tot din dragoste

  •  
    • 2085 mesaje
    15 Iun 2009, 11:43
    0 0
    CHEIA
    de Adrian Paunescu

    Mari poeti, de-a lungul vremii, au asemanat femeia
    Cu o floare, cu un soare, c-o zeita, cu-o scanteie,
    Cu o apa, c-o papusa...
    Eu, cum nu-s poet prea mare, zic ca seamana c-o usa .

    Usa catre fericire, usa catre mangaiere
    Usa ce spre taine duce galopand... luna de miere.
    Usa catre inrobire, usa jugului etern
    Usa care iti deschide perspectiva spre infern..

    Deh, dar ca s-ajungi sa intri, e-o problema delicata
    Fiindca mai intai de toate, usa trebuie descuiata.
    Si treaba se face bine si devine fericita
    Nu cu cheia la-ntimplare, ci cu cheia potrivita.

    Cheia ei originala, orice usa-n lumea asta
    Dupa nunta si traditie are cheia ei, si... basta!
    Dar de iei un gen de usa , simpla, dubla sau de tei
    Si-ai sa vezi ca merg la dinsa doua sau mai multe chei

    Stai, n-o sparge cu toporul, nu tipa, nu fa scandal,
    Ia-ti mai bine portofelul si te du la tribunal.
    Ca sa-ti iei o alta usa , liber trebuie sa fii
    Si-asta costa, dupa leafa, de la 3 la 7 mii!

    Cand alegi o usa noua, trebuie s-o faci cu arta
    Sa n-aiba, Doamne fereste, broasca defecta sau sparta ...
    Ca broasca atat e buna, pana n-a scapat la chei,
    Ca pe urma n-o mai fereci, nici cu doua nici cu trei.

    E asemeni cu ulciorul, care dus prea des la apa
    Te trezesti ca-i sare smaltul, ori se sparge, ori se crapa...

    Usa este ca gaina, ca abia cand e batrana
    Mai matura si mai coapta, face supa cea mai buna.
    Da, dar care om in viata nu si-a spus in gandul lui:
    "Da-o in poienita de supa, vreau un piciorus de pui"?

    Usa este ca un loto, zice pustiului un tata
    Nu e nici o diferenta - dai un ban, mai tragi odata
    Insa, dragul tatii, afla, nu tine cat vesnicia,
    Ca exagerand cu joaca, ti se strica jucaria.

    Am vazut o usa care a trait in viata toata
    Ca o sfanta cuvioasa, si-a murit nedescuiata.
    A urlat la dansa cerul, cu o voce ca de crai:
    "Hei, stafie ingalbenita, poate vrei sa intri-n rai?
    Mars la iad, acolo-i locul pentru-o scandura uscata
    Ai trait degeaba-n lume si-ai ramas tot incuiata."

    Ce te temi mereu de usa ? o sa-mi spuneti cu temei,
    Habar n-am. Aveti dreptate, sa vorbim atunci de chei.
    Fiindca principalu-n lume, nu e gandul, nici ideea
    Nu e focul si nici roata, principalul este cheia..

    Si exista chei... o groaza, cati barbati, atatea chei,
    Ca de cind e lumea lume, cheile le tin la ei...
    Unele sint lungi si groase, sau subtiri ca un siret
    Altele mici, delicate, ce deschid si un fiset.

    Principalul nu-i marimea, important - la orice usa -
    E sa se loveasca cheia si sa fie.... jucausa.
    Sa nu se indoaie-n broasca si sa tina la-nvartit..
    Chei de lacate, valize, de casete, frigidere,
    De camari, de manastire, pivnite sau sifoniere,
    Ar mai fi cheia franceza, cheia la casa de bani,
    Cheia de la Turnul Londrei sau facuta de tigani,
    Dara, ce te faci amice, ca din sute de modele
    Tu te chinui toata viata cu o cheie de... sardele?

    Merge ea cat merge bine, dar apoi prinde rugina
    Si-atunci nici Gerovitalul n-o mai scoate la lumina!
    Poti sa-i dai cu glaspapirul, smirghel, pile, ciocolata,
    Tot ce-ncerci este zadarnic, ti-a iesit din uz si gata!

    'Geaba-ncerci, 'geaba te zbuciumi si degeaba-ti iesi din fire.
    Nu te mai vaita la lume, nu e vina nimanui,
    Leaga-o cu-n siret sau funda, fa-i un nod si pune-o-n cui!
    Sunt atitea chei pe lume, cheia "sol" si cheia "fa",
    Dar asta nu te-ncalzeste daca n-ai tu cheia ta.

