trista..

  •  
    • 3 mesaje
    2 Apr 2009, 20:03
    0 0
    Buna tuturor!
    sunt la prima incercare de gasi ajutor printre voi.Mi-a dat curaj articolul despre singuratatea in doi,si uite am hotarat sa va scriu.
    Sunt intr-o relatie de aproape doi ani,cu un barbat minunat,atent,iubitor.Si totusi,am ajuns la acel moment de impas...nu stiu a cui vina e.Nu mai sunt sigura de sentimentele mele,nu mai sunt sigura ca anume cu el vreau sa-mi petrec toata viata,nu mai sunt sigura de nimic si nu stiu ce sa fac!!!
    la inceput mi-am zis ca va trece,ca e doar o perioada mai proasta,dar devine tot mai greu de suportat.
    sunt sigura ca multe din voi au trecut prin astfel de situatii,tocmai de asta va rog din tot sufletul sa ma ajutati cu un sfat..
    nu am cu cine sa vorbesc despre asta,sunteti speranta mea!!!
    mersi anticipat
  •  
    • 726 mesaje
    2 Apr 2009, 20:10
    0 0
    ia o pauza plecand singura undeva de exemplu si vezi ce simti...ii duci sau nu dorul...

    la intoarcere sunt sigura ca vei stii ce ai de facut.
  •  
    • 2791 mesaje
    2 Apr 2009, 20:11
    0 0
    rabdare, toleranta, uita-te la el si incearca sa-i vezi partile bune, scoate-i in evidenta calitatile.
    cred ca schimbarea partenerului nu e o solutie.
    o fi si din cauza asteniei de primavara,organismul trece prin niste schimbari.
  •  
    • 3 mesaje
    2 Apr 2009, 20:41
    0 0
    Sa plec..ma gandeam la asta,dar nu e posibil.
    Calitatile-nu am incetat sa le apreciez,dar nu ma ajuta ,ba din contra,ma fac sa ma simt vinovata pentru ceea ce simt...
    Am stabilit ca vom avea o discutie,poate e cazul sa-i spun sincer ca nu mai sunt sigura de ceea ce simt,dar mi-e foarte frica sa nu-l ranesc.Nu vreau sa sufere,dar nu ma mai pot preface...
  •  
    • 4811 mesaje
    2 Apr 2009, 20:42
    0 0
    Da',punctual,ce nu-ti mai place la el?Sau ce-i lipseste?
  •  
    • 2791 mesaje
    2 Apr 2009, 21:15
    0 0
    e trist sa fii singura in doi, uf!
  •  
    • 2807 mesaje
    2 Apr 2009, 21:31
    0 0
    ce varsta ai..?
    ca daca esti o ''fetiza micutza'' ar fi oarecum de inteles, poate nu este el ''the one'',
    ...sau poate se poarta atat de frumos cu tine incat iti permiti sa faci mofturi...sa nu razi, eu cunosc persoana care are barbat painea lui Dumnezeu, si-i vesnic nemultumita, fitze de printesuca....daca ar ramane fara el insa, s-ar trezi la realitate instant (desigur nu la tine fac referire )

    cred ca daca ai initia o discutie, deschisa intr-un fel mai diplomatic...si stati un pic la povesti asa...ca la inceput poate intelegi ce se intampla...
  •  
    • 90 mesaje
    2 Apr 2009, 21:33
    0 0
    Poate ar fi mai bine sa-i spui!In relatia asta sunteti amandoi.Sunteti doua persoana care "conlucrati" cu scopul de a fi impliniti!
    Iar daca tu nu esti,cred ca depinde in egala masura de amandoi!
    Sunt sigura ca el te va ajuta mai mult decat putem noi cu un sfat!
    Vreau sa spun ca daca veti trage amandoi in aceeasi directie,s-ar putea sa reusiti;dar daca tu te ascunzi si incerci sa treci peste problema asta singura,sansele de reusita sunt mai mici!
    Sa ne auzim cu bine!
  •  
    • 3 mesaje
    2 Apr 2009, 22:15
    0 0
    Am 25 de ani,am fost casatorita si am si un beietel,deci nu sunt chiar "micutza" in sensul asta.
    Da,sunt iubita si alintata,dar nu ma face sa fiu mofturoasa luxul asta. Sunt recunoscatoare pentru ceea ce am,pentru ca-l am pe el,poate tocmai asta ma face sa analizez atat de bine si sentimentele cu care ii raspund.
    Am avut nu o data discutii pe aceasta tema,stie ca nu sunt tocmai multumita de felul cum decurge relatia noastra,stie ce ma nemultumeste,dar el vede altfel lucrurile si asta cred ca ma revolta si mai mult.