La
-
0 0Ai de rezolvat 2 probleme:
Zici ca ea se poarta cu tine de parca ai avea 14 ani. Insa si tu te porti de parca ai avea 14 ani. Nu esti retardata, insa ai refuzat in toti acesti 16 ani sa faci pasul pe care orice copil tebuie sa-l faca. Ai refuzat sa-i arati ca ai propria viata. Ca trebuie sa faci greselile tale si sa le rezolvi singura. Sa ai propriile sufrinte si bucurii.
Ceea ce ai de facut e simplu: fa ce ar fi trebuit sa faci cand ai avut 14, 15 sau 18 ani. Pune piciorul in prag. Dependenta materiala nu trebuie sa te impiedice, oricare ar fi riscul. Ce mai astepti, sa ai un copil care sa isi ia zborul din bratele tale inainte sa faci tu asta?
A doua problema pe care trebuie sa o rezolvi e independenta financiara. Stiu ca te sperie asta, ti-e teama de greutatile, dificultatile materiale si crezi ca e un drum infundat. Insa vei gasi solutii miciin fiecare zi si la un moment dar o solutie de viitor. Toti trebuie sa trecem prin asta. Cu cat amanam maimult, cu atat va fi mai greu. La 20 de ani, daca faceai asta, iti puteai asuma riscuri mai usor. Insa cu cat devenim mai maturi, cu atat riscurile ne sperie mai mult.
Adunca-ti curajul si un pic de nebunie si......porneste la drum -
Se pare ca are un plan care ii reuseste, sa te tina langa ea. Poate isi da seama ca numai daca ti-e mila de ea vei ramane acolo. Cu reprosurile nu sunt absolut deloc de acord. Urasc cand cineva te ajuta si apoi iti reproseaza. Mai ales cand e vorba de parinti........ Trebuie sa faci asta, sa-ti ascunzi mila intr-un colt. Vei vedea ca se vor schimba relatiile. Insa vor fi relatii frumoase, normale. Pentru ca te iubeste si o iubesti. Insa trebuie sa inteleaga ca e momentul sa iti dea drumul. Te va avea intotdeauna langa ea, insa.....nu asa
-
Eu cred ca daca te zbati putin,reusesti sa castigi ceva mai multi bani si sa pleci de-acasa.Nu trebuie sa te muti singura,iti poti gasi niste colege de apartament.Cum spunea cineva mai sus,ar fi trebuit sa faci asta de la 20 de ani.Nu pot sa cred ca in 10 ani n-ai putut gasi un job care sa-ti permita sa dai macar 150 euro pe o camera cu chirie.
-
O sa-ti spun povestea mea, care seamana f tare cu a ta...sper sa te ajute.
La 24 de ani am trecut si eu prin acelasi lucru, tocmai terminasem facultatea si nu aveam un loc de munca. Ai mei niste oameni cu o situatie materiala f buna si aceeasi atitudine posesisa. Cum spui tu nu puteam sa fac nimic fara ca ei sa stie, ma jigneau in fiecare zi.....imi spuneau ca nu sunt buna de nimic si isi permiteau lucrurile astea doar pt simplul fapt ca ma intretineau.
Stiam ca trebuie sa fac ceva......si am facut. Cand am implinit 25 mi-am gasit un loc de munca, nu f bine platit......dar era un inceput.
Ai mei nu ar fi acceptat niciodata sa plec de acasa, dar am plecat....mi-am luat inima in dinti si i-am infruntat. Am gasit o garsoniera de inchiriat, stateam in niste conditii infecte....dar eram independenta....doar eu cu mine.
Pana atunci nu avusem nici o relatie, deoarece aveau ei grija sa se bage.
Finalul.....acum au trecut 3 ani de atunci....si sunt fericita. A fost intradevar greu atunci pt ca banii imi ajungeau doar pt chirie si mancare....nimic altceva.
Intre timp am gasit un loc de munca ceva mai bine platit, am o relatie frumoasa cu un barbat minunat....iar cu parintii am pastrat o relatie civilizata. -
bre maica,
tu nu esti maica, retardata...esti doar neincrezatoare... auzi bre, ia du-te tu la coafor, tunde-te!aranjeaza-te!pune-ti toale elegante..si prezinta-te in fata lor! si daca comenteaza ceva, tai-o scurt! pai ce bre atata subestimare la 30 de ani? esti tinerica maica, esti in floarea varstei! si majora, si vaccinata!
tu esti cheia!