mama...

  •  
    • 219 mesaje
    1 Apr 2009, 13:36
    0 0
    Abia a trecut luna martisorul, ziua mamei si eu nici nu am simtit acest lucru, din punctul de vedere al unei fiice vorbesc.
    De prin februarie mama mea tot face analize, oboseste, ameteste si doctorii o poarta dintr-o parte in alta fara nici un diagnostic concret.
    Are si retete prescrise, ba a luat un medicament, ba nu il mai ia.
    De la unul o doare ficatul, de la altul nu poate sa doarma, ma pune sa ii caut pe net ce reactii adverse are acel medicament si le ia de bune, si nu continua tratamentul... of
    Simte ca nu mai rezista, zice ca degeaba umbla, ca nu are un diagnostic clar.
    Eu nu pot pleca de la servici si sa merg cu ea la analize sau consultatii, stie toata lumea cum e cu locurile de munca acuma si daca ma invoiesc pt cateva ore risc sa nu am unde sa ma mai intorc...
    Mi-a si reprosat mama acest lucru, ca nu merg cu ea la doctor.
    I-am zis sa tina regim, abia de 2 zile a inceput dar tot spune ca nu poate sa doarma, ca ameteste...
    Ieri am ajuns acasa si am aflat ca tata s-ar putea sa fie concediat, sau mutat la un alt punct de lucru in afara orasului si uite asa s-au creat si mai multe tensiuni in casa.
    Azi a trecut mama pe la mine pe la servici, si cand sa plece mi-a zis ca ea nu vrea sa mai traiasca (nu e prima data cand imi spune asta) si peste nici 5 min s-a intors inapoi ca se simte rau... nu spunea nimic, doar ca nu avea aer, nu prea mai putea sa respire si nu aveam nici o idee cum sa o ajut.
    Tot atunci a aparut cineva si trebuia sa stau de vb cu acea persoana, mama s-a ridicat si a plecat, i-am zis sa mai stea ca nu dura mult, am fugit dupa ea pana in statia de tramvai dar nu a vrut sa se intoarca, nici nu mi-a zis unde se duce...
    Ea spune ca nu mai rezista, dar eu? eu cum sa mai rezist? ce sa mai spun si cum sa mai fac?
    Simt ca nu am cu cine vb, adik vb cu mama si ea face la fel...
  •  
    • 726 mesaje
    1 Apr 2009, 13:44
    0 0
    buna. imi pare rau ca mama ta este bolnava... desi imi pare un pic egoista. ar trebui sa se gandeasca un pic si la sot si la fiica. sper ca nu te-ai suparat dar eu asta am dedus din ceea ce ai scris tu.
  •  
    • 4811 mesaje
    1 Apr 2009, 13:46
    0 0

    Imi pare tare tare rau..Imi imaginez cum te simti...
  •  
    • 219 mesaje
    1 Apr 2009, 13:48
    0 0
    Pe ea o afecteaza orice, daca cineva vb cu ea e f bine, daca nu mai vb sau daca zice ceva care nu ii place o afecteaza.
    I-am spus sa nu mai puna la suflet, sa trateze cu mai putina importanta dar nici vorba de asa ceva.
    Acuma o sun si nu raspunde...
  •  
    • 23 mesaje
    1 Apr 2009, 14:07
    0 0
    am vaga impresie ca mama ta sufera de o cu totul alta problema si poate o programare la un medic psihiatru i-ar fi de ajutor real; un diagnostic potrivit ar putea explicatia starilor dumneaei, iar tratamentul (cam lung, de altfel)- rezolvarea.

