Detasarea emotionala
-
22 Aug 2009, 15:100 0Ma intrebam cum reusesc medii, psihologii si alte categorii de oameni care lucreaza cu cei care au probleme medicale, de viata sa se detaseze emotional? Cand ajung acasa sa nu se mai gandeasca la ce drama au auzit si sa nu-i afecteze.
-
22 Aug 2009, 17:49sunt aproape medic (am examenul de rezidentiat peste 2 luni) asa ca in cei 6 ani de facultate am vazut gramada de nenorociri si totusi, dupa ce tremuri zi de zi si iti scoti greu din minte si de pe retina durerile celorlalti, inveti, treptat sa te detasezi.
prietenii si oamenii din jur imi spun ca am ajuns sa fiu rece si distanta insa, daca nu ai o structura solida nu reusesti nici macar sa-ti mai indeplinesti indatoririle de zi cu zi.
sirenele ambulantei inca ma mai fac sa tresar si sa mi se stranga sufletul de grija celor apropiati. ceilalti sunt pacienti..empatizez cu ei, imi pun mintea si priceperea in folosul lor insa totusi este doar munca, nu si viata mea. -
22 Aug 2009, 17:55Iti zic io cum: ce vezi acolo, privesti ca obiect de studiu. Vin oameni cu arsuri, cu pielea desfacuta de muschi, cu rani cat palma de adanci... te uiti, vezi dar nu te afecteaza, cat timp nu sunt ai tai.
Cand a murit bunica-mea, mi-am dat eu seama cat de rau e sa lucrezi in domeniu si sa stii fiecare detaliu din ce sufera femeia aia, cand e in agonie, cand ii dispare constiinta, cand nu mai e moartea clinica reversibila. E groaznic daca sunt ai tai in situatia aia. Mi-am luat o luna de concediu ca nu mai puteam suferi sa vad. Da' treci peste la un moment dat, nu ai de ales. -
22 Aug 2009, 18:01Cel mai greu mi-a fost la necropsia unui nou-nascut, avea coastele cat un dop de zuzu si plamanii plini de puroi
-
25 Aug 2009, 10:34Bine si cum faci sa nu te mai "incarci" cu toate problemele pe care ti le povestesc prietenii si familia?
fara sa devii dura? -
25 Aug 2009, 10:39cultivand ce este frumos in viata.
arta,lecturile, excursiile, dragostea.
si facand abstractie cat mai mult de ce este urat si rau