    Si... zicind cum zic batranii... la o tinerete noua,
    Zici... privindu-ti amintirea.... "AH, DE-AS FI AVUT EU DOUA!"
  •  
    • 7743 mesaje
    15 Iun 2009, 12:17
    0 0
    adevarat grait-a Paunescu mama omida, multumesc ca mi-ai amintit poezia asta comica
    inca una...

    La fotbal, la Chefereu - poezie în grai bănăţean

    Ieri, la bertu Gugulanu, stând aşa, la una mică,
    Iaca, şine crez' că vine?… Dracu gol dă Ghiţulică.
    S-aşăză şî el la masă ş-uice-aşa, dîintr-un nimic
    ÃŽnşepu să zdrăngănească la un capăt de băgic:

    -Haida, haida Chefereu’! îşi trânci pă jios căşiula,
    Astăz vrem să-i baţ' pă ăşcia barem cu vr’o Åžapce-Nula.
    -Åže-i cu cine?!-l întrăbai, zbieri ca bou’ la căsap…
    Du-ce la Jăbel ‘năpoi, să ce cauce pî la cap.

    -Hai măi nano, c-am sărit măi-năince poarta şcolii,
    Că-i meci: Chefereu’ nostru cu ştudenţî dî la Poli.
    Åže să faşi, ce puni cu prostu?! Făr-o vorbă m-am şî dus,
    N-apucai să fac nişi plata că mă luă măido pe sus.

    Åž-apăi mă băgă nepotu pîn butoara dî la gard
    Dă-m venea d-aşa ruşine ca tăşiunili să ard.
    Când colo, potop de lume…N-am văzut atâţa, baş,
    Numa pî la Sfântu’ Gheorghe, la negeia dîn Oraş.

    Åžî-ncepură, frace, jiocu!… Parc-erau cuprinş dă draşi
    C-alergau dup-o surducă douăzăşi dă tolomaşi.
    Lilă-n dunji cu picăţăle erau ăi dîn Cimişoara
    Iar a noşcii, înfloraţ, cum îs prunii primăvara.

    Io n-am prişeput, mă frace: cum surduca o-ajiunjeau
    Nu ţ-o luau, ba chiar în şiudă cu pişioru-n ea dăgeau!.
    Dăgea unu, dăgea altu… Mă miram d-aşa prostie
    Åžî-i spusăi lu Ghiţulică: -Io mă pro-ntorc la răchie!

    Că nu-mi plaşie jiocul ăsta, fir-ar forma lor clonţoasă!…
    Tot măi bine îi la bert cu uiejili pă masă.
    -Uico, stai nu te prostî! Mă luă atunşi, copilu
    Åži-mi crişi în cîcea vorbe, dă fotbal cam care-i şpilu’.

    Åžică d-aia bat surduca, să le baje gol în poartă
    Åž-ăla-n negru nu îi popă, ăla-i pus ca să-i dăspartă.
    Iar d-aud cumva: Haut, haut! nu-i vr’un câne care zbiară,
    Haut îi când beşica albă vre să iesă pân-afară.

    M-aşăzai la loc pă trepce, fi’ndcă să-ndârjîsă jiocu,
    Să-ndîrjîsă şî nepotu suduindu-le nărocu.
    Dup-o vreme,-un cheferist subţîrel prăcum un fus
    Proţăpi surduca-n aţă dă săriră toţ în sus.

    Să ţucau de numa-numa… Ghiţă-şi azvîrli căşiula:
    -Uico, şe ce miri ca prostu, doar conduşi cu Unu-Nula!
    Zvîrle-ţ păstă cap căşiula, bucură-ce, du-ce bolii,
    Dă nu vrei să iei bătaie, c-ăşcia cred că ţîni cu Poli!

    Åže să fac? Sării dodată ca dăscîncicu-n giochi
    Åžî numa-l aud pe unu: -Aoleu, m-ai scos un ochi!
    -Taşi odată, gură spartă, nu măi faşe pă nebunu,
    Că doar nu-i vreo greutace să vez meciu şi cu unu!

    Nu mă scoace dîn sărice, că dă-ţ trag vr’un pumn în nas
    Ce învârţ ca titirezu preţ dă jiumăta dă şeas!
    Cînd colo, năcaz, nu alta: Golu ni l-or ănulat,
    Fi’ndcă picicotul nostru şică-n opsai l-or aflat.

    Å¢în-ce-atunşi urări dă mamă, şchipături, fluierături,
    Suduieli, ocări cu carul şe ieşau dîn mii dă guri.
    Ba năcazul şî măi mare că-mi pierdui căşiula bună,
    Cum o aruncai prea tare n-am putut s-o prind în mână.

