in pamant si nu
    se intreaba de salariu. Asa facuse si Paulica si a ajuns ca noi toti, doar ca
    pragul lui de toleranta era altundeva situat. Ardelean molcom, Paulica se
    enerva greu, dar cand ajungea la concluzia ca-i bai, apai bai era!

    Dupa a douazecea intrevedere cu Seful, in care i se pusese aceeasi placa
    (compania e-n dezvoltare, are cheltuieli mari - normal, Seful isi luase 4x4 si
    pasase vechea masina socrilor - ca el, Paulica, este platit oricum regeste pt
    munca "de rahat" pe care o face, ca ar trebui sa fie recunoscator ca i s-a dat
    sansa de a munci la patron strain si ca este un vierme profitor), Paulica a
    ajuns la concluzia ca-i bai.

    Restul e istorie. Cand firma e de cacat, iar tu faci - zice Seful - munca de
    rahat, nu poti decat sa accepti ca duci o viata de rahat. Dar macar cald sa
    fie, sa nu faci amigdalita. Drept pt care Paulica si-a facut nevoile pe platoul
    din cuptorul cu microunde. Un rahat mare, incolacit, ca un kurtoskolacs, de
    abia a incaput. Dupa care ardeleanul scos din minti, pe care nimeni nu-l auzise
    un an ridicand tonul, a rotit temporizatorul pt 10 minute. Si dus a fost.

    Domnisoarele de la resurse umane ar trebui sa invete ca un rahat copt lent si
    uniform, la peste 300 de grade Celsius, timp de 10 minute, pute nu ingrozitor,
    ci este insasi definitia ororii. Pute insidios, pt ca nu te paleste dintr-o
    data, ci lent, prin toate lufturile de sub usi si intra pana si-n tencuiala.
    Ceea ce s-a si intamplat.

    - n-am mai putut purta niciodata haina uitata in cuierul de pe holul de langa
    biroul sefului, unde era amplasat nefericitul cuptor cu microunde. Nici colegii
    mei
    - sediul a trebuit sa fie abandonat definitiv. Dupa 2 saptamani de stat cu
    usile si ferestrele vraiste, mirosea ca la crematoriu. Nici zugravitul nu a
    rezolvat mare lucru, desi a costat mult mai mult decat milionul in plus la
    leafa bietului Paulica
    - a trebuit schimbat tot mobilierul. Prinsese miros de privata comunala, cu
    imbunatatiri de mahon nobil
    - cuptorul respectiv n-a mai fost bun nici pt tiganii care treceau prin zona sa
    ridice deseurile. "Da' ce-ati facut, manca-v-as, v-ati uscat cainele in cuptor
    s
  •  
    • 7934 mesaje
    16 Mar 2010, 11:41
    0 0
    - cuptorul respectiv n-a mai fost bun nici pt tiganii care treceau prin zona sa
    ridice deseurile. "Da' ce-ati facut, manca-v-as, v-ati uscat cainele in cuptor
    si l-ati uitat acolo?!", ne-au intrebat ei si au renuntat sa-l mai ia
    - Luminita a facut hepatita. De greata. Acum sufera si de constipatie cronica
    si colon iritabil, pt ca orice drum la toaleta pt cuvenita usurare ii da
    frisoane
    - Seful a pierdut un contract banos de publicitate cu o mare agentie. Clientii
    au intrat la banuieli vazand ca El Lider Maximo se tot codeste sa-i invite in
    sediu si se intalneste cu ei prin restaurante si hoteluri. Probleme de
    bonitate, daca nici sediu nu-si permit - si-or fi zis ei si dusi au fost. Pt ca
    zgarciobul nici macar n-a vrut sa inchirieze temporar un alt sediu.
    - chiar daca lucrez acum altundeva, eu nu mai vin cu mancare de acasa si cu
    atat mai putin nu concep sa o mai incalzesc la microunde. Si asta ma costa al
    naibii. Unde mai pui ca am fobie la electrocasnice

    Ziceti si voi, acum. Nu era mai ieftin sa-i fi dat amaratului blestematul acela
    de milion in plus?
  •  
    • 365 mesaje
    16 Mar 2010, 11:46
    0 0
    da,dar asa sunt unii,mai zgarciti.
    de unde ai scos povestea asta leule, e ceva real banuiesc