L-as intreba......

  •  
    • 74 mesaje
    27 Apr 2009, 20:45
    0 0
    Pe EL..........pt ce atata zbucium,atata durere si atatea lacrimi..........
    L-am intrebat prima data la 4 sau 5 ani,atunci cand stiam ca-n fiecare seara trebuie sa ma rog LUI.........L-am intrebat de ce in familia mea exista violenta,atunci cand am vazut-o pe mama plina se sange......
    L-am intrebat la 12 ani cand mama probabil se iubea cu altul si eu plateam cu nopti de nesomn si lacrimi cat sa formez un lac mai mare..........
    L-am intrebat apoi de la 15 ani mereu,nu mi-a raspuns niciodata.
    Anii au trecut si m-am simtit responsabila de viata mea,m-am resemnat ca parintii sunt asa cum a vrut EL: tata indiferent,mama alcoolica.........
    Mi-am luat viata in piept,am cunoscut un el...pamantean,l-am iubit cu sufletul atatia ani,i-am daruit totul :suport sufletesc,material,eram un cuplu nu?
    Primul copil a fost o ...greseala cum spunea el,iar m-am resemnat......
  •  
    • 74 mesaje
    27 Apr 2009, 20:51
    0 0
    In anii urmatori ne-am facut vise impreuna,de fapt i-am respectat visele,fericita oricum nu eram,de fapt nici nu stiu cum e sa fii fericita,doar nu m-a invatat si nu mi-a aratat nimeni niciodata.
    Am planificat casatoria,m-a rugat sa facem un copil........
    Am ramas insarcinata,dar m-a acuzat ca sunt o floricica care vrea sa puna mana pe el.........
    A plecat cu alta in 2 sapt,am renuntat la copil........am ramas pe strazi si-n scurt timp mi-am pierdut locul de munca........
    Dar tot in EL am crezut.
    Au urmat alte dezamagiri si de fiecare data am fost aceeasi,am sperat ca daca sufletul meu e bun EL ma va ajuta..........
    Am obosit groaznic,sunt epuizata.........cad si ma ridic fara un motiv anume.....
    L-as intreba tot pe EL,cu ce am gresit eu?


    Nu caut mila nimanui,doar imi e fff greu si tot ce imi doresc este sa stiue ce EL nu ajuta?
  •  
    • 214 mesaje
    27 Apr 2009, 21:04
    0 0
    imi pare rau sa vad o poveste atat de trista!!!!! imi pare rau ptr copilaria si familia ta . imi pare rau ca ai avut parte de un nenorocit in viata .....
  •  
    • 214 mesaje
    27 Apr 2009, 21:04
    0 0
    de unde esti te pot ajuta cumva??????
  •  
    • 74 mesaje
    27 Apr 2009, 21:30
    0 0
    Stau in bucuresti de ani buni,departe de parintii mei cu care de fapt vorbesc mai mult la tel.
    Ma duc la ei dar vad ce am vazut ani buni: bautura,pesimism si vin de acolo mai impovarata.
    Am stat cativa ani la o matusa.....sotul ei m-a dat de multe ori in strada....eram si sunt femeie,una amarata probabil de care el a incercat sa profite.
    Dar in toate nenorocirile mele am tinut mereu la verticalitate.
    O data cu barbatul de a fost in viata mea am pierdut tot ce era in casa,am luat-o practic de la zero.
    As lua-o si acum,dar am obosit,am cerut atat de mult in viata asta cand am cerut,I-am cerut LUI un om care sa ma iubeasca?
  •  
    • 2089 mesaje
    27 Apr 2009, 21:30
    0 0
    Spune aceasta rugaciune. Nici nu iti inchipui cat te va ajuta! Daca iti spun cate impliniri nesperate am adus in viata mea cu aceasta rugaciune, vei zice ca fabulez... Incearca!

    Se spune noua zile de marti,si pe timpul cat se recita se aprinde o lumanare sfintita.


