Eu sau "ea"?!
-
0 0Sa-mi spun si eu offff ul.... caci sfaturile vostre sunt utile!
Ne cunoastem de mult, am inceput o relatie de vreo 3 luni.Toate bune si frumoase, declaratii, fapte, intamplari si trairi... toate la superlativ absolut. Dar... pentru ca intodeauna trebuie sa existe un "dar"... omul meu... nu vrea ( sau nu poate!) sa scape de "fosta". Am avut aseara o discutie in care i-am marturisit ca ma deranjeaza foarte tare prezenta celei de a treia persoane in viata noastra. Negatie totala (evident, cum altfel!?) dar avea atitudinea omului care se simte cu musca pe caciula. Marturisesc sincer ca pana aseara nu am mai avut nici macar o discutie legata de existenta unei alte persoane in afara noastra, deci fuse prima discutie de acest gen, desi simtamintele mele erau clarificate cu ceva timp in urma.
Il simt ca nu i sunt indiferenta, il simt ca vrea, imi dovedeste ca i pasa, dar ma tulbura si infurie foarte tare atunci cand constat ca i raspunde la sms uri, la telefoane sau... (mai rau!) se intalneste cu ea.
Pot sa fac pe haioasa si sa merg mai departe, pot sa mi vad de drum si sa l las in plata domnului! A doua varianta imi displace total pentru ca doresc sa merga aceasta relatie! Desi am o oarecare experienta de viata, desi aceste intamplari sunt comune multor femei care au langa ele un barbat, desi nu s nici ultima nici prima in situatia asta... nu gasesc solutii viabile, nu pot sa trec de furia, dezamagirea, neincrederea si repulsia ce ma cuprind in momentul in care realizez ca nu a incetat legatura cu ea. Cu alte cuvinte... nu gasesc destule arme si resursele necesare intelepciunii de a coordona aceasta situatie catre rezultatul dorit!
Multumesc anticipat tuturor celor care mi vor da un sfat si ma vor ajuta sa mi clarific putin situatia! -
De intalnit se intalneste cu ea, de raspuns la mesaje ii raspunde, la telefon ii raspunde, asta este clar!
Este intre noi in sensul in care pe mine ma deranjeaza foarte tare ca nu poate rupe totalmente legatura cu ea!
In fapt... am fost avertizata de persoanele care-l cunosc... este parca legat la cap de ea! El a incercat sa aiba si alte relatii dupa ce s au despartit "oficial", dar toate au avut acelasi deznodamant: despartirea de ele si reluarea legaturii cu ea. -
Mai,uni barbati raman legati de o femeie,asa mi s-a intamplat si mie cu fostul,am avut o relatie cu el de 5 ani si nu mai scapam de el chiar daca e insurat si pun pariu ca daca ii dau un mesaj lasa tot.Ghinionul tau e ca ai intanlit un astfel de om,ii poti spune simplu in fata ca daca nu inceteaza cu legatura asta il lasi si gata ca nu s-a sfarsit lumea la el,capul sus,viata merita traita nu plansa dupa o puta.
-
Asa cum am mai spus... fuga din aceasta relatie este cel mai usor de realizat. Este, practic, ceea ce ma caracterizeaza... sa ma retrag in momentul in care bag de seama ca ceva ma deranjeaza atat de tare.
Este ceea ce nu doresc in acest moment, de data asta vreau sa lupt! Nu stiu cata putere am, nu stiu cat am sa rezist, nici nu stiu daca intr-un final n-am sa-mi dau seama ca am luptat pentru o cauza deja pierduta, dar stiu ca relatia asta merita o sansa! -
Hai mai sa gandim o clipa!De mult timp ma intreb de ce femeile sunt tratate astfel si raspunsul l-am gasit de multe ori in viata reala si pe sit-uri.pAI DACA TU ACCEPTI ASA CEVA atunci el de ce sa se complice sa renunte si la cealalta daca tu ii dai accept,oare tu nu ai pic de demnitate,barbati sunt pe toate drumurile,rar cei care sunt adevarati dar exista.Ma intreb daca doar romancele sunt asa fraiere si accepta toate aceste scapari ale barbatului doar ca e barbat.Ce iti ofera relatia asta in afara de ganduri negre,lupta cu tine insati,stres,neincredere?
-
"Eu...", ai perfecta dreptate, am aceleasi pareri ca si tine... doar incerc sa trec si n cealalta parte a baricadei feminine, doar incerc! Am spus... nu stiu cu ce arme sa lupt, nu am exercitiul asta!
Relatia asta imi ofera mai mult decat ganduri negre,lupta cu mine insami,stres si neincredere...altfel n-as fi vrut sa lupt, crede ma! -
cimbrishor... nu contest, o fi fost o dragoste adevarata... dar in ultima perioada cred ca este vorba de o dragoste bolnava, din partea ei... pentru ca... stiu ... inca de pe vremea cand noi doi ne stiam din gasca... ea ameninta ca se omoara, ca viata ei nu poate continua fara el, ca este tot pentru ce are sa traiasca... deci... femeia... a bagat in dotare tot arsenalul...
Am uitat sa precizez ca intre ei este o diferenta de 7 ani, adica ea... este cu 7 ani mai mare ca el... asta in cazul in care... este si mai clar "peisajul" -
revin la ce am scris mai devreme: acum este cu tine si asta este tot ce ar trebui sa conteze. Mai ales ca ai spus ca aceasta relatie din punctul tau de vedere promite mult.
Trecutul este trecut, toti avem un bagaj in spinare, n-ar trebui sa ne deranjeze ca exista acolo. Te inteleg ca este frustrant, ca simti ca-l imparti, dar cu cat iti vei arata mai tare nemultumirea fata de acest aspect , cu atat mai mult s-ar putea el sa fie deranjat de atitudinea ta. -
lonelyr, asta am incercat sa inteleg si eu... care pe care nu lasa in pace, care l pe care l doreste prezent! Raspunsul (pana acum!) il gasesc la ea! Este foarte parsiva, il cunoaste foarte bine si se foloseste de toate elementele cunoscute ca sa l readuca langa ea. Nu spun ca el nu are o vina, ba din contra! .. Cred ca furia mea vine din faptul ca el nu vede toate astea, nu are puterea pur si simplu sa o rupa cu totul si definitiv!
-
Sti ce faceam eu in locul tau,ii dadeam cu o tigaie in cap si-l scoteam afara pe usa.Adica tu vi acasa,eu iti fac mancare,curatenie,spalat,ma port frumos cu tine si tu inca vb cu fosta,cat de fraiera sa fi sa accepti mizeria asta,mai fetelor treziti-va odata ca nu sunt printi barbatii trebuie tratati ca broscoii ca l-i se urca la cap.De ce nu incerci sa-l parasesti macar o perioada sa vezi ce reactie are,nu te-a invatat nimeni ca nu tu trebuie sa alergi dupa un baiat ci el?
-
Sibel, inca nu-i calc, nu-i spal si nu-i gatesc!...
) asta ... ca sa mai inveselesc putin atmosfera...
Ai si tu dreptate... l-am lasat de capul lui vreo 2 zile... adica n-am raspuns la telefoane, n-am fost de gasit... pur si simplu am disparut! (motivul era cu totul si cu totul altul... ulterior am constatat ca s-au remediat nemultumirile mele, s-a luat atitudine!)