Love and marriage...

  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 17:59
    0 0
    Go together like a horse and carriage ?
    Eu nu stiu ce sa mai zic. Zilele trecute deschisesem alta discutie, dar asa, de pe o zi pe alta s-a schimbat situatia. In rau.
    la o discutie asa, aiurea, imi zice al meu iubit ca la anu' ne casatorim. Wow, cool! Nu credeam ca mai apuc ziua sa aud asa ceva. Si a inceput sa-si "expuna" regulile lui cu privire la cum va decurge viata noastra impreuna ca tineri casatoriti.
    Cica el va lua toate deciziile in casa, ca in momentul de fatza, el stand la mine, nu poate sa se manifeste, ca e casa mea ... Asa. Ca imi va arunca din haine, ca oricum am prea multe si ca de ce am eu nevoie de atatea? Sau de atatia pantofi? Pe mine ma apuca dracii cand se ia cineva de hainele si de incaltarile mele. Daca mie imi place sa fiu o duduie asortata si eleganta, ce il deranjeaza pe el? Mi se par niste taranii astea si am facut spume de fiecare data cand a deschis discutia. la un moment dat, am crezut ca m-am facut inteleasa. Dar se pare ca nu. Asa... Ca, in momentul cand vom fi casatoriti, evident nu vom mai arunca banii pe mancaruri mai neobisnuite (tocmai gatisem creveti) si ca nu voi mai putea cheltui dupa bunul plac (imaginati-va ca eu stau in casa mea, ma intretin singura si m-am intretinut si inainte sa fiu cu el , imi platesc singura darile, el participa doar la jumate din cheltuielile casei, iar acum nu mai participa deloc ca l-am dat afara, desi plateste chirie si tot pe la mine sta). Ca vom arunca din vase, ca n-avem nevoie de atatea farfurii (cand vor veni prieteni sau rude la noi, o sa le dam sa manance de pe jos, ca asa suntem noi). Si multe alte chestii pe care el crede ca eu le voi accepta. Pana acum, de cand suntem noi impreuna (2 ani mai exact), a mai avut iesiri de genul asta, ba referitor la faptul ca ma machiez, ba ca de ce port fuste si alte faze, pe care le-am ignorat, i-am zis ca asa imi face mie placere sa ma imbrac, sa ma port etc. Am crezut ca a inteles ca nu obtine nimic impunandu-mi niste aberatii. Dar vad ca taraniile lui vechi se intorc, si de data asta, am impresia ca el percepe casatoria asta ca si cum eu semnez contract de a ma angaja sclava la el si el stapan la mine. ori eu nu voi accepta niciodata sa mi se impuna sa renunt sa ma imbrac cum vreau, sa imi cumpar ce vreau (in limita bunului simt, evident, ca altfel n-as mai avea ce manca daca as toca banii proprii pe diverse neimportante). De vreo 2 zile, a cam inceput sa ma sperie ideea asta de a ma casatori, desi il iubesc, nu stiu daca sunt dispusa sa imi schimb viata din bine (la momentul actual) in mai rau. Si mai e o chestie: eu in momentul de fatza, nu am rate, nu am obligatii, am unde locui proprietate personala. El nu are si zice ca vrea sa facem un credit sa ne luam un apartament. Stau si ma intreb daca merita, avand in vedere ca el nu promite nimic de "mai bine", sa ma bag eu in niste datorii pe termen lung doar de dragul lui, sau sa il las pe el sa isi cumpere singur apt si sa vad cum reactioneaza "la el in casa". Voi ce parere aveti?
    Eu am crezut ca, prin casatorie, viata noastra ca si cuplu ar trebui sa se schimbe in bine, dar vad ca se anunta numai de rau. Am inima indoita, nu stiu daca sa merg mai departe sau sa ii zic de acum "la revedere" si sa imi vad de drum.
  •  
    • 643 mesaje
    15 Ian 2010, 18:03
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 18:04
    0 0
    crezi ca stateam sa scriu romane gratuit? pe eva?
