Povestea mea.
-
0 0Buna tuturor.Am 23 de ani si sunt casatorita de 3 ani,am avut parte de o casnicie mai "aprinsa"la inceput pana ne-am acomodat unul cu altul,acum e mult mai bine.Tot ce am realizat am realizat impreuna,anul trecut ne-am luat apartamentul nostru la care platim o rata lunara de 600 ron.Anul acesta am aflat o veste mare,o sa fim parinti,a fost putin socant la inceput dar ne-am obisnuit cu ideea si acum suntem bucurosi insa nu stim cum o sa ne descurcam cu banii.El e singurul care lucreaza si castiga in jur de 1400 de ron,eu am intrat in somaj anul trecut iar de atunci nu mi-am gasit nimic de lucru,amandoi avem studii superioare.Nu prea am ce sa fac acasa,stau toata ziua la calculator,fac mancare si unori mai ies sa iau aer,e cam greu si ma simt nefolositoare.Sotul meu e o persoana rece prin felul lui din cauza traumelor avute in copilarie (o copilarie marcata de bataile tatalui sau).Parintii ne ajuta cum pot ei mai bine,ai lui nu prea ca mai au un baiat,un trantor de 24 de ani care nu munceste si sta pe banii lor dar daca-i intrebi ala e cel mai bun copil al lor.Sotul meu a muncit de cand era student ca altfel nu-l mai tineau ai lui,la fra-su situatia s-a schimbat.Acum si viata noastra s-a cam schimbat,imi e foarte rau din cauza sarcinei,ma simt foarte deprimata,ma doare faptul ca pe sotul meu parintii nu-l vad ca pe coplilul lor,ne asteptam ca vestea primului nepot sa-i dea pe spate,nici macar o reactie de gen felicitari nu au avut,ma puneau sa merg la servici sa iau ajutorul pt copil,noroc ca nu stau aproape de noi ca altfel nu stiu ce as face.Nu stiu cu ce sa-mi cup timpul,cred ca acum cu sarcina nu o sa ma mai angajeze nimeni si nu stiu ce sa fac acasa.Am impresia ca trece viata pe langa mine si ca maine ies la pensie si eu nu am facut nicic cu viata mea.
-
incearca sa iesi mai mult din casa .. tu nu ai prietene, cu care sa poti iesi la o cafea? sau sa mergi la parinti cand sotul nu e acasa? iar cand vine el .. duceti-va la o plimbare ..

ma repet, este putin sensibila din cauza sarcinii, gandeste-te ca , starile pe care le ai, le transmiti si copilului, si nu ai vrea asta, nu? -
Felicitari pentru curajul de a avea un copilas! O sa fie bine, nu-ti mai fa tot felul de ganduri in privinta socrilor, stii vorba aia..mai rarut ca-i mai dragut..Acum sotul tau are o alta familie, ei vor ramane mereu parintii lui si trebuie respectati ca atare, dar te are pe tine si pe sufletelul din burtica..E greu in vremurile astea cu locurile de munca dar sa fii fericita ca esti la casa ta, sunt altii care se chinuie cu chirii, si in plus il ai pe sotul tau, ai o familie..O sa fie bine, incearca sa fii optimista..! te imbratisez! sarcina usoara si la termen!
-
Am toata simpatia pentru situatia ta, dar cum ai scris nu mi-a placut deloc.
Deci socrii tai nu ar trebui sa-si intretina fiul ("trantorul" de 24 de ani care nu munceste), ar trebui sa te intretina... pe tine (23 de ani, nu muncesti). E foarte urat sa numeri banii din punga altora, in loc sa te ocupi de ale tale.
Copilul asta e o responsabilitate imensa, sper sa te maturizezi si sa ii faci fata.
Chiar daca te-ai angaja acum, nu mai strangi cele 12 luni obligatorii de cotizatie ca sa primesti dupa nastere indemnizatia de crestere copil (600 Ron.), o sa primesti doar cei 200 ron - alocatia copilului. Pe de alta parte, daca ai o sarcina usoara si gasesti ceva de lucru (ceva pe perioada determinata), poate pui deoparte un banut pentru bebe.
