Nu vreau sa ma schimb,de ce as vrea?

  •  
    • 107 mesaje
    2 Feb 2010, 02:39
    0 0
    Buna dimineata. N-am somn. Vreau sa va intreb o chestie care mie nu,mi da pace.
    Unde ajunge o relatie in care unul dintre parteneri vrea sa il schimbe pe celalalt?
    Situatia mea: eu am 26 de ani si el 27 si stam de 2 ani impreuna, aceeasi casa,impartim toate cele. El, inca de cand l-am cunoscut, a avut asa niste ciudatenii, dar am trecut peste ele, crezand ba ca glumeste, ba ca o sa se obisnuiasca cu mine. Pana la mine, nu a mai stat cu nimeni, deci am presupus ca e un pic mai greu sa se obisnuiasca cu convietuirea, cu ciudateniile mele. Cu faptul ca ma machiez zilnic l-am obisnuit.Nu am vrut sa renunt la obiceiurile mele de "frumusete" pt ca mie asa imi place sa incep ziua, e forma mea de a ma bine-dispune. Dar chiar si dupa 2 ani de stat impreuna, inca mai comenteaza ca eu vreau sa ma imbrac in fusta sau ca-mi pun nu stiu ce bluza mai deocheata. Eu sunt un spirit liber si ma cam freaca pe creier de cate ori el se opune diverselor mele obiceiuri, pt ca sunt un om cu simtul masurii, nu sar calul, sa zici ca il fac de rusine, arat mai mult decat ok, deci in afara de conceptiile lui fixe, nu are alte motive sa se opuna.
    Partea "funny" e ca vrea sa ne casatorim. Si acum incep si eu sa ma gandesc serios: daca el nu se va obisnui niciodata si nu va depasi niciodata faptul ca eu nu sunt ca maica-sa si ca sora-sa, adica eu ma imbrac intr-un anume fel, lucrez intr-un anume loc, imi place sa-mi cumpar o haina frumoasa, nu ma multumesc cu putin, consider ca bunastarea mea este reflectata de faptul ca am o casa, o masina, ca imi pot cumpara un lucru cand il vreau si altele de genul asta. Ei, el o tine una si buna ca eu va trebui sa ma schimb daca ne vom casatori. In prima faza, am zis ca il voi obisnui cu chestiile mele, dar vad ca el isi mentine parerea. Si incep sa ma intreb serios daca nu cumva el chiar nu este omul potrivit pentru mine. Exista dragoste, exista respect, dar exista si niste ... impuneri din partea lui. La care eu pana acum mai mult am cedat. De exemplu, daca mergem la o intalnre cu prietenii nostri si eu vreau sa ma imbrac in fusta si cizme, el incepe: nu mai mergem nicaieri! unde vrei sa merg cu tine asa? Si ca sa evit scandalul si discutiile, m-am schimbat in blugi si gata. Dar cu toate astea, mie nu-mi convine. Pentru ca, in definitiv, eu asta sunt. Imi place sa ma imbrac si sa ma port in felul in care o fac, imi place sa ma simt in largul meu si nu incorsetata de diverse conceptii. La fel, imi place sa ma relaxez holbandu-ma 2 ore la Sex and the city sau la alte filme amuzante, in loc sa urmaresc documentare despre global worming (am mintea destul de ocupata cu chestiile de la munca si de la scoala incat sa nu mai simt nevoia sa aflu cum functioneaza un reactor nuclear sau mai stiu eu ce dracie la care el se uita si incearca sa ma schimbe si pe mine). M-am uitat si eu cu el, mai din interes, mai din inertie, dar el chiar incearca sa imi induca mie niste chestii care mie poate imi fac placere ocazional, dar exista alte lucruri care pe mine ma definesc, care lui nu ii convin. Am ajuns in serile cand el nu e cu mine, sa stau pana la miezul noptii sa profit de fiecare secunda singura si sa ma ocup de ce-mi place mie, pentru ca el cand e langa mine, ma simt ... nu stiu, nu in largul meu, sa zicem. Cumva am ajuns ca viata mea reala sa se desfasoare in lipsa lui, cat timp suntem impreuna, in mod inconstient astept sa treaca mai repede vremea si ma ocup
  •  
    • 107 mesaje
    2 Feb 2010, 02:53
    0 0
    Inteleg ca el nu are pasiuni sau obiceiuri asemanatoare cu ale mele, dar eu il accept ca individ, n-am pretentia sa ii placa filme cu Julia Roberts sau sa inteleaga de ce am eu nevoie de manichiura. N-am rabdare sa-i explic de fiecare data de ce am dat nu stiu cat pe un fard, prefer de vreo cateva luni sa ma uit urat si sa tac, am explicat la inceput de mi-au iesit ochii si m-am saturat. Dar ma streseza. Ajung ca viata mea sa se desfasoare in lipsa lui, adica sa ma ocup in cateva ore de singuratate acasa de citit site-urile mele gen eva sau garbo sau alte prostii care ma relaxeaza, iar cand suntem impreuna ma simt stransa de gat, parca astept sa se termine, sa treaca timpul mai repede, parca ma prefac, joc teatru, nu ma simt in largul meu.
