Amanta
-
0 0Sariti pe mine, voi, cele care aveti o relatie stabila, sau intelegeti-ma, cele care sunt in situatia mea. Sunt amanta, e greu sa recunosti asa ceva;dar sunt momente in viata cand simti nevoia sa te descarci...Suntem colegi de serviciu, el cu 9 ani mai mare, aceleasi gusturi, acelasi caracter, aceeasi zodie (prea monoton?). Suntem impreuna de 3 ani, timp in care singurele discutii contradictorii au fost cele referitoare la timpul pe care mi-l acorda...Mie mereu mi s-a parut prea putin, vroiam din ce in ce mai mult, am reusit totusi sa nu-l sufoc... Acum cateva luni am avut o altercatie cu SOTIA - scriu cu majuscule pt.a sublinia diferenta coplesitoare dintre noi - ; zi in care el a recunoscut relatia lui cu mine, relatie nu numai colegiala. A facut o criza de nervi(ea),cu pastile si tot tacamul, el i-a promis ca renunta la mine, etc...Suntem impreuna si acum; moral, etic, ar fi trebuit eu sa renunt, dar NU POT, si uneori sunt disperata... Acum, dupa atatia ani, imi spune ca ma iubeste, ca are nevoie de mine, ca orice s-ar intampla, nu va renunta la mine...Vorbe.Pentru ca la ea nu renunta, din cauza copilului, pe care l-ar pierde... Spuneti-mi voi, ce sa fac?
-
adina, uite ma incumet eu sa iti scriu pentru ca am fost si eu la un moment dat..amanta. nu stiu care este situatia ta, dar in cazul meu si el era amant, pentru ca eu eram casatorita.
am plecat de la o relatie gen "refugiu". in momentul in care eu mi-am dat seama ca il iubesc, i-am propus sa ne despartim, pentru ca devenisem geloasa pe sotia lui..iar el a refuzat, a spus ca nu poate trai fara mine..a urmat o perioada de chinuri groaznice, eu am divortat pana la urma, el (aceeasi poveste cu copilul)mult mai tarziu iar acum, desi ne iubim mult, eu sunt convinsa ca are remuscari a propos de copil..gandeste-te ce vrei..stiu, e nedrept, intotdeauna in situatii de genul asta femeia e considerata "spargatoare de case", ca si cand ei ar fi inocenti si iresponsabili, ca si cand au fost purtati cu forta in relatie..
daca tie iti e bine asa, go for it. daca el va divorta fii pregatita sa iti asumi rolul de "sac de box" in care se va lovi. cu toate ca imi iubesc enorm si nepermis de mult partenerul, daca as fi stiut ce ma asteapta, crede-ma ca as fi renuntat..acum LA MINE e prea tarziu. si fii convinsa ca si daca divorteaza, va incerca sa compenseze (timp, bani), iar pe tine te va durea..daca vrei vorbim mai mult pe privat. -
parerea mea este ca nu numai copilul il tine acolo..daca tu crezi insa ca sotia nu mai are nici un rol in viata lui,atunci inseamna ca cel putin nu ar trebui sa fii geloasa pe ea..oare cat timp vei mai accepta situatia asta?si daca sotia a facut crize de nervi,iti dai seama ca-l iubeste?te gandesti cat rau ii face relatia voastra?probabil ca nu..probabil ca tot ce-ti doresti este sa fii cu el..intr-un fel te inteleg.
-
Nimeni nu are dreptul sa te judece in afara de Dumnezeu! Nu prea as stii ce sa iti spun dar incerc sa te inteleg. Cred ca suferi enorm! Si mai cred ca ti-ai dori ca EL sa fie numai al tau. Spun asta pentru ca eu nu as putea sa imi impart barbatul cu altcineva… ar trebui sa faci ceva! nu pentru ce vor spune ceilalti, ci pentru tine, pentru ca nu vei putea sa induri la nesfarsit aceasta situatie! Sunt sigura ca ai si tu visele tale! Esti fericita asa? Nu ti-ai dori sa il ai mereu langa tine? sa ai si tu un copil? Ai dreptul sa fii fericita !!! SA NU UITI ASTA!!! Viata este foarte scurta si cu siguranta nu iti doresti sa ajungi intr o zi sa iti spui ca ai luptat in zadar! Gandeste te in primul rand la tine si incearca sa fi fericita! Incearca sa vezi daca el merita dragostea si sacrificiul tau! Poate acel copil este doar o scuza (nu vreau sa fiu rea)!
