prietenul meu e musulman
-
0 0Prietenul meu e musulman, iar situatia mea nu una dintre cele mai fericite. Voi ati mai cunoscut cupluri mixte? Cum s-au adaptat?
Mie una imi vine foarte greu sa fac intotdeauna numai cum vrea el, sa gatesc pentru el, prietenii lui, fratii lui, tatal lui etc. Ma apuca si ora 11 noaptea facand mancare.
Ce-i drept, il iubesc foarte mult si recunosc ca imi place al naibii de mult sa fac sex cu el, dar stilul asta ca femeia sa fie total supusa ma scoate din sarite. Ce sfat imi dati? Mai cunoasteti alte exemple? -
Stii care a fost treaba?
Acum vreo 10 ani el abia venise in tara, pt. ca am uitat sa-ti spun ca e iranian. Si l-am cunoscut prin prietenul unei prietene.
Eu ma ocupam si ma ocup si-acum de contabilitatea mai multor firme, el si-a facut intre timp o firma si cum nu avea cetatenie si deci nici domiciliu, mi-a propus o afacere : lucrez la el la firma si ne luam intre timp si un apartament pe numele meu.
Ma rog, lucrurile au evoluat intre timp intre noi, nu pot sa spun ca nu-mi place de el sau ca nu-l iubesc, dar am tot sperat ca se va adapta si se va mai schimba macar un pic.
Cert e ca acum si-a obtinut si cetatenie are o cifra de afaceri pe firma lui super-super, iar apartamentele si tot ce am avut le-a trecut pe numele lui.
Dar nu asta ma deranjeaza. Credeti ca-l poate schimba ceva? Il pot face cumva sa renunte la atitudinea asta de "femeia e buna doar la cratita"? -
La ei nu se poarta chestia asta cu menajera. Intra in obligatia femeii de a face toate cele necesare in casa.
L-am parasit de nenumarate ori, dar vine dupa mine, o perioada suntem singuri-singurei, dupa care o iau iarasi de la capat: apare fratele sau fratii lui, sora lui pe care tot el o intretine, mai nou si tatal lui s-a stabilit in Bucuresti pt. ca e bolnav etc.
Bineinteles ca am discutat cu el, am avut niste certuri monstru! Pur si simplu avem mentalitati diferite, sunt constienta de asta, dar el nu e dispus la nici un fel de compromis din punctul asta de vedere!
Nu intelege ce ma nemultumeste pe mine, atata vreme cat el ma intretine (desi si eu am veniturile mele), imi cumpara tot ce am nevoie etc. -
Draga elena_stan,
Decizia finala iti apartine, dar iti spun de pe acum, ca nu o sa-ti placa raspunsul meu. Problema cu musulmanii (cunosc foarte bine chestiunea) consta in religie, si prin urmare, nu ai nici cea mai mica sansa sa schimbi vreodata ceva. Atentie maxima! In Iran functioneza "Sharia"=legea musulmana, este stat fundamentalist, mai tarziu ai sa intelegi aceasta informatie. Referitor la religia islamica: femeia este un obiect in proprietatea barbatului! Nu are drepturi, nu are vointa, nu are...suflet!(nu ajunge in Rai la Mahomed=uciderea femeii NU constituie un ...pacat!!!) ci este o anexa a barbatului, care are drepturi discretionare asupra ei! Te poate repudia (alunga) cand are el chef fara sa se teama de vreo consecinta tocmai pentru ca esti crestina! Legea musulmana (Sharia) spune ca: Daca vreun dreptcredincios (NU ortodox - care inseamna acelasi lucru - ci, bineinteles musulman) are vreo pricina cu vreun ghiaur (necredincios, adica nemusulman) atunci dreptatea este in mod automat de partea musulmanului (adica a dreptcredinciosului) INDIFERENT de ceea ce ar fi facut acesta. In statele fundamanetaliste, spre deosebire de statele islamice dar democrate (Turcia), legea este aplicata de imam, adica de preot, si deci NU exista separatie intre Puterea Judecatoreasca si Religie!!! Altfel spus in orice proces, de orice natura, cu un cetatean al unui stat fundamentalist (Iran de ex.) nu ai nici o sansa sa castigi ceva. In primul rand pentru ca nu esti musulman si in al doilea rand pentru ca esti femeie.