    SF.Marta,ma indrept catre tine plina de incredere cerandu-ti ajutor.Cred cu tarie ca ma vei ajuta si ma vei sprijini cand mi-e greu.Spre a-ti arata recunostinta mea,iti fagaduiesc sa fac cunoscuta si altora aceasta rugaciune.Te rog cu umilinta sa imi aduci alinare in suferintele si necazurile mele.In numele negraitei bucurii care ti-a cuprins inima cand i-ai oferit adapost Mantuitorului lumii in casa ta din Betania,te implor roaga-te pentru noi si familia mea ca sa-l pastram pe Dumnezeu in inimi,astfel incat sa ne invrednicim a primi ajutor in nevoile noastre,mai ales in durerea care ma copleseste acum....../aici se spune dorinta.
    Te implor ajutatoarea celor aflati in suferinta,infrange orice greutate precum ai infrant balaurul care zace la picioarele tale.Apoi se spune
    1 Tatal nostru
    3 Bucura-te Marie,cea plina de har,Domnul este cu tine.Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul trupului tau Isus.Sfanta Marie,Maica lui Dumnezeu,roaga-te pentru noi pacatosii,acum si in ceasul mortii noastre.Amin.

    Sf.Marta ,roaga-te pentru mine si familia mea.
  •  
    • 74 mesaje
    27 Apr 2009, 21:33
    0 0
    Am spus-o,crede-ma,mai mult din disperare...........
    M-am dus la biserica,am sperat si-am disperat..........
    Totul e la fel,simt ca o povara atat de grea ca mi-am spus de atatea ori ca-i mult prea mult.
    Daca ma vede lumea pe strada n-ar banui cata durere port in suflet.
    Viata m-a invatat sa ma ascund,sa nu vreau sa fac pe nimeni sa sufere,,,,
  •  
    • 13910 mesaje
    27 Apr 2009, 21:49
    0 0
    offf mara!
    tare ma intristeaza povestea ta....
    nici macar nu stiu ce sa-ti spun!
  •  
    • 7743 mesaje
    27 Apr 2009, 22:14
    0 0
    Maramarinescu,

    Imi pare rau sa aud de situatia asta a ta
    Dar iti dau o veste buna,totul depinde de tine,sa stii...de capacitatea ta de a-ti urmari interesele, de capacitatea ta de dezvoltare, de autocunoastere.

    Evelor, dezvoltati-va autocunoasterea emotionala.Barbatii, ca si noi,vor si ei partenere stabile emotional...e normal
    Iar cand barbatul paraseste o asemenea eva,cu inteligenta emotionala scazuta, care genereaza emotii negative, care genereaza la randul ei energie negativa,cu moral scazut,etc...ea, e pierduta...

    O femeie dependenta financiar si emotional nu prea are de ales si trebuie sa se supuna...sau sa se multumeasca cu putin
    O femeie independenta poate sa decida cine vrea sa fie, cum sa traiasca si ce doreste sa faca.
    Si iti spun cat de realist pot, nu numai tie, ci si altor eve, pentu ca dependenta de barbati e o realitate trista a zilelor noastre, a forumului eva...

    Nu te lasa numai in grija lui Dumnezeu!
    Foloseste-ti mintea ca sa obtii ce vrei, in viata!

    Evelor,orice femeie trebuie sa aibe o siguranta financiara...si sunteti dependente de barbat, fortat, neavand o stabilitate financiara.
    Iar relatiile in care femeia e dependenta de barbat/barbati nu duc la nimic bun...
  •  
    • 698 mesaje
    27 Apr 2009, 22:16
    0 0
    dar mie de ce mi-a luat-o pe mama dupa ce a chiuit-o timp de 2 ani si apoi a ajutat-o? de ce imediat a dat totul deoparte? de ce nu a lasat-o nici macar una din cele mai mare dorinte ale ei sa se realizeze? nici o fat acu scoala terminata, nici una maritata? DE CE?
  •  
    • 13910 mesaje
    27 Apr 2009, 22:23
    0 0
    andutzza, mara, si altele eve, nu asteptati ca cineva de sus sa va rezolve problemele, sa va raspunda intrebarilor.....luati-va viata in miini si faceti ceva cu ea!
    nu EL e raspunzator de noi! NOI sintem aceia!

