incotro?
-
0 0buna,va scriu pt ca am nevoie de un sfat,de pareri din exterior.stiu ca vor fi mai multe pareri contra,va citesc de mai multi ani,stiu ca veti da cu pietre,dar imi asum riscul.de una singura nu reusesc sa iau o decizie.
pe scurt,o relatie ce dureaza de aproape 2 ani,o relatie clandestina,interzisa,eu aveam prieten,el sotie...nici unul nu preconiza ce va urma...pornind de la ideea ca e doar o aventura.
odata cu trecerea timpului ne-am indragostit,eu nu aveam curajul de a ma desparti de prietenul meu,el la fel,plus ideea ca vom rani persoane nevinovate.acum 4 luni am rupt relatia cu prietenul,relatie frumoasa in felul ei,nu pot explica,simteam ca eu sunt cea matura,cea care ia toate hotararile,cea de la care se asteapta rezolvarea problemelor.probabil de asta la un moment dat am simtit nevoia sa fiu eu cea protejata si ocrotita.
nu imi caut scuze,incerc doar sa ma inteleg.
dupa despartirea de prieten a urmat o perioada foarte neagra,o perioada in care am suferit mult,cazusem in depresie,in felul meu tineam la el,ca la un frate,ca la un copil,dar nu ca la barbatul cu care mi-as petrece restul vietii.
imi cer scuze daca sunt incoerenta,dar nu prea stiu sa povestesc,prefer sa ma intrebati daca aveti nelamuriri.
pe scurt,incerc sa-mi revin,desi viata mea nu va mai fi la fel niciodata.relatia cu amantul continua,plina de probleme,nimic nu mai e roz,sotia banuieste,certuri si scandal la el acasa,cu mine la fel,certuri si scandal,el afirma ca ma iubeste,eu il acuz de lasitate,de ce nu ia o decizie?
de ce nu divorteaza daca iubirea asta pt mine e asa mare si puternica?
sau daca nu,de ce nu ma lasa in pace?
eu il iubesc,nu pot sa renunt la el,depind de hotararea lui,hotarare pe care nu o ia...si uite-asa nu mai dorm noptile,nu mai stiu ce e rau si ce e bine,o data sunt hotarata sa renunt,o data simt ca viata mea nu are nici un sens fara el,ma invart intr-un cerc vicios din care nu stiu cum sa ies... -
m-am gandit si la varianta asta,dar sincera sa fiu simt ca nu ma atrage nimeni,acum nu stiu daca din cauza depresiei,din cauza ca il iubesc pe el sau doar din cauza ca odata cu varsta nu mai prinde "vrajeala" asa usor la mine.nu ma pot imagina in postura de a fi cu altcineva,de a imi imparti visele si viata de zi cu zi cu altcineva.
-
plus inca un aspect mai intim,multi ani am crezut ca sunt frigida,ca nu pot avea orgasm,pana la el nu am avut niciodata,deja ma obisnuisem cu ideea ca-s eu defecta.nu dati cu pietre,nu asta e motivul pt care sunt cu el,dar ma gandesc ca poate chiar e ceva special intre noi,poate chiar suntem pe aceeasi lungime de unda...nu stiu...
-
motivele le recunosc si eu si le inteleg.in primul rand e o diferenta de 17 ani intre noi,acum totul e ok,dar peste cativa ani cine mai garanteaza ca va fi la fel?daca divorteaza trebuie sa ne mutam in chirie,daca eu ma satur de el si plec,ce face?isi petrece restul vietii singur in chirie?totusi sunt 20 de ani de casnicie la el..nu e asa usor,imi dau seama si eu de lucrul asta..veti spune ca nu ma iubeste,nu e asa,e lasitatea pe care o au majoritatea barbatilor,e teama de a lua totul de la capat,la varsta lui e normal sa existe aceasta teama...
