ajutati-ma, va rog...

  •  
    • 10 mesaje
    25 Feb 2010, 13:44
    0 0
    buna dragele mele,
    apelez la acelea dintre voi care aveti copii si experienta in cresterea si educarea acestora...
    e vb. de baiatul sotului meu din prima casat., care face numai probleme si nu stim ce sa-i mai facem sa-l aducem pe calea cea dreapta. L-am transferat de anul trecut din sept. la sc. din cartierul nostu, si binenteles ca locuieste cu noi. L-am mutat de la mama lui pt. ca , cu ea facea numai probl. la sc., ea il scapase complet de sub control, el ramanea frecvent corijent, in cls. a V a ramas si repetent....la noi, cam acelasi comportament ( ramane corijent sem. trecut la fizica), mai putin destrabalarea si plecatul de acasa cand vrea el.
    Am incercat sa-l apropiem de noi, sa comunicam f. mult cu el, sa-i explicam f. mult....NIMIC...de cateva ori tatal lui i-a mai dat si cateva ...tot nimic nu se prinde de el...diriginta mi-a promis ca-l trimite la psihologul scolii...ce sa mai facem. Cum sa ne mai comportam cu el ? Sa faca intentionat aceste lucrui sa ne innebuneasca ? Sau asa cum a spus si mama lui sa aiba tulburari de comportament ?
  •  
    • 2791 mesaje
    25 Feb 2010, 13:50
    0 0
    Cu rabdare si comunicare se va rezolva.
  •  
    • 9899 mesaje
    25 Feb 2010, 13:58
    0 0
    Eu zic ca ar trebui dus la un psiholog.
    Cred ca o face intentionat, ca un fel de refulare, de razbunare.
    Chiar daca el nu-si da seama.
    Probabil are multe... (na, ca am un lapsus acuma si nu mai stiu sa zic)...frustrari acumulate si asa refuleaza el, crezand ca va pedepseste in felul asta.
  •  
    • 10 mesaje
    25 Feb 2010, 15:28
    0 0
    tot ce e posibil sa o faca intentionat. la asta ne-am gandit si noi. alta explicatie pur si simplu NU GASIM. am incercat sa il abordam in toate felurile posibile. am ajuns in starea de a ne ruga de a ne da Dumnezeu rabdare, pt ca , pur si simplu, nu mai avem forta sa luptam parca cu un val caruia nu-i mai putem face fata.
  •  
    • 13910 mesaje
    25 Feb 2010, 15:31
    0 0
    si eu cred la fel, un psiholog cred ca ar gasi cauza comportamentului lui...apoi l-ar ajuta mai departe.
  •  
    • 9899 mesaje
    25 Feb 2010, 15:32
    0 0
    Flory, e greu cu copiii a caror parinti sunt divortati.
    Nu toti reactioneaza asa, dar se mai intampla.
    Trebuie sa aveti rabdare si sa-l duceti totusi la un psiholog.
  •  
    • 10 mesaje
    25 Feb 2010, 15:37
    0 0
    la psiholog il ducem negresit. suntem constienti ca daca nu o facem nu-l vom mai redresa. eu am observat demult o ciudatenie in comportamnetul lui, dar nimeni nu a vrut sa ma asculte. nici chiar mama lui. orice il rugai sa faca, pur si simplu, - uita- . toti puneau chestia asta pe seama neatentiei, ca e "cascat, neatent, pierdut in spatiu".
  •  
    • 10 mesaje
    25 Feb 2010, 15:39
    0 0
    alteori, gaseau " scuza" ca face toate prostiile din cauza faptului ca e un copil nesupravegheat: mama pleca la serv. , el ramanea cu bunicii, seara se uita pana tarziu la tv, ziua dormea la sc., ( daca se mai ducea, daca nu, ramanea acasa)...
  •  
    • 9899 mesaje
    25 Feb 2010, 15:42
    0 0
    E posibila si varianta nu nesupravegheatul.
    Bunicii au tendinta sa le sufle in coarne nepotilor.
  •  
    • 10 mesaje
    25 Feb 2010, 15:57
    0 0
    dikens - dar totusi...el are o jumatate de an de cand e la noi...in permanenta am incercat sa-i explic lucruri, cum trebuiesc facute, cum e corect, cum e bine,...tot ca el face. I-am explicat ca orice greseala face, trebuie sa ne spuna imediat, nu atunci cand e prea tarziu si nu mai putem face nimic ( ex. corijenta la fizica pe care am aflat-o dupa ce s-a incheiat media si inevitabilul s-a produs)
  •  
    • 9899 mesaje
    25 Feb 2010, 16:01
    0 0
    Flory, lucrurile astea i le explici doar tu sau si tatal lui?
    Pentru ca daca o faci numai tu, s-ar putea sa-si zica in mintea lui "ce vrea asa? ca nu e mama mea"
    Intelegi ce zic?
  •  
    • 10 mesaje
    25 Feb 2010, 16:08
    0 0
    am inteles ce vrei sa spui. lucrurile aceste i le spunem TOTI - mama-sa, tatl, eu, bunicii...absolut toti ! pt ca si ei sunt f. dezamagiti de comportamnetul lui...
  •  
    • 9899 mesaje
    25 Feb 2010, 16:11
    0 0
    Eu zic ca o sa-si revina cu timpul.
    Trebuie doar sa mearga la un specialis care sa-si dea seama unde-i buba.
    Si in nici un caz nu trebuie batut, amenintat...etc.
    Doar pedepsit cand greseste si recompensat cand face ceva bine.
  •  
    • 2791 mesaje
    26 Feb 2010, 10:00
    0 0
    trebuie avuta mare atentie.
    la varsta asta isi alege caleain viata, trebuie ajutat si inteles.
    cu vorba buna!!!
  •  
    • 2607 mesaje
    26 Feb 2010, 10:53
    0 0
    Din pacate, noi (adultii) stam si explicam cu argumente logice si apoi ne suparam ca ei (copiii) nu pricep, desi lucurile sunt simple si ei (copiii) nu sunt deloc prosti. Si nu intelegem...
    De fapt, noi incercam sa rezolvam la nivelul ratiunii o problema care tine de emotional. Deci toate explicatiile sunt egale cu zero.
    Eu am recunoscut ca am o problema pe care nu stiu cum sa o rezolv si am cerut ajutorul specialistului, ceea ce iti recomand si tie. Am primit sfaturi pe care le urmez, pentru ca tot eu trebuie sa fac treaba, dar intai trebuie sa stiu cum... Zic sa nu mai intarziati asta, pentru ca procesul ia oricum timp...
    Iti doresc sa ai multa rabdare!
  •  
    • 540 mesaje
    26 Feb 2010, 11:45
    0 0
    Ce activitati are in afara scolii? Sporturi, dansuri, ceva face?