    credinta in el ne linisteste psihic, ne da putere, dar atit!
    restul depinde de noi! doar de noi!
  •  
    • 19 mesaje
    27 Apr 2009, 22:54
    0 0
    mara e foarte trista povestea ta dar sa stii ca gresesti sa-L intrebi pe Dumnezeu "de ce?" fiecare dintre noi in viata avem o cruce de dus si nu are nici o legatura cu faptul ca suntem oameni buni si nu am gresit cu nimic ca sa fim pedepsiti.
    e foarte bine ca ai deschis acest topic , te vor ajuta incurajarile fetelor. banuiesc ca esti inca tanara , eu te sfatuiesc sa ai un servici bun sa fii independenta , lasa barbatii , ca daca nu esti pregatita si ai suferinte emotionale nu va merge bine .
    nu-ti judeca parintii , stiu cazuri si mai grave si acum au familii fericite(prin casatorie).
    si iubeste-te mai mult cere mai mult de la viata , nu de la dumnezeu , Dumnezeu ne iubeste pe toti cu bune si rele dar si pe Isus l-a iubit si tot a trebuit sa sufere .
    si incearca sa cunosti o familie de batrani care sa ii ajuti , sa le fii alaturi , sa te tina in casa lor si poate iti vor lasa si casa.
    hai fruntea sus si merge mai departe.
  •  
    • 19 mesaje
    27 Apr 2009, 23:00
    0 0
    si tu anduza , fii puternica , si mie mi-a murit baietelul la nastere si stiu cum e , atat de devreme nici macar nu si-a inceput viata . in fine ideea e ca stiu si inteleg ca moartea este ceva natural si normal , este absolut firesc ca oamenii sa treaca in nefiinta mai devreme sau mai tarziu si totusi este foarte dureros pentru cei ce raman , ranile se vindeca greu , DAR va rog fetelor nu-l judecati pe Dumnezeu , nu intrebati de ce si nici de ce mie ? pentru ca acest gen de framantari aduc si mai multa suferinta si nu e drept
  •  
    • 12819 mesaje
    28 Apr 2009, 07:44
    0 0
    "daca aveti crdintza, putetzi muta m untzii din loc"

    nu la biserica trebuie sa mergetzi.
    credintza in voi trebuie sa avetzi nu in altceva (altcineva)

    stii unde-ai gresit tu mara?
    intr-un singur loc.
    dupa ce rezolvi treaba asta, totul va fi ca-n povesti:

    IN TOATE SITUATIILE TE-AI BAZAT PE ALTZII !!!!!

    ia bazeaza-te numai pe tine. acolo-i singurul loc in care vei gasi alinare. restul e bataie de joc.
    in primul rand, TU trebuie sa te respectzi, apoi sa cautzi ceva care te va face si mai fericita, si sa nu faci NICI UN compromis in respectul tau fatza de tine.
    stiu ca nu-i chiar usor, dar, odata reusind, poti muta muntzii din loc
  •  
    • 2153 mesaje
    28 Apr 2009, 11:33
    0 0
    Tsu are dreptate!
    Doar tu poti schimba ceva, nu mai astepta schimbari de la altii! Mama si tatal tau n-o sa se schimbe, barbatii nu se schimba, tu trebuie sa te schimbi! E foarte greu sa iesi dintr-o familie denaturata fara sechele, incearca sa te educi singura, numai asa iti va fi bine!
  •  
    • 71 mesaje
    28 Apr 2009, 14:29
    0 0
    buna ..
    eu timp de aproape4 ani de zile m-am rugat in fiecare zi la Maica Domnului si prin ea la El ca sa ne ajute pe mine si pe jumatatea mea ..sa fim sanatosti, cu putere de munca, uniti in dragoste. M-am rugat in fiecare zi sa ne ajute sa avem un viitor si o familie impreuna.
    Si inca o fac chiar daca sansele noastre scad cu fiecare zi care trece.
    Au fost momente cand am intrebat si eu "De ce" mai ales ptr ca ma simteam nedreptatita. Smiteam cum soarta nu e corecta cu mine. Ca sorta l-a luat de langa mine pe cel pe care eu il iubesc din tot sufletul. Si el ma iubeste pe mine si ccu toate astea , plus rugaciunile mele si tot nu putem sa fim fericiti impreuna.
    Nu stiu pe cine sa dau vina..cine decide soarta nostra ..ptr ca daca ne-am lua dupa cei care zic ca noi o decidem atunci ..cu siguranta nu este asa.
    Iar daca m-as lua dupa cei care zic asa a fost sa fie ..asa ti-a fost scris .. imi vine sa urlu... ca eu nu pot schimba nimik..ptr ca altii au hotarat ptr mine.Pentru ce ne mai rugam , daca rugaciunile noastre nu alunga necazul sau nu alina durerea?
  •  
    • 12819 mesaje
    28 Apr 2009, 17:28
    0 0
    ma doare capu' bebe

    pai de ce nu depinde de voi?