Mult succes iti doresc! -
Bmw,nu prea am prietene ca m-am mutat de curand in acest oras si nu am cunoscut pe nimeni,parintii mei sunt departe dar ii vizitez la sfarsit de saptamana.Sotul meu incearca sa-mi intre in gratii mai ales acum dar parca simt ca nu e de ajuns.
Daria,multumesc pentru incurajari,imi e foarte teama de viitor,ma tem ca nu am cu ce sa cresc copilul,numai la el ma gandesc ca nu vreau sa aiba o viata grea.Eu sunt singura toata ziua acasa sotul meu pleaca la 7 si vine la 7 seara e obosit dar petrecem timpul putin impreuna.S-a schimbat foarte mult in bine in ultima perioada dar parca am inceput sa "cobor"eu. -
stiu ca suna aiurea in conditiile date, dar incearca sa folosesti perioada asta sa te odihnesti, sa te relaxezi, sa citesti o carte buna, sa vezi un film, ca dupa ce vine copilu' Adio Mario!. Te acapareaza cu totul. Pe socrii tai, ignora-i, nu cred ca merita sa-i lasi sa-ti strice perioada asta care-i asa de frumoasa, in ciuda problemelor (somaj). Cred ca va e destul de greu cu banii, mai ales ca un copil are nevoie de atatea, dar daca sunteti sanatosi, restu' se rezolva de la sine
-
Alexa,nu am pretentii sa ma intretina pe mine,nu am nevoie de banii nimanui insa ma deranjaza faptul ca de cate ori mergem pe acolo il lauda pe "trantor"care nu a facut nimic cu viata lui pana acum iar de sotul meu adica de baiatul cel mare care are o familie,o casa,curand un bebe,un servici bun,nu-i intereseaza.De curand am avut un mic accident cu masina,am intrat intr-o alta masina sin cauza poleiului,nu a fost grav dar s-a avariat cat de cat masina,cand i-a spus alor lui imediat i-au spus ca nu e atent,ca habar nu are sa conduca,tot felul de jigniri,bun si daca era el de vina asta a fost importane e ca nu a fost mai rau.
-
Ei chiar asa, ala "trintor", tu "printesa". Pai ala nu a facut nimic cu viata lui dar nici tu nu ai facut mare brinza ...
Mai astepti si copil inainte de a avea satabilitate financiara.Pai o fi fost accident nah, ca se mai initmpla dar nu te plinge daca tot iti asumi responsabilitati mari.
Cauta sa iesi din impas in loc sa te smiorcai pe forum. -
aha da, si in al doilea rind nu e treaba ta ce face "trintorul" cu viata lui, daca tot e sa analizam situatia - nu-i asa.?
Si nu e nici treaba ta daca socrii reactioneaza pozitiv sau negativ in privinta "trintorului"- Onorabila Zina cu parul de cilti. Hai ca esti naiva rau. Mai reflecteaza asupra a ceea ce ai catalogat.
Dar nah stii si tu ca omul tinde sa vada birna din ochiul vecinului. -
zoom,fiecare e liber sa-si dea cu parerea sau nu.Nu e vina mea ca unele sunt frustrate,pur si simplu mi-am spus oful si atat,nu m-am asteptat sa-mi planga cinevade mila ca nu am ajuns asa de rau dar nici sa-mi spuna cineva ce trebuia sa fac eu cu viata mea.Daca aveti sfaturi pentru mine multumesc frumos daca ma criticati putin imi pasa.
-
Nu pot sa cred ca in viata ta nu te-ai intrebat niciodata despre cineva din familie,in sens bun sau rau,hai mai sa fim un pic seriosi.Daca erai un pic atenta vedeai ca de fapt problema nu e ce face ala cu viata lui ci faptul ca socrii mei a facut o mare diferenta intre frati de cand erau mici si asta a dus la "lezarea"relatilor atat intra frati cat si intre sotul meu si ei.Cand merg pe acolo,nu-l vorbeste decat de bine pe fra-su iar pe al meu il vorbeste de rau,eu cum ar trebui sa ma simt sau ce ar trebui sa spun.Ai mei m-au crescut sa respect persoanele in varsta ca daca nu le-as spune eu cateva de nu m-ar uita cu una cu doua.