oare , ce e?
-
0 0M-am indragostit..........sau e doar ceva trecator?
Pe scurt, am cunscut un tip pe care nu pot sa mi-l scot din minte; simt ca am fluturasi in stomac.........atentie , sunt casatorita, am un sot extarordinar, deci fara motive de a ma uita in lat aprate si totusi...............nu mai pot , sufar, poate a trecut cineva prin asa ceva........o sa treaca de la sine???? -
sunt in aceeasi situatie simpla...
sotul meu e un om bun, de casa, avem de toate insa nu ne potrivim, mai precis nu comunicam deloc
inimaginabilul s-a intamplat...m-am indragostit...sufar ca un caine...ma invinovatesc si nu stiu cum sa scap. sunt cu sufletul langa tine pentru ca stiu prin ce treci. nu stiu ce sa fac altceva decat sa ma rog sa imi treaca, sa imi dea d-zeu puterea sa uit. -
da andrada...in cazul asta trebuie sa imi treaca...doar nu o sa dau cu piciorul unei casnicii si a sotului doar pentru fluturii din stomac care stiu ca trec intr-un final. nu m-a lovit dragostea fara sa imi dau seama...am gresit si eu negand ca doar e simpatie si fiind vulnerabila in urma neintelegerilor cu sotul.
tipul de care m-am indragostit a profitat de moment sa zic asa...stia ca am probleme in casnicie si a stiut sa fie langa mine cand aveam nevoie...dar acum ca realizez ce se intampla nu ma simt bine deloc. -
Simpla30, daca totul ramane la stadiul de platonic, n-o sa treaca usor. Exista tendinta de a-i atribui celuilalt si calitati pe care nu le are, de a va gasi afinitati inexistente. Dorinta interzisa sigur ca doare. Dar e varianta cea mai simpla.
De cealalta parte sta materializarea dorintelor, cu toate dezamagirile ce le implica in timp. Dragostea asta trece sigur, dar lasa urme, ca sa nu mai spun de riscurile de moment. -
scuze simpla30 ca m-am bagat si eu in topicul tau dar era prea asemanatoare situatia...sper sa intri sa ne mai dai detalii. eu nu am cu cine sa vorbesc despre situatia asta asa ca aici ma descarc un pic.
multumesc andrada pentru sfat
dannyyy m-am gandit si eu la ce spui tu, ca mi s-a urat cu binele (m-am gandit la enspe mii de variante insa)...poate ca ai dreptate, poate ca nu am alte probleme mai serioase; nu sunt insa o "panarama" si din acest motiv va si scriu, altfel poate nu imi faceam mustrari de constiinta.
inca o data simpla te astept sa vorbim daca doresti.... -
s-ar putea sa idealizezi un pic persoana care-ti place,atribuindu-i calitati ce doar mintea si imaginatia ta le-a plasmuit;practic,dupa ce-l vei cunoaste asa cum iti doresti,dupa ce-ti vei consuma pasiunile si dorintele ce te mistuie,iti vei da seama ca e un tip banal si tot ce ai tu acasa e mai bun.dar asta nu-i decat parerea mea!!!
-
cu siguranta il idealizez si stiu sigur ca nu e mai bun ca sotul de aceea nici nu am zis ca o sa fug cu el

la modul rational stiu ca e total aiurea ce se intampla. ca sa intelegeti mai bine tipul in cauza locuieste la cateva sute de kilometri de mine, ne-am vazut doar de 3 ori intrun an de zile la o cafea, insa vorbeam zilnic pe mess...era confidentul meu, cel care imi stia toate problemele. nu imi trebuie alta floricica (ca sa vorbesc si eu mai dur), imi trebuia cineva cu care sa vorbesc. ete ca inima iti joaca feste si amandoi am realizat ce se intampla si, cum era normal, baiatul meu si-a gasit o prietena...am realizat ca s-a ajuns prea departe din moment ce sufar atat ca nu mai vorbim... -
am incercat, de multe ori chiar
...pentru sotul meu a fost mai comod sa stie ca am cu cine vorbi...nu e genul comunicativ si asta mi se pare grav pentru ca avem doar 2 ani de la nunta si suntem si destul de tineri...ma voi stradui mai mult...este destul de dureros sa vad ca nu schimbam mai mult de 10 cuvinte pe zi. am avut multe discutii serioase dar spune ca asa e el...ce sa mai zic
totusi sfatul tau e cel mai potrivit...multumesc ca ai vorbit cu mine -
Draga ANDY,poti sa-ti faci sotul sa vorbeasca cu tine ,il poti provoca ii poti sucii mintiile,indragosteste-l din nou de tine......Noi femeile putem face asta ,avem acest don si cateodata trebuie sa-l folosim caci astfel pierdem toate bataliile cu sotii nostrii caci ei se plictisesc foarte repede de noi,INVATA SA FI FEMEIE
-
din ce descrii tu deduc ca nu esti indragostita de respectivul,cel mult iti place tie sa crezi asta;conversind mereu cu el,confesindu-te,gasindu-l oricand acolo,ori de cate ori ai apelat sau ai avut nevoie de un''umar''(chiar la figurat vorbind,pt ca spui ca va despart sute de km),el dovedind disponibilitate neconditionata pt tine,devenind obisnuinta,apoi treptat-treptat ti-ai creat un soi de dependenta pentru conversatiile cu el;daca au mai fost si pe ascuns,secretul,misterul,complicitatea au dat mai multa importanta asa- zisei relatii;in imaginatia ta ai supradimensionat legatura/relatia;te-ai magulit singura crezind ca traiesti o frumoasa si inedita poveste de dragoste! cand iti vei reveni,vei bea o cafea,vei fuma o tigara si-ti vei da seama ca poti trai la fel de bine si fara el.sau consideratiile lui!!!!!
-
frumos spus Cristiman...cred ca ai intuit perfect...totusi, va trebui sa ajung la acea cafea si pana atunci mi se pare destul de greu. o dependenta care se lasa greu dusa.
adevarul este ca suntem toti vulnerabili, atat femeile cat si barbatii, in fata celor care stiu sa iti intre pe sub piele. ar fi multe de spus...