Voi ce ziceti?
-
0 0Salutare Evelor! Need help...
Voi ce ziceti? Sa ma despart de prietenul meu pt ca nu e "o partida buna"?
Detaliat: eu: 23 ani, am terminat Poli, planuri mari in viata. El: 23 de ani, a terminat profesionala, plecat in Elvetia la lucru(nu prea merge treaba...).
Toata lumea imi zice k merit ceva mai bun, k pana o sa termine el liceul o sa mai dureze, k n-o sa am niciodata ce-mi doresc, pt ca oricat si-ar dori si s-ar stradui, n-o sa-mi poata oferi prea multe...Eu stiu toate astea, dar sper k se va ivi un noroc si se vor schimba lucrurile, pt ca ne iubim si suntem frumosi impreuna.
Si-apoi cum sa ma despart de omul pe care il iubesc pe motiv ca nu o sa reusesc in viata, ca o sa ma tina in loc?
E o varza totala in sufletul meu...toata lumea are pretentii de la mine, eu am pretentii de la mine, dar il iubesc pe baiatul asta, si chiar daca avem conceptii diferite de viata, vad ca e dispus sa faca orice pt a fi cu mine...
Sa renunt la iubirea lui si sa astept sa apara altul mai bun sau sa las lucrurile sa mearga de la sine? Poate nici nu suntem facuti sa fim impreuna, desi acum l-as vrea toata viata langa mine...Dar nu vreau o viata in care sa existe numai scandaluri ca nu avem bani sa nimic, pt k se duce toata dragostea...
Merci mult! -
``Toata lumea imi zice k merit ceva mai bun..`` Restul lumii stie ce iti doresti tu..? Dar tu stii ce vrei? Iti ofera macar putin din ceea ce doresti...se straduieste sa iti ofere, nu? Asta ar trebui sa iti dea de gandit. Nu stiu...nu sunt si nici nu ma pun in situatia ta. De ce nu lasi totul sa decurga de la sine ? Situatia financiara este criteriul de alegere a unui iubit? Nu cred ca este nici un coata goale.
Ai de ales...ratiune-sentimente.
Este primordial ca iubitul tau sa aiba facultatea/liceul? Daca este un baiat istet poate face banuti frumosi si fara diploma de facultate. Am cunostinte cu facultate...si crede-ma... eu fara, am salariul mai mare decat ele. Acum...depinde de norocul si aspiratiile fiecaruia.Voi face si eu facultatea, nu ma opresc aici.
Multe succese...putine esece! Te-am pupat! -
Apreciaza faptul ca te iubeste.
Diferenta de studii nu e o problema prea mare atata timp cat el este educat, stie sa se comporte in societate. E adevarat ca scoala te slefuieste, vezi lucrurile altfel, dar daca nu exista caracter, suflet degeaba, poti avea si doctoratul, parerea mea! Studiile se pot completa acum exista forme de invatamant cu frecventa redusa, seral, id, vointa sa fie.
Deci: cum ti se pare ca om/caracter, aveti teluri comune in viata, cautati impreuna solutii pentru a le realiza, va sustineti reciproc?
Si inca ceva, nu lasa pe altii sa hotarasca pentru tine, a lasa pe altii sa ne aleaga soarta este o greseala, asuma-ti raspunderea si vei fi multumita de realizari sau vei invata din esecuri.
Eu zic ca tu decizi! -
Faza e ca una e sa n-ai faculatatea si alta e sa nu ai nici liceul...k si sa te angajezi sa vinzi shawarma se cer studii medii, asa ca probabil o sa-i fie ff greu sa isi gaseasca un serviciu cat de cat... Si nu cred ca poti plati o chirie, apoi avea o casa a ta si creste niste copii lucrand vanzator o viata intreaga... Si-apoi nu as vrea nici sa lucreze non-stop k sa aduca bani , dar noi sa nu mai avem timp de o viata impreuna... Si nu vb de acum, ci de pe viitor... Pt ca acum nu avem niciunul nimic, suntem la inceput de viata, dar important e ce putem face pe viitor... Nu sunt o persoana materialista cat sunt o persoana educata, care crede ca atunci knd nu ai nicio alta baza(cum e cazul nostru) singura varianta care ramane e scoala. El nu crede la fel, dar ar fi dispus pt mine sa termine liceul... Dar daca vom ajunge la discutii pe tema "care ce sacrificii a facut pt celalalt"? El nu vrea, el vrea sa imi demonstreze ca poate face mai multi bani decat mine. Si sunt convinsa ca poate! Dar unde mai e viata noastra impreuna cand el sta de 4 luni in Elvetia, ca doar s-o ivi ceva. Sau cata stabilitate poate el oferi, cand nici eu nu reusesc sa imi gasesc un serviviu cat de cat? Ma sperie viitorul...ca eu visam la un viitor frumos, nimic extravagant: eu si persoana iubita, casuta noastra, concedii, sarbatori, seri petrecute impreuna. Ce-o sa faca? O sa fie sofer pe TIR(unde se castiga bine) o sa-l vad o data la 2 sapt si o sa-i urlu in cap k nu am bani sa platesc chiria? Nu vreau sa par o persoana materialista, doar as vrea sa imi spuneti ca se poate si ca vom fi fericiti impreuna, pt ca eu nu vreau sa renunt la el, dar nici sa duc o viata fara timp pt noi...
