Exista iubire vesnica neconditionata?
-
0 0Sint sigura ca multe dintre noi la un moment dat ati simtit ca cineva pt voi este marea iubire.Dar daca lucrurile dupe un timp a decurs haios si atit incercat sa scapati sau sa uriti din tot sufletul.
Deschid acest topic pentru ca eu nu inteleg ceva: am iubit , am urit si iarasi a iubit aceeasi persoana, deja parca am obosit , nu cred ca voi scapa vesnic de acest sentiment si voi putea uita niciodata! -
Buna fetelor!
Ma refeream la faptul ca orice am face, sa ne certam, sa ne ingnoram, sa ne iubim, sau simplu fapt ca stam de povesti , ajungem tot acolo de unde am pecat, nici unul din noi nu are puterea de a renunta.Este ca si cum nu as putea sa tin suparare pe fiica mea sau pe parintii pe care nu ii mai am.Si culmea nu ne leaga mai nimic! -
http://pheideas.blogspot.com/ De ce iubim ? Sau, ce anume ne poate face sa iubim ceva, pe cineva ? De ce unora li se pare firesc sa iubeasca un anumit lucru, in schimb altora nu ? Unde se termina moralitatea si unde incepe imoralitatea ?
Cred ca de multe ori suntem subiectivi si incercam sa separam conceptul de iubire dintre o femeie si un barbat (noi si partener), de celelalte iubiri, cum ar fi: banul, meseria, un idol, obiect de arta, o mama, un copil, sau de ce nu, propria imagine (narcisism si egoism). Nu este bine sa le separam. De ce spun asta, pentru ca am observat ca multi dintre noi nu reusim sa ne potrivim cu un partener, pentru ca ... Sau multe relatii se destrama din diverse motive. Toti am iubit si mai iubim inca. Cati ne-am intrebat de ce iubim, sau ce iubim la partener ? Am mai pus intrebarea si am primit diverse raspunsuri: "... pentru ca este inteligent, ... pentru ca e bun, tandru, afectiv, ... pentru ca este un parinte iubitor si de sarbatori mi-a facut cadou o masina, sau ... pentru ca face dragoste ca nimeni altul". Toti avem cladit in mental un sistem de valori si o ierarhie, bazata pe pe valori morale, materiale, in care punem pe primul loc o persoana, obiect, trasatura sau aspect. Am observat ca trasaturile cele mai "grele", cuantificate de regula in ani de studiu si dezvoltare personala, sunt puse de cei mai multi la coada listei. Iar altele precum sexul, frumusetea fizica sau cadourile, sunt puse in top. Interesant, nu ? Valorile pot fi asemanatoare, insa daca ierarhiile sunt diferite, iar noi suntem orbi, ne putem trezi in ipostaza in care noi il iubim pe celalalt pentru bunatatea sa, iar celalalt ne iubeste mai mult contul din banca. Nu radeti ! Cand iubim, am vrea sa traim in paradis, sa ne consideram Ileana Cosanzeana si Fat Frumos in calesti poleite, sa consideram iubirea ca ceva pur, onest si neprihanit. Ei bine, protagonistii nu sunt decat oameni obisnuiti, cu bune pentru ei si rele pentru celalalt. Imaginatia joaca un rol extrem de important. Ea tinde sa umple golurile cunoasterii. Daca in cazul in care intalnim un om obisnuit, suntem extrem de circumspecti, evaluam, masuram de o suta de ori, in cazul persoanei iubite, toate barierele mentale, valorice, dispar ca prin minune. Imaginatia incepe sa construiasca portretul partenerului perfect. Bineinteles, in viziunea noastra. Deducem astfel ca iubirea se invata si se dobandeste in timp, cu efort din partea ambilor parteneri. Invatarea se poate face nu numai in relatia propriuzisa, ci si din relatiile anterioare, sau de ce nu, in anii petrecuti acasa. Pentru ca iubirea nu se termina cu scadera libidoului, ci continua pe alte baze, mai temeinice si mai profunde, si uneori poate dura pana la moarte.
...
Multi cred ca iubirea se poate cumpara, ca o masina, o casa, orice poate fi masurat si evaluat. Cei care cred acest lucru, sunt cei care iubesc mai presus de orice, banul. Si banul poate fi iubit, ca orice pe lumea aceasta. Din pacate prea multi il iubesc, mai presus de orice. De multe ori, aceasta este marea dilema: de a pune in balanta iubirea pentru bani si cea pentru o femeie sau copil. Banul solicita timp, efort fizic, intelectual, si nu este usor de obtinut. Omul are nevoie de afectiune si dedicatie. Toti ne confruntam cu aceasta dilema. Daca renuntam la bani, credem ca nu putem oferi celor pe care ii iubim, suficiente resurse materiale. Daca renuntam la afectiune, crezand ca nu este absolut necesara, ne trezim la un moment dat ca nu mai avem c