Mai mult decat dragoste

  •  
    • 98 mesaje
    5 Apr 2009, 13:09
    0 0
    Buna tuturor!

    Daca am ajuns sa scriu aici, inseamna ca simt nevoia acuta de a vorbi cu cineva.
    As vrea sa va spun ca exista suferinte si din alte motive decat dragostea. Si doare...si nu te lasa sa fii fercit, implinit.
    Acum doi ani am fost plecta din tara si daca la plecare eram indiferenta la venire imi doream sa pot trai pentru tot restul vietii acolo. La inceput erau amintirile proaspete, am crezut ca venita aici, linga cei dragi voi uita. Am incercat sa plec legal inapoi dar nu a fost sa fie, am facut tot ce a depins de mine dar e o varsta pe care o am, o pregatire pe care o am, o situatie de familie pe care o am si astea nu prea ma ajuta.
    Cu timpul in loc sa uit acele locuri si sa las viata sa curga cat de cat normal aici, amintirile ma rascolesc cu putere: imi doresc sa respir aerul de-acolo, mi-e dor de strazi, de statia de autobuz sau de metrou, mi-e dor de tot! Noaptea ma visez uneori acolo si am ochii in lacrimi ori de cate ori vad imagini intr-un film. Vreau un "diagnostic" dar mai ales o solutie. E normal sa mi se intample toate astea?
  •  
    • 2501 mesaje
    5 Apr 2009, 13:24
    0 0
    Mai incearca o data,poate acum ai noroc
    Imi dau seama si trebuie sa fie foarte greu pentru tine...
  •  
    • 98 mesaje
    5 Apr 2009, 13:31
    0 0
    Buhu, am citit destule carti in care se spune ca "Atitudinea este totul", ca unii oameni pentru a reusi incearca si iar incearca. E un esec si am puterea in mine sa o iau de la capat dar pe de alta parte exista o grila de selectie pe care nu prea am cum sa o imblinzesc.
  •  
    • 2520 mesaje
    5 Apr 2009, 13:51
    0 0
    Perla, este foarte greu sa te readaptezi in Ro dupa ce ai trait doi ani (sau mai multi) in alta parte, foarte greu, poate chiar imposibil - deci e normal sa te simti trista.
    Solutie : cauta o tara in care sa fie ok studiile, virsta si tot ceea ce esti tu, in care ti-ar place sa locuiesti. Stii cum este! cu toata atitudinea potrivita, nu vom ajunge niciodata capioni la sarituri la juniori pina la 15 ani (avem mult mai mult oricit de bine am sari), deci cauta locul potrivit ptr tine (poti incepe pe forumurile de expats ptr ceva idei).
  •  
    • 98 mesaje
    5 Apr 2009, 13:58
    0 0
    conti_s, in tacere asteptam parerea ta! Eu am scris ca am fost plecata acum doi ani, am stat doar o vara acolo. Normal ca m-au atras lucrurile pozitive care aici imi lipsesc doar ca eu m-am indragostit de acele locuri.
    Ai dreptate si cu atitudinea asta, cartile sunt scrise si ca sa se vanda, trebuie sa fim realisti. Ce intelegi prin forumuri de expats?
  •  
    • 8403 mesaje
    5 Apr 2009, 14:26
    0 0
    nu te-au atras locurile acelea perla, ci descoperirile ce tineau de tine, in situatiile pe care ti le oferea tara in cauza. acolo erai tu insati, acolo iti etalai caracteristici pe care aici , in tara, probabil ca le reprimai din proprie vointa sau iti erau reprimate.
    cred ca alaturi d ecei dragi te simti ca si cum nu ai putea sa fii aceeasi care erai dincolo. poate din prea mult respect pentru ai tai, poate dintr-o autocenzura ce vine din educatie indusa de altii sau de tine, poate ca esti genul care asteapta totul de-a gata, cas sa spun asa, in sensul ca nu iti plac luptele, poate ca iti plac oamenii liberi, optimisti, si veseli, ceea ce nu preea mai vezi pe aici, si multe, multe altele.
    ar fi bine pentru tine s ate reintorci acolo, si sa incepi o viata noua. oricum, nu ai nimic de pierdut,m ci doar de castigat.
  •  
    • 2520 mesaje
    5 Apr 2009, 14:27
    0 0
    Sint forumuri unde intra persoane mutate din tara lor si pv depsre cum e viata in tara aleasa, cit de usor/greu le-a fost sa se acomodeze, sa gaseasca un rost in tara de adoptie, etc. Mi se par foarbe bune ca sa-ti poti face o imagine despre o tara, privita din pct de vedere al unui strain.

