Un om mergea cu
-
0 0Am tradus pentru voi un email pe care l-am primit astazi:
Un om mergea pe un drum cu cainele sau. Admira peisajul cand deodata si-a dat seama ca era mort.
Si-a amintit cum a murit si faptul ca prietenul sau, cainele era mort de catava ani.
S-a intrebat atunci unde ducea drumul pe care mergea.Dupa un timp au dat de zid de piatra alba de-a lungul drumului. Parea marmura.
In varful dealului zidul avea o arcada care stralucea in soare. Sub arcada era o poarta care parea facuta din perle si drumul de la poarta parea aurit.Omul si cainele au mers spre poarta.
Intr-o parte de poarta era un barbat asezat la un birou.'Scuzati-ma domnule, unde suntem aici?' 'Aici este Raiul, domnule' a raspuns barbatul asezat la birou.
'As putea capata putina apa, va rog?' 'Cu cea mai mare placere. Intrati inauntru si o sa vina cineva sa va aduca apa cu ghiata'.
Poarta s-a deschis. Atunci omul a aratat spre caine.'Poate si cainele meu sa vina?'. 'Imi pare rau domnule dar animalele nu au voie inauntru'.
Calatorul s-a gandit o clipa, si apoi s-a intors spre calea pe care venise cu cainele.
Dupa alt mult drum omul si cainele au ajuns la un drum lateral de tarana care parea ca duce spre o ferma.
Ferma nu avea garduri, dar drumul avea o poarta paraginita care nu parea sa fi fost vreodata inchisa. De trunchiul unui copac se sprijinea un om citind o carte.
'Scuzati-ma, a spus calatorul, pot sa capat putina apa'. 'Sigur, a spus omul, Intrati inauntru, e o pompa chiar aici langa intrare'. 'Dar prietenul meu, poate si el sa intre?'
'Sigur, a spus omul, e un castronel si pentru el'.
Calatorul a intrat si a baut apa apoi a dat si cainelui. Apoi s-a intors sa vorbeasca cu omul care statea la intrare. 'Cum se numeste locul acesta'.
'Acesta este Raiul'.
'Sunt nedumerit a raspuns omul. Barbatul de mai jos pe drumul asta mi-a spus ca acel -
Cu cat dai mai mult, cu atat iti vor fi iertate mai multe pacate. Papa imprastie pachete de iertaciune in functie de cat poti da. In concluzie, tot cei saraci care-au suferit pe pamant, vor ajunge in iad. Cei ce pot da isi pot lua nu numai catelul, ci si cam tot ce le-ar oferi un comfort mai bun.
-
continuarea:
Trecură de poartă şi ajunseră la o cişmea veche, cu pompă. Omul şi câinele băură pe săturate. După ce terminară, se înapoiară la omul de sub copac.
- Ce loc este acesta? - întrebă călătorul.
- Asta este raiul.
- Sant total încurcat. Un cetăţean, ceva mai jos pe drumul ăsta, mi-a zis că raiul este acolo unde era el.
- Te referi la locul acela cu aleea de aur şi zid de marmură?… Ä‚la e iadul.
- Åži nu vă deranjează că ei folosesc acelaşi nume ca Dumneavoastră?!…
- Din contră, santem fericiţi că ei îi triază întâi pe cei care sunt gata să-şi lase în urmă prietenii cei mai buni.»
Deeeci… uneori ne mirăm de ce prietenii continuă să redirecţioneze glume spre noi, fără a ne scrie un singur cuvânt. Poate asta ar fi o explicaţie: Când eşti ocupat, dar vrei totuşi să menţii contactul cu prietenii, ce faci? Redirecţionezi mesajele primite şi glumele care le-ar putea aduce un zambet! Nu că nu aş avea ce face, dar mă gândesc şi la alţii, de câte ori văd ceva frumos sau interesant. De asemenea, ca să ştii că nu eşti uitat, că ţi se mai acordă încă importanţă, că eşti iubit, ce crezi că-ţi trebuie? Un mesaj sau o glumă redirecţionată din partea prietenilor tăi… Aşa că, data viitoare, când vei primi un mesaj sau o glumă, nu te gândi la ea doar ca la â€încă o glumă redirecţionatăâ€, ci la faptul că cineva s-a gândit la tine astăzi şi că prietenul tău de la capătul celalalt al computerului, a vrut să-ţi trimită un zambet! Sunteţi cu toţii bineveniţi la strachina mea oricand!!!!!!!!!!! -
Imi pare rau, dar...cu riscul sa n-am parte de rai, in viata "de dincolo", marturisesc fara rusine ca imi doresc un trai frumos aici si acum, fara palate cu drumuri aurite, fara masini luxoase si printi pe cai albi...doar cele necesare pentru un trai decent, apoi...ce-o mai fi, vom vedea la momentul potrivit!
-
Imi pare rau ca nu a fost toata povestea (nu inteleg de ce, in prima faza a parut ca a luat totul, am verificat). Multumesc donna pentru continuare. Cineva a avut mai multa rabdare decat mine sa traduca si a tradus si mai sugestiv

Eu nu ma gandisem sa traduc si partea de sfarsit, doar povestea..... -
postat de: andrada86 la data: 2009-07-24 09:27
"
Imi pare rau, dar...cu riscul sa n-am parte de rai, in viata "de dincolo", marturisesc fara rusine ca imi doresc un trai frumos aici si acum, fara palate cu drumuri aurite, fara masini luxoase si printi pe cai albi...doar cele necesare pentru un trai decent, apoi...ce-o mai fi, vom vedea la momentul potrivit!
"
"doar cele necesare pentru un trai decent, ..."
si care sunte cele NECESARE pentru un trai DECENT?
le potzi enumera?
si dupa ce le ai ce urneaza?
ochii mai sus si alte lucruri NECESARE caci DECENTZA are alte cerintze, apoi, dupa ce le ai si pe acelea, decentza are alta definitzie, si tot asa...
pana ajungi la castele de aur -
Povestea nu a fost intentionat lasata in suspans, dar mi-a placut, Ramona, intuitia ta in legatura cu unde urmau sa ajunga lucrurile.
Cat despre raiul imaginat ca o ferma unde esti primit impreuna cu prietenii tai patrupezi - e o imagine mai placuta decat cea 'scortoasa' cu aur si cu diamante....