Nu stiu ce sa fac
-
0 0Am o relatie de vreo cateva luni. Totul e ok,. Doar ca partenerul meu nu suporta sa-i spun ca ma deranjeaza ceva in comportamentul lui. Eu incerc sa ii spun cat de delicat pot, raspunsul e mereu "nu e asa. ai tu o problema cu asta" sau variatiuni pe tema asta. Adica orice as spune, intoarce discutia spre mine, invariabil.
Dar el pare liber sa imi reproseze. De ex., saptamana trecuta mi-a reprosat ca nu i-am raspuns la telefon. I-am explicat ca nu am auzit telefonul fiind pe strada. El a continuat si eu i-am spus ca i se poate intampla oricui, ca si lui i s-a intamplat in urma cu cateva zile. Atunci m-a acuzat ca vreau sa ma razbun.
Alta data a stabilit sa iesim cu niste prieteni fara sa ma intrebe si pe mine. Cand i-am sugerat ca as fi vrut sa ma intrebe, a inceput sa imi spuna ca inseamna ca nu imi place mie de oamenii aia si asta nu e deloc adevarat.
Deja ma intreb daca merge relatia asta. Nu prea mai stiu ce sa spun si cum sa reactionez.
Voi ce credeti? -
Nu e deloc Ok...Daca de acum au inceput reprosurile, mai incolo o sa fie grav.
Primele luni ar trebui sa fie " de miere" , sa vezi totul in roz... iar dupa ce dispare starea asta vezi mai clar cum e pers de langa tine si incep nemultumirile si reprosurile (daca e cazul).
Eu am un prieten de aproape 8 ani si sincer, in primii 2 ani, nu ne-am certat deloc si nici nu stiu cum a trecut
Eu nu suport sa fiu controlata sau acuzata pe nedrept, mai ales la inceputul relatiei cand nici nu va cunoasteti bine. Cu specimene de-astea e mai bine sa nu ai de-a face
-
poate nu cauta neparat o partenera supusa... doar priveste altfel lucrurile...
nici eu nu suport sa fiu controlata, nici in actiuni nici in gandire, sa mi se spuna ce am voie sa fac si ce nu am voie, si nu caut un partener supus. dar cred in compromis. eu las de la mine pe de o parte, lasa si tu de la tine pe partea cealalta, eu cedez aici, tu inceteaza sa mai faci cutare chestie....
mai discutati...
-
Ivonna, nici nu e vorba sa il controlez eu, sa-i spun ce sa faca etc. Nu imi sta in caracter sa fac asta. Mi se pare obositor, inutil si distrugator.
Am incercat uneori sa-i raspund cu aceeasi moneda (vezi faza in care i-am spus ca i s-a intamplat si lui sa raspunda la telefon), in ideea ca poate vede ca nimeni, nici macar el, nu e perfect asa cum se pare ca sustine.
Am vazut ca nu vrea sa discutam. Cum deschid gura sa spun ca nu imi convine ceva, imi spune ca am eu o problema cu asta.
_Eva, partea cu stima de sine si usor de manipulat.... nu zic ca nu e posibil sa fie asa. Desi poate daca eram asa, ii acceptam toate aceste pretentii. -
tocmai ca i le accepti, dreemy
tu incerci sa iei atitudine,spui ce te doare, dar vorbesti cu surdul...
surdul n-aude dar le potriveste
iti suceste vorbele ..pai ce treaba-i asta?
iar tu accepti asta, din moment ce nu pui punct.
va continua atat timp cat ii permiti
esti prea delicata, poate
asa ca te sfatuiesc sa rupi pisica.nedelicat
ori isi desfunda urechile, ori... pa si pu, la revedere
-
De fiecare data cand va sti ca a gresit, dar nu va vrea sa recunoasca asta in fata ta, iti va pune aceeasi placa supercunoscuta: esti nebuna..ti se pare...ai tu o problema...Gandeste-te ca nu sunteti de prea mult timp impreuna si deja se aplica. Chiar vrei sa nu ai niciun cuvant de spus, niciodata!??!
Ce vei face cand vor fi hotarari mai iimportante de luat, presupunand ca veti continua relatia?