vreau un sfat daca se poate...
-
0 0Dragelor, uite ca ma aflu in situatia de a avea nevoie disperata de un sfat si citindu-va de foarte mult timp mi-am spus ca numai voua ma pot destainui. Ma pregatesc sa ma intalnesc cu un foarte bun prieten pe care il stiu de multi ani. Niciodata nu a fost nimic romantic intre noi dar de catva timp sau eu am luat-o razna si vad ceva ce nu este sau atitudinea lui s-a schimbat. Si trebuie sa fac acest drum sa pun capat unei stari de incertitudine care ma macina de mult timp. Ca sa fiu complet sincera cred ca intotdeauna am simtit ceva mai mult pentru el dar niciodata nu am facut primul pas. Cand am fost tentata sa-l fac el era cu altcineva si am preferat sa tac iar acum cand primesc semnalele astea ciudate care m-au dat peste cap nu se mai poate din partea mea pentru ca am pe cineva cu care pot spune ca sunt fericita. Si atunci de ce inima incepe sa bata mai tare cand El, prietenul meu ma suna sau imi scrie? Intr-un fel sau altul tot voi avea un raspuns dupa ziua de maine dar pana atunci va rog ajutati-ma cu un sfat!
-
Draga Anusca,
Daca ai pe cineva cu care esti fericita, ce mai cauti cai verzi pe pereti?
Tie ti-ar placea sa fii tu in .ocul prietenului tau?
Nu cred.Citeste aici diferite povestiri despre cat de nefericite sunt femeile din cauza partenerilor.
Tu daca ai unul care nu iti face probleme de ce cauti nod in papura? -
Cred ca cel mai important lucru este sa vezi sau sa analizezi cauza nelinistilor tale. In mod normal daca ai fi multumita cu ce ai nu ar trebui sa incepi sa visezi si sa creezi scenarii. Ce fel de mesaje sau semnale ai primit si in ce mod?
Apoi trebuie sa te gandesti ca daca esti multumita cu relatia pe care o ai nu este deloc prudent sau intelept sa dai cu piciorul. Pe de alta parte ce iti doresti tu de fapt? Ce vrei tu?
Mie mi s-a intamplat sa construiesc la distanta un scenariu si sa cred ca omul respectiv este cumva, ca apoi sa constat ca de fapt eram departe de adevar. Deci....gandeste-te bine. Iti urez succes! -
Ei bine dragelor, v-am citit pe toate si va multumesc pentru fiecare gand pe care mi l-ati trimis. A invins ratiunea si dorinta de a pastra o prietenie frumoasa, fara a risca de a o transforma in altceva. Timpul nostru a trecut. Cred ca mai mult ma intriga ideea de ceva care nu se consumase inca. L-am iubit intr-adevar pe bunul meu prieten de acum dar timpul la care simt ca trebuie sa foslosesc verbul e cel corect. Pentru ca ceea ce am acum e mult mai frumos si mai real decat ceea ce ar fi put sa fie. Lui n-am avut puterea sa-i spun ca l-am iubit candva, i-am scris azi.Atat. Va multumesc inca o data.