    In afara de rezultatele scolare slabe, ce alt tip de prostii mai face?
  •  
    • 4811 mesaje
    26 Feb 2010, 12:03
    0 0
    Unchiul meu are aceeasi problema cu varul meu de clasa a 5-a.E drept ca parintii l-au lasat destul de liber si l-au rasfatat exagerat si acum culeg roadele.A ramas corigent de multe ori,l-au mutat la 2 scoli ca se gandeau ca au ceva profesorii cu el dar acum e pe cale sa fie repetent.Fumeaza si are un anturaj extrem de dubios.Acum juma de an a furat,cu inca 2,telefonul unui coleg...Chiuleste tot timpul,are note f proaste si ai lui sunt disperati.E un copil f inteligent dar....L-a mai batut taica-su dar nici asta n-a mers...Ii ameninta ca fuge de-acasa daca nu se poarta frunos cu el sau ca suna la Protectia Copilului...A facut asta o data cu o profesoara care a dat in el...
    Sunt disperati,au incercat toate metodele si nimic nu merge...
    Nu stiu ce sa-ti spun....
  •  
    • 2323 mesaje
    26 Feb 2010, 18:16
    0 0
    Cu sportul aţi încercat?
    ÃŽnscris la un club de fotbal, karate, polo. Åži dus la fiecare antrenament şi urmărit.
    Activitatea şcolară trebuie monitorizată.
    Trebuie mers şi vorbit cu diriginta şi cu fiecare profesor în parte de 2-3 ori pe semestru fără să vă plângeţi de copil ci cu ideea că băiatul trece printr-un impas după divorţul părinţilor şi atât tu cât şi tatăl/mama lui vreţi să-l ajutaţi. ÃŽncercaţi să vorbiţi cu profesoara de fizică să îl mediteze de câteva ori ca să-şi îndrepte notele.

    Åži mers de urgenţă la consiliere psihologică...
  •  
    • 2791 mesaje
    26 Feb 2010, 23:45
    0 0
    si anturajul poate fi unul nesanatos
  •  
    • 1550 mesaje
    26 Feb 2010, 23:56
    0 0
    Ati putea impune anumite "reguli" de comportament in familie pe care sa le stabiliti chiar impreuna cu el. De asemenea un sistem de pedepse si recompense asa cum spunea dikens in majoritatea cazurilor functioneaza.

    Atunci cand recunoaste o greseala ii dati o pedeapsa mai usoara pentru ca a recunoscut.

    In plus are nevoie de un program strict pentru lectii. De exemplu sa nu ii dati voie sa se joace sau sa se uite la tv pana nu termina lectiile. Nu incercati sa il supravegheati non stop in acest timp, mergeti la el doar daca va cere ajutorul, eventual poti sa trai cu ochiul din cand in cand sa vezi ca munceste.

    Metode sunt, numai sa ai rabdare sa le pui in aplicare si sa nu te astepti la minuni inca din primele zile.