ce poate face o
-
0 0Buna fetelor si va doresc acum in luna martie sa aveti viata senina ca o zi de primavara si sa fiti iubite ,la multi ani mamici si voi femei ïŠ
Am sa va spun o mica poveste din dorinta de-a capata niste raspunsuri poate la intrebari la care eu nu mai reusesc sa raspund singura.
Am o relatie de 1 an cu un baiat mai mic decat mine cu 2 ani;relatia noastra a inceput in urma altora de-o parte si de alta,relatii serioase si destul de lungi.Ne-am indragostit si asa am simtit ca vrem sa fim impreuna;asa am ajuns sa ne mutam impreuna la scurt timp si de atunci impartim aceeasi perna,cu bune si cu rele.A fost o reala poveste un timp,ma simteam fericita ca iubesc si sunt iubita.Problemele insa nu au intarziat sa apara .Familia lui nu ma vrea,mi-au zis in fata ca nu am ce cauta langa fiul lor,am tacut am suferit in tacere si iubitul meu a zis k nu conteaza decat sa ne fie noua bine ca restul se rezolva si ma vor aceepta pana la urma.Dar timpul a trecut si de cateva luni bune se pare ca ai lui stiu ca noi nu mai suntem impreuna,el a zis ca a vrut sa scape de gura lor si sa astept ca va rezolva totul.Astept…pot face altceva?dar ma doare,ma doare ca atunci cand ai lui vin in vizita eu trebe sa dispar sa nu ma vada,iar in acest timp nu primesc decat un msj de la el atat…
Pe langa toate astea sunt alte probleme care ma macina,de la o vreme s-a schimbat ,e tot mai rece,mai distant ,mai ganditor,am incercat sa vb cu el dar tipa si da vina tot pe mine .
Poate e vina mea,ca am grija de el din toate punctele de vedere,il iubesc neconditionat,ii accept orice ,il respect,ii fac surprize,mici gesturi care il bucura pe moment,pana gaseste altceva sa reproseze si sa para k e vina mea…Problema mare de la care au inceput toate sunt telefoanele lui,zi de zi noapte de noapte tel pe silentios msj se fereste de mine,asteapta orice mom sa vb la tel cand nu sunt in preajma iar daca din intamplare intru in incapare se face ca ploua,ori tace si murmura ceva aiurea la tel ori inchide…l-am intrebat ce-I cu astea si a zis ca vb cu ai lui ; ii suna tel mereu si raspunde numai cand vrea el.De aici mi-am pus eu semne de intrebare,asa am ajuns sa pandesc mom sa ii pot lua tel…dar…telefonul parolat,nu am putut vedea nik.Asa ca am facut altceva,lucru care ma face sa ma simt vinovata pe de-o parte,dar a fost mai bine asa,i-am deschis arhiva de mess…stupoare…discutii cu o fosta prietena in care ii zice ca o iubeste,o alinta cu ma alinta pe mine,ca ii e dor de ea si sufera ca nu pot fi impreuna(si ea are o relatie doar ca de cativa ani)mi-a cauzut ceru;l in cap credeti-ma ,mi-au dat lacrimile si mii de intrebari imi veneau in cap.DE CE? Am vrut sa il intreb dar m-am gandit ca ar intoarce sit asta impotriva mea,ca de ce i-am intrat in mess…sunt mmuuulte faze de genu care nu ma fac decat sa sufar,dar sufar in tacere;de multe ori am fost pornita sa plec sa nu ma uit inapoi,dar..nu pot…il iubesc si ink mai sper sa se schimbe ceva,nu stiu cand insa…
Acum cateva luni am observat un comportament ciudat al unei colege de facultate de-a lui,prea se lipea de el asa din senin,n-am bagat-o in seama la inceput,intr-o seara insa fiind toti la aceeasi masa primeste msj p tel si din intamplare am vazut ca era de la ea;am mai asteptat ceva timp sa observ pana m-am enervat rau si i-am zis ce banuiesc,a inceput sa tipe ca sunt nebuna ca e doar o colega ca sa inteleg ca asa e ea mai pisicoasa,etc,bineinteles ca stiam ce e de fapt si acum desi n-am dovezi concrete stiu ca a fost cu ea.Acum imi scoate ochii ca vezi Doamne a facut tot ce am vrut eu,ca a renuntat sa mai vb cu fata respectiva pt ca a vazut ca ma deranjeaza pe mine…in fine..lucrurile pot continua la nesfarsit asa…Am tacut si de data asta…
Cu toate astea,sufar ,il iubesc dar nu mai sunt fericita ,am uitat sa zambesc si ma doare ca nu inteleg de ce se poarta asa,e indiferent…de ziua mea s-a facut disparut s-a dus la ai lui si a zis k nu poate fi cu mine in acea zi cu toate ca ar vrea,am stat singura de ziua mea si de la el am primit un msj foarte sec un simplu la multi ani ,sa fii sanatoasa -
cati ani aveti?
personal nu prea cred ca ai ce face in situatia asta, decat sa renunti la relatia cu el
probabil e influentat si presat si de sentimentele parintilor lui pentru tine
cunosc multe cazuri cand parintii au reusit sa strice relatia fiului lor chiar dupa o perioada mai lunga, cand erau si copii la mijloc
nu cred ca merita sa-ti pierzi timpul langa el -
Eu cred ca nu merita sa-ti pierzi timpul cu omul asta.Oare era asa greu sa stea cu tine de ziua ta?Un alt aspect pe care nu ar trebui sa il tolerezi este ce ai gasit pe mess,oare tu nu ai demnitate,de ce stai sa-si bata joc de tine.E oribil sa dispari din casa cand vin ai lui,tu chiar nu te gandesti nici un pic la tine?
-
draga mea,
sunt sigura ca tu stii deja raspunsul, dar ai postat aici povestea in speranta ca cineva iti va da speranta ca veti fi impreuna. poate veti fi, poate nu, dar gandeste-te, asta vrei langa tine, un on neserios, sa stai mereu sa te framanti? deci ori se schimba, si recunoaste fata de toata lumea ca tu esti prietena lui, ori ii dai papucii. eu, una, inclin spre ultima varianta.
te imbratisez si-ti urez ca primavara sa-ti intre cu adevarat in suflet, alaturi de un nou iubit, care sa te pretuiasca. -
tare as vrea sa gasesc acea forta sa plec fara sa ma uit in urma...e ff greu...ma gandesc totusi la un singur lucru...desi nu e bine sa fac aceeasta comparatie,nu-mi iese din cap(probabil din dorinta de-a mai salva ceva)fostul meu prieten avea la inceputul relatiei noastre aceleasi veleitati de cuceritor si l-am prins de multe ori ca m-a inselat,ne certam ,ne desparteam,il facea de multe ori sa se simta un nimk...s-a schimbat si nu m-a mai inselat de frica sa nu ma piarda de tot...eu l-am schimbat...s-a putut;cu toate ca se spune k dupa asa ceva nu mai exista incredere,capatasem in el o incredere totala,vb aceea ma bagam in foc si nu ma ardeam,dar....probabil asta depinde de caracterul fiecaruia....
sa nu ma abat de la sb...asta sper k poate si de aceasta data voi reusi sa-l fac sa se schimbe...oricum dak nu e sa fie ,nu e...noi femeile suntem facute sa induram multe,desi societatea de azi,devenita emancipata promoveaza egalitatea sexelor,eu raman cu picioarele pe pamant si stim cu toatele ca nu este asa,asta din cauza lor,a barbatilor...va multumesc mult pentru raspunsuri!