-
buna,va scriu pt ca am nevoie de un sfat,de pareri din exterior.stiu ca vor fi mai multe pareri contra,va citesc de mai multi ani,stiu ca veti da cu pietre,dar imi asum riscul.de una singura nu reusesc sa iau o decizie.
pe scurt,o relatie ce dureaza de aproape 2 ani,o relatie clandestina,interzisa,eu aveam prieten,el sotie...nici unul nu preconiza ce va urma...pornind de la ideea ca e doar o aventura.
odata cu trecerea timpului ne-am indragostit,eu nu aveam curajul de a ma desparti de prietenul meu,el la fel,plus ideea ca vom rani persoane nevinovate.acum 4 luni am rupt relatia cu prietenul,relatie frumoasa in felul ei,nu pot explica,simteam ca eu sunt cea matura,cea care ia toate hotararile,cea de la care se asteapta rezolvarea problemelor.probabil de asta la un moment dat am simtit nevoia sa fiu eu cea protejata si ocrotita.
nu imi caut scuze,incerc doar sa ma inteleg.
dupa despartirea de prieten a urmat o perioada foarte neagra,o perioada in care am suferit mult,cazusem in depresie,in felul meu tineam la el,ca la un frate,ca la un copil,dar nu ca la barbatul cu care mi-as petrece restul vietii.
imi cer scuze daca sunt incoerenta,dar nu prea stiu sa povestesc,prefer sa ma intrebati daca aveti nelamuriri.
pe scurt,incerc sa-mi revin,desi viata mea nu va mai fi la fel niciodata.relatia cu amantul continua,plina de probleme,nimic nu mai e roz,sotia banuieste,certuri si scandal la el acasa,cu mine la fel,certuri si scandal,el afirma ca ma iubeste,eu il acuz de lasitate,de ce nu ia o decizie?
de ce nu divorteaza daca iubirea asta pt mine e asa mare si puternica?
sau daca nu,de ce nu ma lasa in pace?
eu il iubesc,nu pot sa renunt la el,depind de hotararea lui,hotarare pe care nu o ia...si uite-asa nu mai dorm noptile,nu mai stiu ce e rau si ce e bine,o data sunt hotarata sa renunt,o data simt ca viata mea nu are nici un sens fara el,ma invart intr-un cerc vicios din care nu stiu cum sa ies...
...
am uitat un amanunt care probabil conteaza destul de mult,eu am 24 de ani,el 41.
...
m-am gandit si la varianta asta,dar sincera sa fiu simt ca nu ma atrage nimeni,acum nu stiu daca din cauza depresiei,din cauza ca il iubesc pe el sau doar din cauza ca odata cu varsta nu mai prinde "vrajeala" asa usor la mine.nu ma pot imagina in postura de a fi cu altcineva,de a imi imparti visele si viata de zi cu zi cu altcineva.
...
plus inca un aspect mai intim,multi ani am crezut ca sunt frigida,ca nu pot avea orgasm,pana la el nu am avut niciodata,deja ma obisnuisem cu ideea ca-s eu defecta.nu dati cu pietre,nu asta e motivul pt care sunt cu el,dar ma gandesc ca poate chiar e ceva special intre noi,poate chiar suntem pe aceeasi lungime de unda...nu stiu...
s-a spart conducta cu trolli pe eva.ro?
oare?
astea de mai sus, sunt parte din postarile tale, Epurash.citeste-le cu atentie
oricum, iti acord cateva minute
stii cum isi mustra mama, copilul?
cu mila
si ce-ti spun acum, iti spun pe ton de gluma...mai in gluma mai in serios, ca fetei mele
eu inteleg ca orgasmul ti-a luat mintile dar fa cumva si baga-ti mintile-n cap!!
Doamne cum va bateti joc de viata voastra!
si cate lacrimi pentru un carnat!
chiar merita sa alergi dupa carnatul asta?
si nu stii ca pentru un carnat nu trebuie sa iei un porc?
la varsta ta nu te mustra constiinta.si n-are viata sens fara p.utza dragutza asta, zici??
si-ai dat in depresie! doamne! ce scaltoace meriti sa te trezesti!
-
hm!
24....41!
o fi intrat omul in criza aia de se tot vorbeste de ea?
de ce nu divorteaza? pai de ce ar face-o? are acasa o familie (de unde stii ca nu-si iubeste nevasta si copilul/copiii mai mult decit pe tine?), apoi te are si pe tine la dispozitia lui oricind, fata tinara, e invidiat, nu-i asa?
dar tu? presupunind ca si-ar lasa nevasta, ce vei face cind va avea el 50 de ani? ca anii aia vin cutot felul de inconveniente pt tine.....
ma rog, e viata ta, o traiesti asa cum crezi ca e mai bine pt tine.......
milady, unde-i mopul?