    Locuri frumoase sint si in Ro si Ro toata e o frumusete, nu asta e pb. , deci poti gasi si alt loc decit cel in care ai fost, care sa te multumeasca din toate pct de vedere.
    Eu am stat in mai multe tari si pb cea mai mare pe care am intimpinat-o a fost limba - stiu / inteleg multe limbi, mai putin limba tarii in care ma aflu acum ma stradui sa invat diferentele culturale, sint ceva la care te adaptezi relativ repede.

    Dupa cum pv, am impresia ca ai fost in US (acolo e pb legala), dar personal, nu as pleca din Europa, ai aici tot ce-ti trebuie si poti impaca si pb cu familia - vizitele sint mai usor de facut.
  •  
    • 98 mesaje
    5 Apr 2009, 15:04
    0 0
    Merci inca o data conti_s. Nu e vorba de US dar pe-aproape, distanta este ok pina la 10-12 ore de zbor pentru mine.
    Sufar si de-asta nu mi se pare normal, acolo nu am putut reveni inca, solutii de compromis nu fac (asa sunt eu!) si nici aici nu-mi pot gasi linistea. Am auzit oameni care plecati spuneau ca nu mai simt ca apartin nici unui loc: de aici s-au desprins acolo nu s-au integrat si tot straini se simt. Daca va mai exista o zi cand voi fi fericita va fi cand voi fi din nou acolo sa privesc imensitatea care atunci m-a coplesit, sa-mi pot hrani sufletul meu mult prea gol!
  •  
    • 269 mesaje
    5 Apr 2009, 15:46
    0 0
    Perla, e relativ usor sa te indragostesti de un loc, daca stai acolo pentru o perioada de o vara sau cam asa ceva. Nu spun ca nu e adevarat ca poate ai simtit o rezonanta cu acel loc dintr-un anume punct de vedere. Poate ati citit 'Orase de silable' de Ana Blandiana. Acolo autoarea gaseste pentru fiecare oras pe care il viziteaza o anumita corespondenta cu o imagine, o dorinta, o amintire.
    Este o carte cu adevarat minunata.
    Dar 'acasa' reprezinta numai un anumit loc. Asa cum spunea Hesse: 'casa ta este acolo unde este inima ta'.
    Ca inima ta sa simta ceea ce este 'acasa' trebuie sa fii in acel loc pentru ceva timp. Sau poate sa vina si prin revelatie, nu neg, dar nu asa a fost pentru mine.
    Eu sunt plecata din Ro de o decada. In primii ani visam ca ma intorceam si simteam o imensa bucurie. Apoi am inceput sa visez ca plecam si simteam o imensa tristete pentru ceea ce las in urma.
    Apoi visele astea au disparut cu totul.
  •  
    • 269 mesaje
    5 Apr 2009, 16:03
    0 0
    Si da, Perla, se simte si se vede altfel. Aerul miroase altel si cerul e altfel. Stelele sunt altele daca esti pe un meridian indepartat sau pe o alta emisfera.
    Si este cu adevarat o aventura sa incepi o cu totul alta viata.
    Ai intrebat care este diagnosticul. Nu cred ca e usor de pus. Poate reversul lui 'home sickness'. Pare sa aiba aceleasi simptome (un fel de tunel al suferintei, asa cum a fost descris).
    Si sfatul meu ar fi: asculta-ti inima si incearca sa obtii ceea ce vrei, in limite rezonabilului. Daca nu e posibil accepta ceea ce este, deschide-ti inima spre ceea ce ai. Familie, prieteni, frumusetile Romaniei - nu e deloc putin. Orice suferinta, din dragoste sau altfel trece cu timpul. Nu e bine sa ne lasam clipe din viata consumate de regrete.
  •  
    • 2520 mesaje
    5 Apr 2009, 17:59
    0 0
    Da, asa este, odata plecat, nu te mai simti acasa nicaieri... o vreme si cam toti cei care nu se mai simt acasa nicaieri, nu s-au simtit nici in patria mama ca fiind acasa in adevaratul sens al cuvintului.
    Nu incape vb sa faci compromisuri, dar nici nu e ok sa stai de acum toata viata si sa suferi. trebuie sa folosesti la maxim ceea ce ai la dispozitie si sa inveti cum sa obtii oportunitati.
    Cum am mai spus, locul de care vb, este unic acum ptr tine ptr ca poate nu ai vazut un altul care sa te impresioneze, dar iti garantez sa sint destule. Cred ca un aspect important, este si felul oamenilor din locul respectiv. Sint tari frumoase, dar neprietenoase... intelegi ideea.
    Tu ce te gindesti sa faci pe viitor? ce ti-ai dori - realizabil ? te-ai gindit la un posibil mariaj ca sa poti pleca unde iti place? (ma gindesc ca nu esti casatorita inca ) Nu stiu, ce ai dori de la viitor?
  •  
    • 504 mesaje
    5 Apr 2009, 18:57
    0 0
    buna seara tuturor,