    te imbratisez si imbarbatez!
  •  
    • 219 mesaje
    1 Apr 2009, 14:14
    0 0
    Acum cateva zile m-am gandit si eu la un ajutor din partea unui specialist (psiholog, psihiatru), pur si simplu sa vb cu cineva care sa priveasca situatia din afara si poate sa tina cont de parerea acelei persoane.
    Ieri cand a fost disputa cu locul de munca al tatalui eu nu am tinut nici partea lui, nici partea mamei, am zis ce cred si gata, si i-am spus sa nu se mai certe cu el, ca oricum el hotaraste ce face.
    Si in primul rand nu ii face bine sa se enerveze.
    Azi a adus din nou vorba despre cearta lor de aseara si i-am explicat ca eu nu ma mai bag, ca tata e destul de mare si are experienta si stie ce hotaraste (faza e ca tata nu prea vrea sa accepte mutarea cu locul de munca in afara orasului, cica face f mult cu transportul, s-ar cheltui mai multi bani...)
    Si pe mama asta cred ca a suparat-o ca trebuia sa ii iau ei apararea mai mult, dar chiar nu vreau sa fiu de partea nici unuia.. ei dupa ceva timp se impaca, ca na, doar sunt sot si sotie si eu raman asa cu parerea mea...
  •  
    • 154 mesaje
    1 Apr 2009, 14:26
    0 0
    buna
    indrznesc sa intervin pentru ca, oarecum si mama mea a trecut prin aceleasi faze. ce iti pot spune este ca, mai mult ca sigur este o problema neurologica si sfatul meu ar fi sa o internezi pentru investigatii. in acest fel ai fi si tu sigura ca este sub observatie si tratament. in acelasi timp, se prea poate sa fie vorba si despre o stare psihica mai precara, un fel de atac de panica rezultat probabil din nesiguranta sanatatii. eu asa am rezolvat: am internat, investigatti, tratament si totul e ok.
  •  
    • 7743 mesaje
    1 Apr 2009, 14:48
    0 0
    glow_ worm am retinut id-ul tau, imi aduc aminte cum spuneai ca esti la capatul puterilor din cauza parintilor, a controlului exagerat, al santajului emotional si atitudinii lor...
    conti_ s a stiut sa puna punctul pe i si ti-a dat niste sfaturi foarte bune, atunci
    vad ca lucrurile incep sa o ia razna , mama exagereaza si cred ca ar trebui sa mergi cu dansa la psiholog pentru consult de specialitate, situatia nu e de ieri de azi...
    parintii nu ni-i alegem, asta e , soarta fiecaruia..multumescu-ti Doamne pentru parintii deosebiti pe care ii am,buni si intelepti!
  •  
    • 219 mesaje
    1 Apr 2009, 14:50
    0 0
    Sorreto, i-am zis sa ia produse dintr-astea cu aloe, naturale, abia, abia...
    Am cautat o clinica particulara sa mearga ca sa i se faca toate investigatiile si sa fie tratata cu mai mult interes... raspunsul ei... costa bani si nici nu are timp.
    Si uite asa umbla de diminieata pana seara uneori pe drumuri, de la un medic la altul...
    I-am zis sa ia taxiul pana acasa, nu in fiecare zi dar macar odata, nici asta nu face, sta pana cade pe strada... nici acum nu imi raspunde la telefon
  •  
    • 219 mesaje
    1 Apr 2009, 14:52
    0 0
    Eva asa e, uite ca incet, incet am incercat sa ii explic mamei care imi sunt prioritatile si ca eu si prietenul meu suntem cei mai afectati de toata situatia.
    A lasat impresia ca a inteles, dar undeva in sufletul ei, in mintea ei tot se gandeste ca nu e bine, si ca ea trebuie sa coordoneze fiecare lucru.
    Eu simt ca acest santaj emotional din partea ei continua si nu stiu cum sa reactionez...
  •  
    • 726 mesaje
    1 Apr 2009, 15:02
    0 0
    mama ta ce lucreaza? este pensionara?
  •  
    • 7743 mesaje
    1 Apr 2009, 15:12
    0 0
    glow_worm, ti-am zis, cred ca ar fi bine sa o vada un psiholog (nu psihiatru, atentie, deseori se face aceasta confuzie)
    cred ca sedintele de psihoterapie o pot ajuta si mai cred ca azi , la serviciu, e posibil sa fi facut un atac de panica, care se trateaza tot prin consiliere psihologica.
  •  
    • 2791 mesaje
    1 Apr 2009, 15:49
    0 0
    de ce nu vb cu tatal tau sa preia initiativa?
    de ce trebuie sa va incarce pe voi cu probleme, el ar trebui sa tin in frau toata povestea asta (sau ai un tata tipic ro..)
    el ar trebui sa faca ceva sa ii ridice moralul mamei tale, daca isi pierde jobul (sper ca nu) sa-si gaseasca altul, daca vrei gasesti (sunt sigura) si sa nu ajungeti la disperare.

    ia taurul de coarne si spune-i sa preia initiativa.
  •  
    • 2520 mesaje
    1 Apr 2009, 22:08
    0 0
    Glow, imi pare tare rau sa aud de pb tale