-
nu am in plan copii si nici casatorie, pe moment... Tocmai pt ca nu ma simt foarte in siguranta... Stiu ca el ar face tot pt mine, dar poate ca asta ne-ar face pe amandoi nefericiti... Pe mine k poate n-o sa fie de-ajuns tot ce face, iar pe el, k nu poate mai mult (fiind ingradit de niste diplome lipsa) si eu n-as fi multumita... Nush...
-
Nu stiu ce sfat ti-as putea da insa faptul ca nu are studii superioare nu mi se pare un motiv plauzibil de despartire. Daca simti ca este persoana potrivita te iubeste te respacta ar trebui sa-i fii aproape si sa-l sfatuiesti sa termine liceul. Uite iti dau un exemplu eu in clasa a12 am plecat din tara.( fara sa termin liceul) L-am cunoscut pe actualul sot si sincer iti spun ca la inceput i-am ascus faptul ca nu terminasem scoala. El avind facultatea terminata. Mai tarziu cand am vazut ca relatia devine serioasa i-am dezvaluit secretul. M-a sprijinit si m-a sustinut din toate punctele de vedere. M-am inscris din nou la scoala la FF. Si taras grabis am terminat liceul insa asta nu ne-a impiedicat sa fim fericiti. Am stat 10 luni acas cu un singur salariu (ul lui) pana am gasit de munca. Si daca dumnezeu ma ajuta am sa ma inscriu si la facultate. Sa sti ca in viatza cu totii ne dorim o partida buna cum se zice insa sa gasesti persoana potrivita e mare lucru iar tu daca ai gasit-o nu o lasa sa-ti scape.Si mama si-ar fi dorit pt mine un baiat (cu apartament ) sa nu mai stam prin chirie insa eu de asta m-am indragostit si cu el m-am maritat. Si eu mi-as fii dorit ca sotul meu sa nu aiba problemele de fertilitate care le are si sa fac un copil din primul an de casatorie poate. Insa asa a fost sa fie si nu l-as schimba pt nici un altul Si pe mine ma apuca crizele in fiecare luna in ziua menstruatiei si nu de putine ori ma gandesc ca as putea avea un fiu de la oricine altul insa eu il vreau de la el. Si cu timpul va venii. Nu stiu daca iti scriu toate astea ca sa te incurajez sa nu rupi relatia sau mai de graba ca sa ma descarc eu insa. crede-ma ar fii pacat. Cand doua persoane se iubesc trec impreuna prin bune si prin rele si in ziua de azi ca sa faci bani nu trebuie sa ai neaparat facultate. Sunt oameni cu facultate care stau acasa fara sa gaseasca de munca si sunt oameni cu afaceri care au 8 clase . Stiu si eu proverbul cu dragostea care trece prin stomac insa nici cu toti banii din lume nu poti fii fericita daca nu ai linga tine persoana pe care ti.-o dorosti.
-
Ce ma amuza subiectele astea: "voi ce zici/credeti?", "o parere", "sa-l las?" "sa ma despart de el?" parca s-ar desparti si nu au forta necesara

persoane vulnerabile, fara caracter, nu stiu ce vor in viata... sorry but this is the true
De unde stiu forumistii ce se intampla intre voi fratilor? Normal ca cei din afara neimplicati sentimental vor zice: daaaaaaa, lasa-l, meriti ceva mai bun
Vorbe goale... e simplu!
Tu stii ce e in viata ta, AR TREBUI sa-ti cunosti standardele...Si pana la urma ai stiut de la inceput cu cine ai de aface
Eu nu cred in "schimbatul "oamenilor.
Doar o amagire. Daca omul nu are de la sine tragere de inima sa mearga la scoala pentru a INVATA degeaba speri, poate... Da, e posibil sa mearga dar nu se lipeste nimic de acel om si doar sa ai diploma in sertar... sau sa stie rudele ca are diploma e chiar de ras 
Scoala se face si ea la timpul ei.
Si de studentii romani sunt lamurita
-
Dar dak pe langa toate astea, atunci cand are vreo criza de nervi imi trage o injuratura ca la usa cortului? Asta e alta chestie care ma pune rau pe ganduri... Bine...stie cat de mult ma deranjeaza, si imediat dupa, o lasa mai moale, si indiferent ce as zice sau face eu dupa, inghite si se poarta ca cel mai dulce om din lume...
Intreb, pt ca aseara am mai avut o cearta groaznica, la inceput din alte motive(poate departarea) apoi, dupa injuratura de rigoare, din cauza asta.
Si eu am cam pus punct, indiferent de cat de greu mi-a fost si cat de frumos a vb dupa...Dar azi nu mai am d.raci si as pune punct si virgula si nu stiu daca sa raman tare pe pozitii si sa-l pierd (mintea zice ca ar fi mai bine), sau s-o las mai moale si sa ne impacam (sufletul asta-si doreste si sufera mult acum...) -
Faptul ca tu ai facultate,fie ea si Politehnica (asta e pt Tsu)
- joke- si el nu,n-ar tb sa fie o pb daca v-ati dori sa evoluati amandoi in aceeasi directie,daca el si-ar dori sa fie un om mai bun pt tine..Dar din cate spui tu,el e reticent la orice initiativa de evolutie personala...si nu stiu cum esti tu,dar eu una n-as putea sa admir/iubesc un barbat care nu-si doreste sa evolueze. Iubirea si admiratia merg mana-n mana.
Iar asta cu injuratura nu face decat sa completeze un tablou pe care deja mi l-am facut despre iubitul tau...
Acuma..tu esti fata mare si iei decizia care iti convine mai mult...