    Åžî măi mult: ăi de la Poli, pînă meciu s-o gătat,
    Le-o cam copt-o lu a noştrii: trii goluri, pă loc, le-o dat.
    Åž-am plecat tot suduindu-i, nu c-o luarăm cu Trii-Nula,
    Cât că mă omoare baba fi’ndcă m-am pierdut căşiula.
  •  
    • 7743 mesaje
    15 Iun 2009, 12:21
    0 0
    La fotbalu' dă muieri - poezie în grai bănăţean

    Numa’ staţ’ şi m-ascultaţ’ şe-am păţît alaltăieri
    Când m-or luat nepoţî' mei la fotbàl d-ăl dă muieri:
    -Vino uico, hai cu noi, dă nu vrei să-ţ’ pară rău,
    Că jioacă fecili noaşce cu Moldova Chişînău!

    Åž-am plecat la meci dă fece cu Ghiţucă şî Păngele
    Socotind c-atunşi când gată, schimbă bluzăli-ntră iele,
    Ba de-avem noroc cu troaca, ne-am ghingit atunşi ca hoţî’,
    S-ar pucea, dă dragu’ nostru, să îşâ€™ schimbe şî chiloţî’.

    Åžî ne-am pus tăman în faţă, jios pe scamn, cum să cuvine;
    Păi, dă-i vorba dă vreo ţâţă, să vegem cum îi măi bine.
    La-nşeput, ieşîră-afară ălea dă la Chefereu…
    Nişte gloabe una ş-una, cum ar fi măgariu’ meu.

    Că d-o luam cumva pă babă ş-o puneam la dăzbrăcat
    Pă lângă aşa mârţoaje ai fi zis că-i Miss Banat.
    Åžî-n sfîrşit ieşiră, uico, fecili dîn Chişînău…
    Parc-erau făcuce-n şiudă, ca să-ţ’ facă sânje rău!

    -Ptui… Bătu-m-ar să mă bată! nechezai io, ca un cal,
    Cred că înşepînd dă mâne mă apuc şî dă fotbàl.
    Åži porniră iuce jiocu’… Dă-i cu craşii în surducă
    Pînă când, după o vreme, văd că una îi pă ducă.

    Sta trâncită jios pă iarbă că ş-o dat d-a curi-n cap
    Åžî zbiera de numa-numa’ ca viţălu' la căsap.
    Io-i şopcii lu’ Ghiţulică: -Asta naşte pîn’ la pauză!
    Da dă unge, că-i d-a noastră… Toace îs la minopauză.

    -Păi şe-i aia minopauză?…Măi Ghiţucă, zî-m’ odată!
    -Minopauză-i, uico dragă, când muierea îi iertată…
    Åžî-nşepu mitanu-al doilea: Å¢în-ce-atunşea tămbălău
    Că sări drept la arbitru una dî la Chişînău:

    -Vreu pinalti…dă-m’ pinalti! o ţînea ea sus şî tare.
    -Nu să poace, nu-i nişi vorbă, îi răspunsă prostu-ăl mare.
    -Mândro, lasă-l pă nărodu’, îi strîgai, că îndăsară
    Am să-ţ’ dau io un pinalti să ce ţână pîn’ la vară!

    Åž-uice-aşa, fu gata meciu’… Cu Ghiţucă şî Păngele
    Aşteptam, că una-două schimbă bluzăli-ntră iele.
    Când colo, dădură mîna, să ţucară şî…atît,
    Dă-mi venea să fac ca trenu’ dup-un meci aşa urît.

    -Măi Ghiţucă, măi Păngele, m-am luat atunşi dă ei,
    N-am vazut nişi crac dă ţâţă ş-am măi dat şî zăşe lei.
    -Stai măi uico, stai o ţîră, c-am vorbit c-un fotograf
    Să ne ducă pîn’ la ele să ne deie-un autograf.

    Åžî-uice-aşi, ţîne-ţ’ căşiula… Å¢-am găsît-o, du-ce bolii,
    C-ai pierdut-o dă vreo lună dă la meciu’ ăl cu Poli,
    M-o-ngesă pe cap Ghiţucă, iar Păngele, alt becheri
    ÃŽi dădu lu’ moalăr banii ca să bea vr’o două beri.

    Åži intrarăm păste fece, dă-mi veni să cad pă space
    Când văzui io şe-i-năuntru… mic cu mare dăzbrăcace.
    Da’ să vez’ atunşi năcazu’… lucrătură dîn proţap,
    Că mi să-njiupiră, frace, şî-m’ cărară pumni în cap.

    Åže năroc c-avui căşiula, fi’nc-o grasă roşie-n buşi
    ÃŽmi dădu-n cap autografe cu un toc dă la păpuşi.
    Iară Ghiţă cu Păngele când văzură-aşa o trabă
    M-or lăsat pe mîna lor ş-or încins-o-n mare grabă.