    Parerea mea este ca mama ta este un fel de Drama Queen si cea mai mare pb cu persoanele de acest fel este sa faci diferenta intre teatru si pb reale de sanatate (sau de orice alta natura) - nu stii niciodata ce sa crezi.
    Este foarte important sa ai o discutie serioasa cu ea ptr ca altfel te baga in mormint; face pb din orice, toata lumea nu are alta treaba decit sa o nefericesca pe ea, tatal tau e un nerusinat` care a umblat toata viata cu ochii dupa altle ignorind pb ei (sau alt text de genul), iar tu esti fiica nerecunoscatoare ptr care ea se sacrifica zi de zi. Ea este centrul universului, totul are legatura cu ea, este egoista, dar nu se iubeste/ iubeste nici pe sine.
    Din pacate, nu vei ajunge la amin cu ea niciodata, va avea felul acesta de a fi toata viata ei, dar trebuie sa aflii ce se intimpla cu sanatatea ei fizica si psihica (pe partea asta mare diplomatie sa nu interpreteze ca o crezi nebuna -ii spui ca stii ca are multe pb si ca tu nu stii cum sa o ASCULTI si de aceea cauti o persoana neutra careia ar putea sa i se descarce fara teama, ca uneori, doar auzindu-te vb, iti vin idei de rezolvare).
    In ce te priveste pe tine, trebuie sa stii ca nu ai nici o vina in situatia asta si ca ea si tatal tau ar trebui sa-si rezolve toate divergentele fara sa te implice, ar trebui sa aiba atita drag si iubire ptr tine incit sa nu te lase sa crezi ca se sinucide doar ca sa te faca sa te simti vinovata (ptr ceva ce oricum n-ai facut), ar trebui multe, ideea este ca, spre binele tau, nu le astepta de la ea, nu e o femeie rea, pur si simplu atit poate ea, atit este limita si dezvoltarea ei emotionala. Afla ce pb de sanatate are, le rezolvati pe astea, iar dupa aceea sa-i spui verde in fata : "gata cu drama fara rost daca vrei sa-ti POT fi alaturi". Trebuie sa-i explici care sint si limitarile tale, trebuie, altfel nu are de unde sa stie - azi i se pare interesant si se simte bine sa primeasca genul acesta de atentie din partea ta (sa figi de disperata la tram. dupa ea - de ex.), mila si nu se gindeste o secunda cit rau iti face, nici nu o intereseaza ca doar pb ei sint cele adevarate, ale tale, n-au valoare. Sa-i spui ca ai nevoie de o mama pe care sa o poti iubi si nu de care sa-ti fie mila.
  •  
    • 2131 mesaje
    1 Apr 2009, 22:18
    0 0
    draga mea,

    imipare atat de rau de situatia ta..si a mamei tale.,deci nici nu vreau sa imi imaginez prin ce treceti acuma..

    eu zic sa incercati sa mergeti la cluj sau tg mures unde sunt cei mai buni doctori...
  •  
    • 2520 mesaje
    1 Apr 2009, 22:18
    0 0
    Uitasem sa-ti spun, cel mai bine functioneaza cu drama queen, sa dai exemple despre altii - si daca exemplele acelea sint inventii de ale tale, asta functioneaza - are sentimentul ca mai exista cineva pe lumea asta cu trairile acestea si ii da ceva stare de confort.
    Ex. de inventie : a, uite ce am aflat azi! stii pe cutarica?(nici tu nu stii cine e cutarita, dar ii tot explici -ala cu care ne-am intilnit nu stiu unde, care a facut nu stiu ce ) ei, sotia lui se simtea rau, asa ca dumneata, si a fost la multi medici si nu a gasit ce are si s-a dus la dr. x (acesta fiind cel la care vrei tu sa o trimiti) si de atunci se simte mult mai bine. Sau : am vazut azi pe Discovery (sau alt canal din asta cu nume pompos si care pare bine documentat) ca daca faci nu stiu ce (de ex. schimbarea alimentatiei - ziceai ceva de faptul ca ar trebuie sa fie la regim) nu te imbolnavesti niciodata de nu stiu ce. Intelegi ideea stiu ca e aiurea, dar nu prea este alta cale.
  •  
    • 9899 mesaje
    1 Apr 2009, 23:05
    0 0
    Mama este...mama.
    Nimeni nu este mai presus de MAMA
  •  
    • 6557 mesaje
    1 Apr 2009, 23:13
    0 0
    dik..te inteleg ca treci prin anumite chestii
    dar nu exagera
    in fiecare mama e si o femeie
    si din pacate femeile dramatizeaza uneori mai mult decat este cazul
    in plus....cand lucrurile stau dramatic cu adevarat faptele acelea de fapt nu se vad
  •  
    • 9899 mesaje
    1 Apr 2009, 23:17
    0 0
    Stiu.
    Inteleg ca mama ei are o anumita atitudine...
    Dar de ce o are?
    De ce trebuie sa acuzam inainte sa verificam?
    Poate chiar sufera.
    Poate e bolnava...
  •  
    • 2520 mesaje
    1 Apr 2009, 23:18
    0 0
    Eu cred ca dikens are dreptate, pb este ca e vb doar de unele mame si ptr cei cu "restul" de mame, afirmatia asta doar tare de tot, numai ei stiu cit trag in viata asta din pricina acestei fiinte care ar trebuie sa-i iubesca neconditionat si pe linga toate durerile, mai trebuie si sa taca si sa dea din cap ca "mama este mama" .