  •  
    • 19 mesaje
    15 Ian 2010, 18:06
    0 0
    Vezi-ti de viata ta...fara el
  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 18:08
    0 0
    Ne leaga 2 ani in care ne-am inteles super, ne-am plimbat peste tot, dar am trecut peste multe tzaranii de-ale lui, fiindca mi-am dat seama ca nu le zice din rautate, uneori nici nu-si da seama, si cand ii zic mai tarziu ca m-a jugnit, ma intreaba daca eu sunt sigura ca el a zis chestia respectiva!?
    Daca pana acum am fost libera de contract si constienta ca pot rupe oricand povestea (si culmea, a fost mai mult decat ok pana acum si chiar imi doream sa ma ceara, visam cai verzi), acum incep pe bune sa ma intreb daca nu cumva fac gresala vietii mele acceptand sa ma marit cu el.
  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 18:11
    0 0
    Eu, in conditiile descrise de el, nu cred ca rezist mai mult de un an. Si nu-mi doresc sa ma marit de placerea de a ma numi maritata, vreau sa fie pt toata existenta, sa ne fie mai bine impreuna, nu sa ajung o sclava si el sa faca pe stapanul in casa pe banii si pe carca mea. Pana la urma suntem amandoi la acelasi nivel social, cam acelasi salariu, deci nu vad de ce eu ar trebui sa fiu pe post de rahat in ipotetica noastra casa si el sa ia toate deciziile importante (cum il stiu eu zgarcit, ar fi in stare sa stam toata viata cu linoleum pe jos, ca parchetul e prea scump).
  •  
    • 778 mesaje
    15 Ian 2010, 18:14
    0 0
    Cum stai cu orgasmu'?
  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 18:15
    0 0
    excelent, multumesc. Tu?
  •  
    • 778 mesaje
    15 Ian 2010, 18:16
    0 0
    Eu-s deja insurat.
  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 18:20
    0 0
    Si cum te simti in aceasta situatie?
  •  
    • 4687 mesaje
    15 Ian 2010, 18:23
    0 0
    mda, mare domn, ti-a spus de la-nceput cum vor sta lucrurile , lasa-l in viscol si zvantura-l de tot ,
  •  
    • 16187 mesaje
    15 Ian 2010, 18:25
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 18:32
    0 0
    E o situatie tare idioata. 2 ani l-am ridicat in slavi, fiindca stand zi de zi langa el, mi-am dat seama ca e un tip rational, muncitor, iubitor si grijuliu (are o problema cu oferitul de cadouri, dar am zis ca n-o fi asa tragedie). Dar acum, cand il aud ca a stat la mine in casa si ca nu a putut sa faca el regulile, realizez ca el in astia 2 ani a cam jucat teatru (cum e posibil 2 ani??? zi de zi?) si nu si-a aratat adevarata fatza decat in momentele acelea destul de rare care ma faceau pe mine sa ma revolt.
    Mi-e teama ca apuc sa ma leg de el, sa semnez nemernicul ala de act, si dupa aia ma trezesc ca ma si bate daca nu-i place ciorba facuta de mine (momentan, protesteaza finutz cand nu ii place ceva, dar de la inceputul relatiei, imi tot zice ca intr-o zi o sa ma bata el pe mine, iar eu, judecand dupa cat e de calm, am crezut ca sunt glume de-ale lui, nu mi-am imaginat ca poate fi ceva adevarat in ce zice omul. Acum nu stiu daca mai vreau sa aflu cat e de real.
  •  
    • 16187 mesaje
    15 Ian 2010, 18:42
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 18:55
    0 0
    tocmai! pentru inceput, ca sa fie bine,as lasa o vreme de la mine, poate as accepta. Dar eu mai mult de un an nu rezist, detest sa mi se impuna niste chestii contrare stilului meu de viata. Nu i-am cheltuit niciodata banii lui, nu i-am cerut vreodata un 5 bani, oricum daca i-as cere in momentul de fatza, cred ca mi-ar da cu mare strangere de inima. Eu sunt mai darnica,imi place sa-l mai rasfatz din cand in cand, si pe ai mei acasa, si pe maica-sa, dar el nu prea se indura sa rupa de la suflet sa imi faca mie vreun cadou (probabil crede ca insusi prezenta lui in viata mea e un cadou divin, cine stie?!). L-am acceptat asa pt ca oricum avand banii mei si neatarnand la nimeni, mi-am permis sa imi iau crema de care aveam nevoie, sa dau din cand in cand bani pe un parfum sau sa imi fac un moft in materie de mancare. Am si eu suferintele mele, nu suport sa ma imbrac de doua ori cu acelasi pulover sau tricou, imi place sa alternez, dar de aici si pana la a-mi arunca hainele ... Mi-a cazut greu cand mi-a zis prima data de ce ma imbrac in fusta? Am depsait momentul in speranta ca o sa se obisnuiasca el, nu a mai locuit inainte cu nimeni, era normal sa mai fie cate o divergenta de opinii pe ici pe colo.