    Nu vreau sa ajung o femeie fara personalitate, nu mi s-a mai intamplat pana acum sa incerce cineva sa ma schimbe, adica sa incerce sa-mi demonstreze ca fiecare obicei al meu este defect si ca, prin urmare, trebuie sa renunt la el. Asta sunt el si nu vreau sa ma schimb, fiindca mie astea lucruri imi fac placere. I-am explicat si lui, dar nu intelege, zice ca mi s-a spalat creierul, ca am fost dresata in spiritul consumatorismului. Ma calca pe nervi. Asa ceva e normal intr-un cuplu? Ce imi ramane de facut? Nu ma indur sa ma despart, fiindca este totusi un tip serios si stabil, iar eu il ador tocmai pentru ciudateniile lui. Dar se pare ca el nu prea simte acelasi ,lucru. iar mie nu-mi place sa mi se impuna, sa mi se zica ce sa fac. cu atat mai putin daca vom ajunge sa ne casatorim. N-as vrea sa ajung sa dau socoteala de ce mi-am luat tampoane sau cine stie ce alte chestii "must have" pentru noi, pe care el sa nu le inteleaga. Ce-mi ramane de facut?Ura si la gara? Exista vreo modalitate de a-l face sa inteleaga ca asta sunt? Am impresia ca si el are un comportament "de neagresiune" momentan, dar mi-e teama ca voi descoperi la capatul tunelului in loc de luminitza, un monstru cu apucaturi dictatoriale.
  •  
    • 107 mesaje
    2 Feb 2010, 03:07
    0 0
    Atitudinea asta a lui, de dispret fata de tot ce imi place mie, este o lipsa de respect fata de mine? Ca eu nu reusesc sa inteleg foarte bine unde ma aflu. Adica din moment ce eu il accept pe el ca individ cu tot bagajul lui, inseamna ca il respect pentru ceea ce el este. Dar el nu prea da doi bani pe hobby-urile mele.
  •  
    • 811 mesaje
    2 Feb 2010, 09:31
    0 0
    faza cu schimbarea nu merge
    el nu te respecta pe tine ca femeie aici e inconcordanta.
    foarte bine ca te ingrijesti.
    parerea mea e sa nu te grabesti la maritis, atata timp cat el nu te accepta asa cum esti tu nu dormi ca iti pui o mie si una de intrebari iar el bine merci ordona si tu trebuie sa te supui. nu se face asa ceva intr-un cuplu normal. te accepta sau nu.
    vorbeste cu el deschis!

    fiindca odata cu trecerea timpului se vor cumula frustrari si de aici vor incepe problemele.
    spune-i cu tu iti doresti altceva de la viata. si sa fii respectata.
    Sunteti doi oameni cu personalitati diferite.
    am patit-o si eu o data cu un tip la fel care dorea sa ma schimbe si n-am rezistat decat 3 ani, nu eram eu, ma automutilam in sensul ca faceam lucruri care nu ma interesau doar ca sa-i fiu pe plac pana am rabufnit si i-am zis stop, du-te pe drumul tau.

    mi se pare exagerat, pare un tip conservator, sau e gelos?
    el nu te iubeste 100% va iubi ceea ce el va modela, e normal?
