de ce...?/ topic filosofic
-
0 0de ce iubeste lumea sa asculte si sa fabrice fantezii legate de sfarsitul lumii?
de ce filmele despre dezastre au atat de mult success la box office?
ce va place atat de mult in legatura cu subiectul?
de ce televiziunile care arata nenorociri au audienta atat de mare?
mie, sa fiu sincera, imi place ca 'lumea" are probleme mai mari decat ale mele personale; si, pe undeva, ma consoleaza ideea ca, date fiind problemele majore ale "lumii", ale mele sunt mici - si imi dau un boost de incredere ca ma pot descurca cu ale mele.
voua de ce va plac fanteziile sau realitatile despre dezastre? -
Ai pornit de la o prezumtie cu totul si cu totul eronata, aceea ca : " noua ne plac fanteziile sau realitatile despre dezastre ". Acesta este o afirmatie destul de periculoasa chiar si terminata cu semnul intrebarii.
Mie nu-mi place ca lumea din jur sa aiba pb mai mari decit ale mele, mie nu-mi place nici macar realitatea ca fiecare are macar o pb; nu ma simt mai bine ptr ca presupun eu (n-am de unde sa stiu ce simt altii, deci la modul realist pot doar sa presupun), ma descurc mai bine in rezolvarea problemelor mele si nu, NU ma consoleaza faptul ca am pb mai mici in comparatie cu pb majore ale omenirii.
"de ce?"... Da, de ce nu inveti sa te validezi prin ceea ce reprezinti fara sa ai nevoie de o reprezentatie in comparatie cu altcineva? de ce nu inveti ca competitionezi doar cu tine ? pina acum ai tot fugit de una singura si ai ajuns tot pe locul doi? tocmai de aceea ptr ca validarea o cauti unde nu trebuie.
Nu-mi plac tragediile si nu-mi place nici tragedia ta... si nu ma simt mai bine decit ma simteam acum citeva minute inainte sa-ti spun ce cred despre aceasta filosofie cu tenta de imbarbatare americana.
Tu stii cine sint eu?! EU STIU!
si e suficient. -
Din pacate eu nu ma pot vedea separat de "lume", pentru ca necazurile , bucuriile , sanatatea, s.a.m.d ,dupa mine, sunt determinate intr-un anumit procent si de acesta 'lume">Ce se petrece cu lmea pe mine ma afecteaza.E criza finaciara, e poluare, sunt boli, sunt dezastre....iar probleme aceste "lumi", dupa mine, nu sunt alceva decat suma problemelor noastre.
Numai bine! -
july, parerea mea e ca nu lumea fabrica fanteziile(hai sa le zicem asa) ci televiuzinile care le prezinta. despre audienta, omul de rand e obisnuit sa se uite la stiri, indiferent ce prezinta, pt ca dincolo de omororuri si violuri mai sunt si stiri normale.
iar dincolo de aceste asa zise stiri e un mod de manipulare a maselor - se induce starea de frica - vezi doamne, vin scumpirile, vine criza, se dau oameni in somaj, deci stati cuminti cu botul pe labe.
asta vad eu in toate - o manipulare a maselor.
iar despre filmele cu dezastre - de obicei joaca in ele actori de marca, efectele speciale sunt super si de asta au asa priza mare la public.
parerea mea. -
in primul rand astia suntem,devoratori de senzatii si lucruri urate.Ne uitam ca nebunii si pe urma ne "ingrozim'' de ceea ce vedem.
E in sangele nostru sa vedem si sa tot urmarim dezastre.
Sincer eu sunt atat de sensibila si daca vad pe Animal Planet daca un crocodil prinde un alt animal si schimb postul ca stiu ce urmeaza.
in general nu urmaresc stirile de la 17 ca ma demoralizeaza
in privinta a ceea ce se da la tv,asta e televiziunea comerciala,asta se vinde,asta vrea omul sa vada
sa-mi spuna cine s-a mai uitat in ultima vreme la teleenciclopedia? -
Documentarul facut de americani e lacunar si cam pe linga subiect. Au tinut neaparat sa contracareze cumva documentarele facute de Adam Curtis ( the Century of the self si the trap ).
July, ma retrag din "tragedia ta" ptr ca mi-e tare frica ca ai intentia sa ne inchizi intr-o cutie, sa scuipi` , sa lipesti etincheta si apoi sa te simti bine cu marea realizare
Multa bafta la filosofie. -
De ce, de ce?

Stii ca si mie-mi place sa scormonesc dupa cauzele fenomenelor, nu?
Dar, July, problema cu fascinatia pentru stiri despre catastrofe, nenorociri, violenta, avatarurile personale ale altora, livrate la domiciliu, prin TV, internet sau barfa, e una dintr-alea putine la care n-ajunge sa stii cauza, ca sa o rezolvi. E din categoria "asta este si cu asta defilam".
Cel putin asa cred eu. In primul rand, in ciuda celor 2000 si ceva de ani de crestinism (iubeste-ti aproapele, nu ravni la ce-are altul etc) si celor vreo 200 in care ne-am prefacut (dar ne-am dat periodic de gol, prin razboaie planetare) ca suntem civilizati, am ramas si suntem 99% tot animalele alea dominate de instinctul primar. Vrem sa supravietuim si sa ne calmam hormonii. De-aia orice stire negativa despre dezastrele si patimile altora e binevenita si-i muzica in urechile noastre, fiindca la nivelul ala primar receptam stirea ca pozitiva: haita infometata s-a imputinat, asta inseamna mai multe sanse de acces pentru mine la hrana, adopost, o pereche si-o confirmare ca sunt dintre cei capabili sa supravietuiasca, am dotarea, uite ca altii au esuat etc.
Peste reactia asta de la nivelul subconstientului se mai adauga vreo zece straturi la nivelul mentalului, incepand cu bagajul de convingeri si reflexe cu care ne-au dotat familia si societatea, prejudecati a caror confirmare o cautam, locuri comune pe care le repetam comportamental etc etc...dar ce mai conteaza? Si fara contributia lor, tot acolo ne-aducea instinctul.
Animalele care fac TV ne dau ce vrem, ca doar si ele se tem de extinctie si imposibilitatea de-a calma hormonul.