Acum, daca tii la fericirea ta vreo secunda fugi in directia opusa celei pe care a luat-o el. Si daca, eventual, te vei casatori cu el (dar nu cred ca o va face daca nu esti 100% supusa poruncilor lui - da, asta este cuvantul!) tot nu inseamna nimic decat in Romania. In Iran, conform legilor de acolo, EL NU ESTE casatorit cu tine. Adica? Sa presupunem ca vinde tot si fuge in Iran NU ai nici un drept de a cere despagubiri de orice natura, si ti-am explicat de ce. Asta din punct de vedere juridic, pentru ca altfel, vei duce acelasi trai (repet, fara nici cea mai mica sansa ca ceva sa se schimbe!) el porunceste si tu va trebui sa faci.
Singura intrebare la care mai trebuie sa-ti raspunzi este daca nivelul de trai oferit nu te costa prea mult.
Dumnezeu sa te ajute sa iei o decizie inteleapta.
P.S. Intreaba-le pe eve, exista o carte (publicata si in Romania) despre o americanca casatorita cu un iranian, si care a plecat cu el in Iran. Ar fi bine pentru tine sa o citesti, dar te asigur ca vei fi socata de cele intamplate cu ea! -
Eleno, eu lucrez cu un iranian americanizat chipurile, dar tot respecta legile lor. Stiu o groaza de la el si despre el. Fugi cat mai apuci ca o s-o incurci!
Sexul bun o sa se duca naibii pe apa sambetei.
Cauta un barbat apropiat de religia ta, de obiceiurile tale, altfel in timp o sa suferi. Astia nu prea sunt maleabili iar tu, clar, pari ca nu iti place ca trebuie sa slugaresti pentru el. Daca iti placea, nu era nici-o problema
-
...domne eu stiu una si buna , in religia islamica femeia este ca o icoana , de-asta le ascund ca sa le protejeze , nu are voie sa faca de nici unele , decit sa fie frumoasa si sa il faca fericit pe barbat.
Ca barbatul este haios crescut si uneori sarac si o pune la treaba asta este intelegerea lui.
Da nu spune nicaieri in coran ca femeia este sclava in casa si trebuie sa faca totul .
Arabi ( si repet arabi ) au cultul femeii .
Da ma rog , eu stiu povesti reusite. Nu toti musulmani sunt asa inchisi si interpreteaza coranul in defavoarea femeii , pt ca daca il studiezi reiese ca femeia is the gift god left on earth for men
....si depinde de educatia fiecaruia , fiecare interpreteaza cum ii convine lui .
Alex -
Elena ai grija ce faci ca nu te joci cu musulmanii.Au niste regului greu de respectat de catre o femeie libera si cu creier crescuta in educatia europeana.Din cite stiu eu(ma puteti contrazice) un barbat musulman se poate casatori cu o femeie din orice religie dar o femeie musulmana NU!Este un fel de a converti noi persoane la aceasta religie asa ca gindeste singura in ce te bagi.Inca ceva...te rog sa iti amintesti de imaginile care au circulat pe toate televiziunile in urma cu aprox. 5-6 ani cu barbati iranieni si ucisi prin lapidare pentru ca si-au inselat sotiile.Daca unui barbat musulman i se poate intimpla asa ceva...te las sa intelegi singura.Nu uita si de alte probleme cum ar fi..ce faci cu copilul (daca vrei sa il ai)..pentru ca ei nu accepta sa il lase departe de familie!
Sunt prea putini musulmani "open mind".
Ai mare grija...daca merita sa faci acest pas si nu uita inainte de toate sa iti intrebi si sufletul daca e pregatit sa paraseasca religia ortodoxa.Doamne ajuta sa iti fie bine indiferent ce decizie iei! -
Cunosc si eu un cuplu mixt. Sunt stabiliti in Bucuresti. El este medic cardiolog si e un om de nota 10. Se vede ca e un om inteligent pt ca are mintea deschisa si accepta si alte puncte de vedere nu numai alea stiute din mosi stramosi. Sunt un cuplu normal unde totul se imparte si nu unul are dorinte si celalatt are menirea (singura) sa le indeplineasca.