Raspunsul il vei gasi in gandurile tale iar de la noi nu vei putea primi decat niste sfaturi, nu putem decat sa iti impartasim din experienta… sper sa te ajute.
Si inca ceva…. FERICIREA NU ESTE UN IDEAL! -
Cred ca merita dragostea, sacrificiul?? asta ma intreb de cateva luni, pt.ca daca ma obisnuisem mai mult sau mai putin cu acest statut, din momentul in care a ales, chiar daca pe amandoua, nu-mi mai pot reveni.Probabil ca in subconstientul meu speram sa se ajunga la o astfel de situatie, dar cu alt rezultat.
-
Draga Adina in toata lumea asta plina de barbati "valabili" numai peste unul insurat ai reusti sa dai?
Sunt sigura ca esti o fata deosebita dar gandeste-te draga mea la TINE daca relatia asta dureza deja de 3 ani asa crede-ma ca vor mai trece poate inca 30 si el nu se va desparti de nevasta-sa. Cum poti trai asa? faceti ceva impreuna: concedii, week-end-uri, casa, masa? sunteti un cuplu in adevaratul sens al cuvantului? L-ai dus acasa la ai tai? L-ai prezentat prietenilor? Cum?? sau traiesti o relatie din aceea ascunsa de ochii lumii?! Nu stiu ... nu as putea ... eu nu as rezista! mai bine unul schiop si stramb da' sa fie al meu nene decat unul insurat si sa fiu nevoita sa-l impart. Eu nu-ti sar in cap Doamne fer', departe de mine gandul asta, doar ca iti cer sa te gandesti la tine si la viitorul tau. Banuiesc ca ai trecut de 30 ani, nu? Nu vrei si tu un bebe cu un om care sa-ti fie alaturi toata viata?
Stiu ca e greu, dar dupa cum iti spunea mama "lasa draga mea, plangi o luna, doua si vei gasi un altul care te va merita si tu il vei merita!!!" -
draga mea, daca tu crezi ca banii ii tin impreuna, inseamna ca ceva nu e in regula..adica el prefera sa se chinuie (pentru ca te asigur, nici lui nu ii este comod)..pentru bani?? la mine era clar - copilul.si probabil si in cazul tau..e greu sa fii tata de duminica, pune-te in pielea lui..eu sunt mai pesimista, cu riscul de a ma repeta, iti spun ca si daca divorteaza tu vei fi cea blamata, subconstient si de el ("pentru tine am divortat si uite unde am ajuns, te gandesti la ochii copilului meu cand plec?") offf.
-
vise taica, vise...
adina, am divortat acu' 2 zile !!!
"amantul" e divortat de 1an si ceva pt. mine !!!
acum am toata atentia cuvenita, dar pana acum...am strans valuri de lacrimi....si crede.ma indiferent de cata atentie ai din partea lui...e o iluzie...tot ex. este pe primul loc cu copil/copii!!!
asa cum eu sunt pt. ex.sotul meu....
imi pare rau pt. mititica, dar ea traieste o iluzie, ca noi toate celelalte..care am ocupat si locul de ""amanta"" !!!
asa ca ...faci cum crezi tu ca e mai bine, dar sfatul meu e sa.l lasi dr@cului sa.si vada de viata lui !!!
stiu ca e greu, dar lupta cu tine....pana nu e prea tarziu !!!
SUCCES -
revin si eu, pentru ca mie mi-a distrus viata statutul asta..parerea mea e - sigur, greu de pus in practica cand te loveste, dar totusi exista un moment cand inca te poti opri- in general o femeie daca isi doreste o relatie serioasa, macar sa fie un barbat macar formalmente liber - in nici un caz sa nu fie ea cea pentru care divorteaza.
-
Iar de barbatii la 35 ani care sunt valabili sunt si insurati eu NEG aceasta afirmatie!!! am 2 pe langa mine care m-au inebunit! amandoi au vrut cariera si cu asta s-au ales ... si acum trag de mine sa le fac cunostiinta cu cine stie ce prietene mai am si eu libere ... si nu am! asa ca fetele mai sunt si astfel se specimene ... eu l-am gasit ... voi nu le vreti?? va dau numerele lor de telefon ... faceti un pic misto de ei daca vreti sa va razbunati pe acest regn magaresc
Serios acum, saracii sunt disperati ca au impresia ca sunt batrani si vor copii si nevasta! Unul ma curteaza pe mine la greu ... dar i-am zis PAS! nu mai vreau complicatii imi iubesc prea mult Ubitu' si relaxarea minunatei mele relatii.