    Åž d-abia am măi scăpat, că-m’ dădură pă tot anu’…
    Nişi nu şciu cum d-am ajiuns înăpoi la Gugulanu’.
    Cît dă meci, şe să vă spun io?!…S-o gătat cu Nula-Nula
    Åži chiar dac-am luat bătaie, bine c-am găsît căşiula.
  •  
    • 7743 mesaje
    16 Iun 2009, 13:47
    0 0
    tot din dragoste Atlas de mitocanie urbana

    http://www.youtube.com/watch?v=Bu2w3ggzX18
  •  
    • 7743 mesaje
    18 Iun 2009, 15:29
    0 0
    Raspunsuri date de copii din clasa a doua la urmatoarele intrebari:

    De ce a facut Dumnezeu mame?
    1). Ea e singura care stie unde e banda de lipit.
    2). Mai mult ca sa curete casa.
    3). Sa ne ajute pe noi cind ne nastem.
    Cum le-a facut Dumnezeu pe mame?
    1). El a folosit pamant cum ne-a facut si pe noi.
    2). Magie plus putere suprema si a amestecat mult.
    3). Dumnezeu a facut mame la fel ca mine si tine . Numai ca el a folosit piese mai mari.
    Din ce ingrediente au fost facute mamele?
    1). Dumnezeu a facut mame din nori si par de inger si cele mai frumoase lucruri din lume si o masura de severitate.
    2).Ele trebuie sa aiba startul din oase de om. Dupa aia s-a folosit foarte multa ata, ma gandesc.
    De ce Dumnezeu te-a dat pe tine mamei tale si nu altaei mame?
    1). Pentru ca noi sintem neamuri.
    2). Dumnezeu a stiut ca ea ma iubeste mai mult decat mamele altor oameni..
    Ce fel de fetita a fost mama ta?
    1). Mama mea a fost totdeauna mama mea si nimic altceva.
    2). Nu stiu ca nu am fost pe vremea aia dar cred ca a fost mare sefa.
    3). Altii imi spun ca ea era buna candva.
    Ce a trebuit sa stie mama ta despre tatal tau inainte ca ea sa se casatoreasca cu el?
    1). Numele lui de familie.
    2).. Ea a trebuit sa stie trecutul lui.. Daca a fost un escroc? Daca se imbata cu bere?
    3). Daca face cel putin $800 la an? Daca el a spus nu la droguri si da la treburile casei?
    De ce mama ta s-a casatorit cu tatal tau?
    1).Tatal meu face cele mai bune macaroane din lume.Si mama mea mananca mult..
    2). Ea a devenit foarte batrana si nu mai putea sa faca nimic cu el.
    3). Bunica mea mi-a spus ca mama mea nu a avut sapca gindirii pe cap cand s-a maritat cu el.
    Cine-I boss la voi in casa?
    1). Mama mea nu vrea sa fie boasa dar ea trebuie sa fie pentru ca tatal meu e bombalau.
    2). Mama e. Poti sa-ti dai seama dupa cum face inspectia camerei mele. Ea vede orice sub pat..
    3). Eu cred ca mama e numai pentru ca ea are mai mult de aface decat tatal meu.
    Care-I diferenta dintre mama si tata?
    1). Mama lucreaza la lucru si lucreaza acasa si tata lucreaza numai la lucru.
    2). Mama stie cum sa vorbeasca cu profesorii fara ca sa-I sperie pe acestia.
    3). Tatii sint inalti si puternici dar mama are puterea reala pentru ca ea este cea pe care o intrebi cind vrei sa perteci o noapte la casa prietenilor.
    4). Mama are magie , ea te face sa te simti bine fara medicina.
    Ce face mama ta in timpul liber?
    1).. Mamele nu au timp liber..
    2). O auzi pe ea zicand ca plateste facturi toata ziua.
    Ce ar trebui sa faca sa ai o mama perfecta?
    1). In interior ea e déjà perfecta. Pe dinafara cred ca ar trebui o operatie de frumusete.
    2). Dieta.
    Daca ai schimba ceva la mama ta ce ar fi?
    1). Ea are ceva straniu despre mine ca sa imi tin camera curata. As sterge asta din ea.
    2).. As face-o mai desteapta. Atunci ea ar stii ca sora mea e ceea care a facut prostii si nu eu.
    3). Eu as dori ca ea sa se debaraseze de ochii invizibili din spatele capului.

  •  
    • 2807 mesaje
    18 Iun 2009, 15:54
    0 0
    ce fain
    sunt delicios de sinceri si inocenti