Elena! Barbatilor nu le place sa li se dea papucii, este orgoliul lor de barbati si ca atare de cate ori ai plecat l-ai calcat pe coada si a vrut sa fie tot el cel care conduce.
Cazul de mai sus este o exceptie asa ca poti sa nu-l iei in considerare.
Eu in locul tau mi-as lua bagajele si as pleca repejor. Daca asta-i relatia voastra acum.... imagineaza-ti peste vreo cativa anisori.... o sa fii o "servitoare" trecuta si imbatranita inainte de vreme de atata nefericire si in plus ai sa slujesti .... un fanatic pe care n-ai sa-l schimbi nici daca ii deschizi creierul si il speli cu acid. Ai grija mare!!! -
GeAnni raspunsul la intrebarea ta este DA se poate.Nu este o chestie uzuala dar este posibil.Este oarecum situatia din Romania de pe vremea bunicii si strabunicii dar religia lor este mai stricta.Educatia lasa de dorit in f multe tari cu majoritate musulmana si numai prin religie ii pot tine in friu in multe privinte.
-
Va multumesc din tot sufletul, la toti, pentru raspunsuri. Si va garantez ca in momentul cand voi lua o decizie le voi avea in vedere.
Recunosc ca imi vine greu sa iau o decizie, nu pentru ca nu as putea sa ma despart de el, ci pentru ca am pierdut 10 ani din viata. Greseala mea cea mare a fost atunci, cand am considerat eu in mintea mea necoapta ca pot sa-l schimb.
Chiar gandindu-ma la tot ceea ce a realizat el in 10 ani de cand e cu mine (firma care merge exceptional, apartamentele, o situatie financiara deloc de neglijat), acolo e si munca mea.
Inca odata va multumesc mult ... si va astept cu alte sfaturi. -
Pai nu te gandi ca mie nu-mi vine s-o fac.
De multe ori refuz sa-i raspund la certuri sau la provocari numai din rusine fata de vecini!
Nu are decat sa tipe el cat vrea!
Acum nu vreau sa par o nebuna care sta cu unul asa ... ca sa aibe cu cine sa se certe tot timpul.
Eu iau foarte mult in calcul si aspectul financiar. Pentru ca eu castig foarte mult la el la firma si pe ascuns, in atatia ani de zile, am reusit sa-mi cumpar propriul apartament in care mi-am mutat parintii, si propria masina, pe care tot parintii mei o folosesc (daca ar stii el ...)
Pa, si mersi ca sunteti alaturi de mine.
Mai vorbim. -
Subscriu Aratosului pentru ca Da, tot comportamentul tine de religie si asta nu se poate schimba. Din pacate tot ce ai facut tu in acesti 10 ani echivaleaza cu ZERO, totul e trecut pe numele lui. Exista si o parte buna: daca ai fi fost caastorita si ami faceai si un copil complicatiile erau mult mai mari. Multa bafta!
-
ei, se pare ca totul se plateste in viata asta, probabil esti o persoana atrasa in exces de partea materiala a vietii, banii sunt totul pentru tine, trebuie sa stii unde sa te opresti. ori plata pentru toate lucrurile astea o faci punand gaj demnitatea si libertatea ta, crezi ca e putin? vor mai trece alti 10 ani, vei mai dobandi niste apartamente in care te vei plimba cu ochii inrositi de lacrimi si urandu-te ca nu te-ai putut opri la timp..
-
Ei, nu e chiar asa ...
Cand a venit el in Romania era cam parlit si cu toate astea am stat cu el in primul rand pt. ca-l iubeam.
Nu pot sa spun ca acum nu-l iubesc, imi place sa stam impreuna si chiar imi place sa fiu gospodina, dar nu pt. tot Teheranul.
Imi place sa stau NUMAI cu el si sa fim numai noi doi.
Cred ca si el tine la mine, altfel de ce ar fi venit dupa mine de atatea ori cand ne-am certat?
Problema e cu mentalitatea lui, ori poate a mea ... poate sunt eu defecta, desi nu cred.