    La fel si eu am trait mai multi ani in strainatate, mi-a fost greu sa ma intorc in Romania.
    Totul mi se parea ciudat, urat, prafuit, haos in trafic, administratie, oamenii erau mai altfel, nu ma incanta nimic.
    Impreuna cu sotul ne-am decis sa ne intoarcem desi ne-a fost cam greu, ne tineau niste afaceri in loc apoi cu greu am reusit sa ne impartim atributiunile si ne-am stabilit afara.

    Aici ma simt ok, familia si prietenii din Romania sunt oricand bineveniti si cred ca ne-am obisnuit bine cu sistemul.

    Aveam o suferinta, ceva greu pe suflet desi eram cu familia si in orasul natal, ciudat, nu?
  •  
    • 2501 mesaje
    5 Apr 2009, 19:05
    0 0
    trecatoarea,unde esti?
    Conteaza mediul in care te invarti,oamenii pe care ii cunosti,multe.Locurile poate nu-ti inspira mare lucru insa persoanele cu care intri in contact,prietenii,familia...astea atarna mai greu ca un loc frumos.Faptul ca te simti bine,ca esti multumit.
    Ne atasam de oameni,nu de locuri.
  •  
    • 98 mesaje
    5 Apr 2009, 19:38
    0 0
    Cat de frumos mi-ati scris! Am fost plecata la o plimbare si am gasit mesajele voastre.
    In primul rand aici ma simt foarte singura, am prietene dar care nu locuiesc in acelasi oras si legaturile mele sunt mai mult telefonice sau in vacante. Nu cred ca m-as putea simti undeva mai singura decat atat. Acolo, chiar daca nu stiam pe nimeni si am fost mult timp singura se intampla sa schimb cateva fraze cu oameni linga care stateam in autobuz, distantele fiind mari, in statia de metrou. Am intalnit si romani draguti, de varsta mea care si-au facut timp pentru mine, am iesit de cateva ori impreuna.
    Conti_s, da sunt singura, divortata de aprox. 10 ani, desigur ca in cazul fericit = a gasi o persoana compatibila m-as gandi la o casatorie dar nu as face pasul asta cu un necunoscut doar sa fiu acolo, ar fi practic imposibil.
    Ce imi doresc? Sa traiesc acolo, sa pot avea un job decent chiar daca la inceput va trebui sa o iau de la zero, sa ma pot bucura de tot ce ofera acel loc cultural vorbind, sa pot calatori. Cam mult! Hm...am avut sansa sa prind cateva festivaluri si lumea se distra altfel!
    Inca nu stiu daca va trebui sa ma opresc, sa ma multumesc cu ceea ce am aici, o casa modesta, un serviciu fara mari satisfactii dar inca sigur sau sa mai incerc.
    Am crezut ca in timp voi uita si totul va ramane o amintire dar pe zi ce trece ranile mi se adincesc.
    Cateodata, nu stiu cum sa ma imbarbatez. Imi spun ca sunt femei care poate isi doresc cu disperare un copil si nu-l pot avea. Si totusi reusesc sa traiasca mai departe asa si chiar sa se canalizeze pe altceva. E doar un exemplu. Altii spun ca daca iti doresti cu adevarat ceva obtii. In alta ordine de idei eu nu sunt chiar o sentimentala, ma indragostesc de lucruri/oameni imposibili, ma indragostesc rar dar bine.
  •  
    • 4811 mesaje
    6 Apr 2009, 09:17
    0 0
    Perla,stiu ce simti...
    Io am vizitat multe locuri dar mi-a ramas inima in Praga desi am stat putin acolo,ca turist,acum 2 ani.
    La fel si eu,imi aduc aminte de cate un restaurant cochet,de cate o galerie,de statia de tramvai,de cate un magazin....
    Imi ramane inima in fiecare loc pe unde ma duc dar de orasul asta chiar m-am indragostit. Acum as avea posibilitatea sa ma mut cu jobul acolo dar as fi singura singura si n-am curaj.Adevarul e ca si atunci cand plec,mi-e dor de Bucurestiul asta hulit al nostru.
    Tot ce pot sa fac e sa vizitez cat mai des locurile care-mi sunt dragi si sa incerc sa-mi gasesc locul.
  •  
    • 2520 mesaje
    6 Apr 2009, 09:51
    0 0
    Chestia este ca, daca ai pleca miine acolo (in locul tau de vis), ai vrea sa gasesti si iubirea, nu-i asa? deci, ai putea sa le impaci pe amindoua dintr-o lovitura
    Sint multi barbati de treaba pe lumea asta, adica marea majoritate, trebuie doar sa fii pe faza , sa-l vezi pe al tau
    Sint multe site-uri de intilniri si ai putea gasi pe cineva serios cu care sa te muti acolo. Nu zice nimeni sa te grabesti, deschizi bine, bine ochii si nu faci compromisuri.
  •  
    • 2085 mesaje
    6 Apr 2009, 11:54
    0 0
    "Daca va mai exista o zi cand voi fi fericita va fi cand voi fi din nou acolo sa privesc imensitatea care atunci m-a coplesit, sa-mi pot hrani sufletul meu mult prea gol! "