  •  
    • 1364 mesaje
    2 Feb 2010, 10:04
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 6008 mesaje
    2 Feb 2010, 10:18
    1 0
    mereu am spus-o : oricat ai iubi pe cineva, de ce sa te schimbi? pai atunci, gandeste-te altfel .. daca si el te-ar iubi, te-ar accepta asa cum esti
  •  
    • 3383 mesaje
    2 Feb 2010, 10:51
    0 0
    carpe_diem, chiar asa, de ce sa te schimbi?
    Nu mi se pare ca faci lucruri nelalocul lor.. Poate pe parcurs iubitul tau se va mai schimba, va accepta ca asa esti tu, va simti ca e ok sa te imbraci cu ce iti place tie, dar oare tu vei mai fi aceeasi? Dupa atatea impuneri si incercari de a-i face si lui pe plac, interiorul tau nu va avea de suferit?
    Nu imi place sa spun ca despartirea e cea mai buna solutie, dar pt ce sa te chinui langa cineva cu care nu esti tu, care nu te apreciaza pt ce esti?
  •  
    • 439 mesaje
    2 Feb 2010, 11:26
    0 0
    carpe_diem, imi amintesti de mine..am avut si eu un "om al pesterii" pe care l-am suportat 3 ani( nici pana in ziua de azi nu reusesc sa imi dau seama cu am rezistat atat) Si mie imi place sa ma machiez, sa port rochii, fusta, tocuri, sa am manichiura facuta...you do understand ladies Asa cum ziceau si fetele mai devreme, nu mi se pare nici mie ca faci ceva rau sau ciudat...esti o femeie normala. Tuturor ne place sa aratam bine. Incearca sa-i spui ca tu nu te vei schimba si ca nu vei renunta la chestiile marunte care te fac sa te simti bine. Ai ajuns in punctul in care iti doresti ca timpul in care el este cu tine sa treaca mai repede si asta nu e bine...evele au dreptate..nu te grabi sa te casatoresti. Incearca sa-ti dai seama daca el este ceea ce-ti doresti cu adevarat
  •  
    • 267 mesaje
    2 Feb 2010, 12:14
    0 0
    Cand s-a indragostit de tine erai aranjata, dichisita, cu fusta si decoltata si culmea, ii placu. Acum nu-i mai convine fiindca isi doreste sa vada doar el, nu si alti barbati. E o permanenta teama de a nu atrage pe altcineva, a te indragosti si a-l parasi. Asta cred ca e de fapt problema. Discuta cu el si explica-i ca asta esti ca asa te simti bine in pielea ta si ca ar trebui sa fie mandru ca are asa femeie langa el. Si, NU, sa nu te schimbi pentru nimeni!!
  •  
    • 107 mesaje
    2 Feb 2010, 12:54
    0 0
    Nu e gelos, doar conservator. Dar duce asta la extreme. Si devine insuportabil. Nu vrea sa inteleaga ce ii spun eu, ca asa suntem noi, femeile, ca si daca nu mi-ar face placere sa ma aranjez si sa ma ingrijesc, tot as fi obligata de situatie, pentru ca lucrez intr-un mediu care nu-mi permite sa apar cu oja sarita de pe unghii sau cu haine scamosate, sau imbracata 2 zile la rand cu aceeasi bluza. Si mi se pare incredibil ca trebuie sa dau socoteala pentru ceva care, din punctul meu de vedere, constituie normalitate, nu constituie ceva extraordinar, sa zici ca vai ce se da asta in spectacol!
  •  
    • 9899 mesaje
    2 Feb 2010, 12:58
    0 0
    Acu, nah, daca si tu iti pui fustita cat un servetel si cizme peste genunchi, gen Julia Roberts (ca tot ai pomenit de ea ) nici eu nu as fi de acord cu asa tinuta.
  •  
    • 6008 mesaje
    2 Feb 2010, 13:01
    0 0
    pai nu ii mai da explicatii .. ! crezi ca va intelege vreodata?
