impas
-
0 0Fetelor, va citesc de mult, dar pana acum nu am intrat niciodata aici. Am crezut ca am viata perfecta, familia perfecta, sotul perfect.
ma numesc Roxana, am 35 de ani si un copil de 6 ani, in urma unei casatorii de 8 ani de zile. De ceva vreme am simtit ca ceva nu este in regula cu sotul meu, mai mult am intuit ptr ca el era la fel de dragut si atent cu mine. Dar ceva imi spunea ca se intampla ceva cu el. intr-o zi am primit un pachet prin posta, am fost si l-am ridicat si... surpriza. In pachet erau lumanari, tamaie, bratari de alea de la biserica si alte "minuni" din astea. Eu sunt o femeie cerebrala, nu cred in astfel de lucruri, de altfel nici acum nu cred, dar tot m-a luat un fior pe sira spinarii. Nu am zis nimic, m-am dus la adresa de pe pachet, dar aceasta nu exista. L-am inghesuit un pic si atunci mi-a zis. A cunoscut o "doamna" (maritata si ea) prin intermediul serviciului, iar doamna respectiva din prima clipa i-a spus ca-l place si i-a propus o relatie. Cand al meu i-a spus "nu", dupa multe alte insistente, replica a fost " bine, nici cu mine, dar nici cu sotia ta". Din momentul acela totul s-a dus pe apa sambetei. Ne-a mers rau cu sanatatea, cu familia, cu relatia. Am mers peste tot unde se putea merge, biserici, manastiri, popi, babe, astrologi. Toti prietenii ne-au sarit in ajutor, toate prietenele mele m-au sfatuit sa nu renunt, sa nu-i fac jocul nebunei, dar eu am obosit si nu mai pot. Intr-un final am dat divort. Nici nu vreau sa mai aud de el si de prostia asta. Sunt aproape sigura ca a fost ceva mai mult decat vrea el sa se creada. Sper doar ca, copilul meu nu ma va judeca intr-o zi ca am renuntat si nu am luptat. El plange si se jura, s-a imbolnavit de nervi, face crize de inima, dar eu nu pot ierta. Dincolo de banuielile ca acea persoana a jucat murdar, ramane doar tradarea lui. Acum sunt la mama cu tot cu copil si nici nu mai vreau sa-i aud numele. ma suna intruna, imi da mesaje, ma implora sa nu-l parasesc, dar nu mai pot sa-l suport. Astept sa se termine divortul sa o pot lua de la capat. V-am scris voua ptr ca am citit aici multe sfaturi de bun simt, nu stiu cu cine sa mai vorbesc, toate prietenele mele ma acuza ca n-am stiut sa lupt pentru familie. Va multumesc ca m-ati ascultat. -
Draga Roxi,
Ai descris f pe scrut ceea ce a dus la a intenta divort, dar deduc ca tu crezi ca el are o relatie cu acea femeie. Ai avut si dovezi, altele decat cele prezentate, ca ar fi asa?
Sa stii ca sunt femei care fac farmece, blesteme.. si tot ce e cu putinta pt a-i desparti pe altii.
Trist, dar adevarat.
Spui ca nu-l mai suporti pe sotul tau.. Cu ce a gresit chiar atat de mult? Din ce am citit, eu chiar apreciez ce face el.
Ati fost si la preot si nu v-a facut slujbe de dezlegari? I-ati spus ce s-a intamplat si nu va ajutat in niciun fel? -
dupa reactia disproportionata pe care ai avut-o, tu ai probleme mai mari decat acea femeie.
in primul rand, intr-o casnicie esti alaturi la bine si la greu de sotul tau. nu dai bir cu fugitii in momentul in care au aparut probleme , indiferent d ece fel.
in al doilea rand, fuga nu iti va rezolva problemele. si nici nu va sterge ceea ce s-a intamplat. ca atare, in urmatoarea relatie, este posibil s aduci cu tine toate "zdranganelele " de acum.
nu in ultimul rand, nu ai nici un dram de credinta. si o femeie trebuie sa il aiba. barbatii, prin natura lor, sunt mai cerebrali. dar femeile, prin credinta lor pot alunga orice prostii. si aici nu ma refer la slujbe, preoti, etc. ma refer la relatia ta cu Dumnezeu.
in concluzie?
esti slaba! chiar daca vrei sa iti justifici ca esti puternica divortand! -
Sunt destul de confuza. Da, am fost la preoti, am adus preotul acasa, a spus si el ca ceva nu e in ordine si ne-a facut slujba de dezlegare, pe moment a fost mai bine si apoi iar au inceput problemele. Nu, nu stiu ce a fost pana la urma intre ei si nesiguranta asta ma omoara. Faptul ca nu am incredere in el ma omoara. Cred ca, in slabiciunea mea, am gasit de cuviinta sa "fug". Poate gresesc, nu ma judecati prea tare.
-
In momentul asta nu simt decat o revolta imensa. Indiferent de ce a facut nebuna aia, nu trebuia sa se ajunga aici. Imi impun sa-l iert, sa-i vorbesc frumos, mi-e mila de el de multe ori cand vad cat sufera, ptr ca, apoi, ceva, independent de vointa mea, sa-mi intunece ratiunea si sa incep sa-l jignesc si sa-l acuz de lucruri pe care poate nici nu le-a facut.