    E dureros ce-ai scris mai sus...
    Sufletele oamenilor sunt umplute in general de fiinte dragi si abia apoi de locuri. In sufletul tau nu e nimeni ?
    Eu am mai iesit cate putin, dar nciciodata nu am stat suficient de mult in alta tara incat sa mi se faca dor de locul ala.
    In schimb, mi-e dor in permanenta de mare. Un dor care ma doare adanc, daca trece un an fara s-o vad.
  •  
    • 261 mesaje
    6 Apr 2009, 12:40
    0 0
    te inteleg...
    si eu as vrea sa fiu in alta tara...
    Nu toata lumea are noroc de asta...
    Bine ca nu suntem in Africa.
  •  
    • 198 mesaje
    6 Apr 2009, 13:48
    0 0
    hai sa va zic din experienta mea. am fost si eu plecata , undeva , in europa, intr-o vacanta de vis - totul era altfel , curat, cerul mai albastru ca oriunde, liniste...un mic paradis. asa ca , urmatorul an , am decis sa-mi incerc norocul acolo. ei bine, mi-am gasit un loc de munca ok - munca de birou . totul parea ca e bine . dar...pt ca exista un mare dar.
    nu am fost privita niciodata ca una de a lor ci tot ca o emigranta, chiar daca imi faceam treaba perfect.
    iar dorul nu-mi dadea pace - dorul de iarba noastra verde, de painea de aici din romania, dorul de casa mea. pt ca acolo nu ma simteam acasa. asa ca m-am intors.
    concluzia - una e sa fii turist, atunci da , totul e frumos iar alta e sa incerci sa traiesti acolo.acum fiecare cum se poate adapta.
  •  
    • 1509 mesaje
    6 Apr 2009, 13:50
    0 0
    Perla ,
    am fost si eu plecata aproape 4 ani peste Ocean si m-am "indragostit" de tara respectiva... ma fascina totul.. oamenii cu felul lor de a fi, locurile, etc... A trebuit sa ma intorc in tara (nu intru in detalii), si am inceput sa tanjesc dupa locul respectiv... dar la modul serios.. eram permanent deprimata.. norocul meu e ca oricand ma pot intoarce acolo, daca vreau...
    Momentan sunt plecata din nou din tara, pur si simplu nu mai imi gaseam locul in Ro...
    sunt in Europa, intr-o capitala care nu credeam sa ma impresioneze asa de tare... deja imi facusem planuri sa ma reintorc "acolo", peste Ocean, in vara, dar acuma am descoperit ca se poate sa fie bine si altundeva, mai aproape...

    Sper ca ai inteles ce am vrut sa zic si iti doresc noroc sa reusesti sa pleci...!