  •  
    • 567 mesaje
    2 Feb 2010, 13:05
    0 0
    Spui ca atat machiajul cat si fustele scurte sunt in limita bunului simt. Adica nici machiajul prea strident,nici fusta prea scurta, nici decolteul prea mare. Atunci ce i se pare lui atat de rau in asta? Cand iti impune sa nu imbraci o anumita fusta ce argumene iti da in afara de aia cu 'mi-e rusine sa ies cu tine pe strada imbracata asa" ?
    El cum se imbraca? Ai putea incerca un contraatac. Inainte ca el sa-ti mai critice imaginea ai putea sa o faci tu. "Iubitule,dupa ce te iei cand te imbraci? Nu vezi ce oribil iti sta cu tricoul acela? Daca ai de gand sa te imbraci asa eu raman acasa,nu care cumva sa vada lumea ce haios gust ai." Nu stiu daca rezolva multe,dar cel putin daca il va deranja (sigur il va deranja), atunci iti va fii mult mai usor sa-i explici ca fiecare este ceea ce este si ca oricat de mult insista tu nu te poti schimba.
  •  
    • 9899 mesaje
    2 Feb 2010, 13:11
    0 0
    Bai, depinde de machiaj, depinde de fuste, depinde de bluze...
    Nici eu nu le inteleg fetele astea tinere, pe care le vad dimineata mergand la serviciu, machiate ca la Hollywood, cu genele ca niste picioare de paianjan, cu fustele doar de un deget sub buci si cu picioarele vinete de frig.
    Ce-o fi frumos in asta nu inteleg.
    iar cand iesi cu prietenii, daca mergi la iarba vered sau la o terasa la o bere, in nici un caz nu cred ca merge fusta mini si bluza de dantela.
  •  
    • 2791 mesaje
    2 Feb 2010, 13:12
    0 0
    admir femeile ingrijite si cu atitudine.
    fii tu insati, nu te lasa schimbata!
  •  
    • 1314 mesaje
    2 Feb 2010, 13:15
    0 0
    Nu se va schimba niciodata,iar cu trecerea timpuli si belciugul pe deget...va fi tot mai rau...daca mai apar si copii...va spune ca ai faci de rusine si pe ei....
    Ti-o spun dupa 20 de ani de experienta...
  •  
    • 567 mesaje
    2 Feb 2010, 13:16
    0 0
    Dickens,tu acolo vorbesti de o anumita categorie de fete unde nu cred ca se incadreaza si initiatoarea. Cel putin dupa spusele ei.
  •  
    • 1314 mesaje
    2 Feb 2010, 13:19
    0 0
    Si sigur nu iti va ierta nici cea mai mica greseala...tot ce e bun ,frumos si reusit va fi meritul lui...iar tot ce e rau,gresit,ratat,esuat va fi din cauza ta....
    Dar banuiesc ca deja te-ai confruntat cu toate acestea...
  •  
    • 9899 mesaje
    2 Feb 2010, 13:28
    0 0
    like_cleopatra, eu nu sunt lamurit inca daca este sau nu genul ei.
    Nu a spus ce fel sunt fustele, daca sunt sau nu decente, cum e machiajul, daca nu e prea strident...etc.
    Nici un barbat nu e chiar atat de nebun incat sa nu-i placa femeia eleganta si frumos imbracata.
    Insa daca isi arata tzatzele pe jumatate sau picioarele in intregime...



    PS- eu sunt Dikens nu DiCkens.
  •  
    • 107 mesaje
    2 Feb 2010, 13:32
    0 0
    Cum ziceam, nu sunt o adolescenta disperata sa port chestii vulgare, stiu ce inseamna decenta, sa ai un stil, sa-ti asortezi o haina, deci nu sunt omul stridentelor, imi place sa fiu eleganta.
    Pe el il derajneaza indiferent ca fusta e pana la nivelul genunchiului sau peste genunchi. Zice mai in gluma, mai in serios faza cu "mi-e rusine sa ies cu tine asa", dar stiu ca in spatele glumei se ascunde hiba lui, nu zice doar ca sa se afle in treaba. Si daca acum ignor si fac ce vreau eu in majoritatea cazurilor, pai cand va atarna si inelul ala, ce vom face? Imi va arata semnatura mea pe actul de "vanzare - cumparare" prin care i-am devenit nevasta?Nu se poate asa ceva!