-
tipa aia prin blestem a realizat o proiectie psihologica de zile mari asupra ta. si-a proiectat toata nefericirea pe voi.
iar voi, crezand in prostiile cu farmece, ati preluat-o bine mersi.
ea a castigat printr-o mare absenta- pun pariu ca isi traieste fain viata-, iar voi va traiti nevrozele si decompensarile la modul cel mai neputincios.
zi mersi ca a avut sotul tau un astfel de episod, pentru ca altfel nu ai fi aflat ca nu ai suficienta incredere in tine ca s alupti cu o femeie care nu stie sa isi gestioneze emotiile, ca sotul tau este si el barbat si deci, supus ispitelor- ar fi fost anormal s anu fi fost, ca ai nevoie de protectie interioara si exterioara, ca ai sansa de a face cuplu mai puternic, mai sudat- in fata unui dusman comun, cei ce se iubesc se apropie si mai mult, etc.
dar teama imi e ca ai un orgoliu mai mare decat China si ca habar nu ai sa ierti si sa iubesti!
de parca iubirea traieste doar intre flori frumos mirositoare si nu printre buruieni.... -
Roxi, nu ti se pare ciudat ca numai dupa ce-ai aflat tu de pachete, lumanari, femei nebune, ti-au venit necazurile si ti-ai pierdut uzul ratiunii?
Eu cred ca roxi are probleme si din pacate nu cred ca vreun popa i le poate rezolva. Dumnezeu nici atat, ca nu mai suntem pe vremuri cand asteptam sa treaca toate prin miracole si interventii divine.
Si mai cred ca trebuie sa-i explice si lui exact ce-a scris aici si sa decida amandoi ce e de facut: ori se duc la un psiholog sau alt nene doctor de genul asta, ori se chinuie ani la rand cu alte superstitii. -
Nui-i usor sa traiesti cu indoiala in suflet, dar sotul tau, dupa cit inteleg, face toate eforturile sa mentina relatia. Nu-l descuraja, mai ales ca si copilul isi iubeste tatal si il vrea linga el. De ce sa-i faci jocul intrusei? Si apoi am impresia ca mare lucru nu s-a intimplat si numai tu iti faci ginduri negre.
-
intervin si eu....am citit mai sus cineva zicea ca Dumnezeu nu te poate ajuta, din contra ...doar El te poate ajuta. inteleg ca nu ai incredere in sotul tau dar fa un efort pt ca raul exista pe lumea asta si tocmai asta va trimis aceea femeie in casa. sfatul meu e -ca ai jurat sa ii fii mereu alaturi si la bine si la greu -da o sansa casniciei voastre si inca ceva roaga-te ca Dumnezeu iti va indeplini dorintele cum stie el mai bine!!!
-
Parerea mea este ca ne-ar fi foarte usor sa te judecam...nimeni nu stie stresul si tensiunea in care ai ajuns poate,sa traiesti si care a dus la divort...Stiu si eu ca sunt oameni care se ocupa cu astfel de prostii,am simtit-o pe propria piele,insa,asa cum au mai spus si alte doamne-dsoare pe aici...singura modalitate de a infrunta totul este sa ai credinta in dzeu,credinta ca nimic nu v-ar putea desparti si asa mai departe...
Din ceea ce ai zis s-ar parea ca sotul tau nu este vinovata insa "facaturile" astea v-au afectat si nu mai puteti relationa cum trebuie...eu zic ca ar trebui sa incercati altceva...i-ati o bijuterie cu o piatra norocoasa,ca functioneaza si autosugestia,sa ai tu senzatia ca respectiva chestie e ca o protectie...plecati intr-o vacanta impreuna...sau mergeti la un psiholog...
Gandindu-ma la tine te-as sfatui sa alegi ce e mai bine,ce-ti aduce liniste,si daca linistea nu o ai langa el,atunci sa divortezi,insa nu e chiar asa simplu,pt ca erati familie fericita pana sa se intample nenorocirea,apoi mai e si un copil...daca el e barbatul vietii tale si nu vei mai putea gasi pe altcineva cu care sa-ti imparti viata si langa care sa te simti iubita si fericita? -
Roxana,o casnicie e cu bune si rele, te-ai lasat influentata prea repede de o rivala.
Chiar credeai ca va fi vesnic numai de bine, acum te-ai concentrat pe ideea fixa ca te-a dezamagit si mai rau te-a inselat,fara sa ai certitudini.
Esti furioasa pe el, pe situatie, pe toata lumea, poate ar trebui un pic de timp sa reevaluezi ce se intimpla cu viata voastra.
Si daca dupa un timp vei la fel de pornita, mergi mai departe, dar sincer cred ca sotul tau mai merita o sansa, si voi ca familie.
Fi constienta ca nimic nu va mai fi ca inainte, daca vei reusi sa treci peste resentimente, furie , gelozie, ai sa vezi din nou lucrurile frumoase din viata voastra.
Citeste postarile de pe aici si ai sa vezi unde duc prea multe resentimente,uneori ca sa aperi e este al tau e mai cuminte sa ierti .
Si sti ce, sunt atat de putini barbati buni, ca atunci cind ai unul merita sa lupti pt el, nu lasa o nemernica cu fite sa distruga o viata de familie.