    Dar mi-e frica, daca dupa ce ma marit (desi, avand in vedere ca am deschis discutia si realizez din ce in ce mai mult ce gresala as face) iese la iveala balaurul cu 15 mii de capete?
    Nu se pune problema ca as toca banii amandurora, pt ca sunt o fiinta rationala, dar tin totusi la confortul personal de bun simt. Ori nu imi venea sa cred acum o jumatate de an, ca ma intreaba: dar de ce iti trebuie tie faianta la bucatarie? Deci cat timp am facut dupa mintea mea, i-a placut ce a iesit, dar daca el va incepe sa "ia deciziile importante" in stilul lui, adica noi vom descoperi subit ca nu avem nevoie de aia si de aia si de cealalta ca sa traim bine, pe cuvand, ma duc in poienita invartindu-ma. Imi trag una-n cap,mai bine.
  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 19:01
    0 0
    am impresia ca maritandu-ma cu el, nu numai ca nu am progresa, dar m-as si acri sufleteste, as deveni din omul vesel mereu, o fiinta posaca su frustrata, si sincer nu-mi doresc sa ma inscriu pe lista la asa ceva pentru tot restul vietii. Gandesc bine sau rau? habar nu am daca dragostea noastra mare m-ar face sa depasesc toate "regulile" lui pe care de pe acum le gasesc stupide. Eu inteleg ca e treaba serioasa casatoria, dar nu inseamna ca ma calugaresc cand semnez actul ala (adica de ce tre sa renunt la bunurile pamantesti????) Fuck it! mai bine mor singura.
  •  
    • 16187 mesaje
    15 Ian 2010, 19:09
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 19:15
    0 0
    stii care e partea tragica? ca oricum cand merge cu baietii la meci sau la bere, ma cara si pe mine dupa el (chiar daca n-am chef, de multe ori), daca eu zic ca nu merg, nu mai merge nici el. Din partea mea, are libertate totala, nu m-am opus niciodata la asemenea treburi, ba chiar imi place sa profit de o gura de aer de genul asta sa dorm sau sa citesc, sa fac curatenie, sa merg la manichiura (lucru la care, de altfel, are cate o obictie, dar cat timp nu sunt banii lui, n-a facut decat sa se uite ciudat la mine )
  •  
    • 42 mesaje
    15 Ian 2010, 19:23
    0 0
    Tare aiurea decizie, constientizez ca nu e bine si ca daca voi continua, nu fac decat sa ma mint ca va fi bine. El, cand a vazxut ca nu imi mai surade ideea si cand i-am si zis ca nu-mi convine si nu consider ca e cu ceva mai breaz ca mine sa-mi puna atatea conditii ( de parca el e vreun tip plin de bani si eu sunt vai de mine si tre sa ma port nemaipomenit cu printul, ca altfel nu mai pup nimic), a dat-o la intors, ca mai glumeste si el ... dar partea naspa e ca, legand ce zice el acum de fazele facute de-a lungul timpului, ajung pentru a n-a oara la concluzia ca nu-i de mine. Eu sunt un spirit liber si nu imi voi pune niciodata ochelari de cal, sa-mi ingustez orizonturile. Mi-a placut ca e un tip dezghetat, ca vede lucrurile din alte perspective, ca are atatea hobby-uri si ca imi da voie sa ii fiu alaturi in toate cele, ca ma ajuta chiar si la gatit, e un amant pe gustul meu, dar sunt niste chestii care persista si mi-e teama sa nu degenereze in batai sau alte treburi.
  •  
    • 531 mesaje
    15 Ian 2010, 19:28
    0 0
    "Love and mariage...." ........... margarita.rosa .........

    e telenovela de vineri seara?