30 + syndromes
-
0 0prietenii imi spun ca am o problema grava : IUBESC sa fiu singura; am pe cineva dar il am cand /cat vreau. a doua zi dimineata, dupa ce bem cafeaua si mancam impreuna, vreau sa-l vad plecat, simt ca ma sufoc daca mai sta o juma’ de ora.
eu ma simt minunat asa, sa fiu cat mai mult timp, singura! spatiul meu personal e mai mare decat media, vreau toata casa pentru mine; cel putin 5 zile pe saptamana. vreau sa imi pun masca pe fata sau in par cand simt s-o fac si sa nu fie nimeni care sa comenteze in jur; vreau sa ma duc la culcare cand vreau io, sa ma duc pe balcon la o tigara fix cand simt asta si sa nu ma strige nimeni,vreau televizorul pe un anumit canal, vreau sa stau imbracata cum imi place la orice ora sau neimbacata… el vrea sa se mute cu mine; i-am zis ca nu se poate, ca suntem bine asa, si nu-l multumeste raspunsul.ma gandesc sa renunt la el daca el nu renunta la idee
am prietene care stau mai departe si cand vin sa ma vada trebuie sa ramana peste noapte, iar cand ma anunta ca vin le intreb din prima:â€cat vrei sa stai?â€; lor li se pare nepoliticos, mie, normal;
numai cand pregatesc mancare vreau sa o impart cu altii, n-as putea gati numai pt mine; cand am chef sa fac mancare (si o fac foarte bine
) invit lumea la masa; dar dupa ce termina de mancat, de vorbit si de baut, ii vreau plecati
sunt eu anormala? dar ma simt grozav singura, momentele mele cu MINE sunt cele care ma fac sa trec peste o zi grea, sa ma pregatesc pt maine, sa fiu cine sunt
am avut asta dintotdeauna, dar dupa 30 de ani s-a accentuat dramatic; mai e cineva ca mine? -
Cred ca nu e rau sa te simti bine cu tine,dar ceri prea mult timp,majoritatea timpului vrei sa fii singura.Cat timp esti tanara,foarte activa nu te va deranja,dar in timp, vei avea nevoie de cineva cu care sa mai imparti acest timp si se poate sa nu mai gasesti persoane disponibile.....am scris cam aiurea..timp..timp...timp
-
e f imortant sa te simti bine cu tine insati, singura; e de-a dreptu' super daca gasesti in asta ceva savuros. inseamna ca n-ai nevoie de carge. dar ma gandesc ca oamenii in general nu se simt bine singuri, au nevoie mereu de zgomot, de miscare, de vorbarie, de conversatie etc. deci ma gandesc ca poate toata deprinderea asta care ti s-a accentuat cu timpu' vine dintr-1 exercitiu de a fi mai mereu cu tine insati. pana cand ai ajuns sa accepti, sa te obisnuiesti cu modu' asta vietuire. asa imi explic cum ai ajuns sa fii atat de doritoare de spatiu personal.
oricum, nu mi se pare nimic anormal, din moment ce simti nevoia de ceilalti atunci cand faci mancare. asta e o dovada clara ca nu te alienezi, nu te retragi intr-o carapace si te izolezi. (retragea poate fi de multe ori benefica, mici pauze, dar nu izolarea, care duce la alienare)
ma mai gandesc ca poate n-ai gasit persoana careia sa-ti vina sa-i acorzi mai mult spatiu personal, mai mult timp.
dar gandeste-te sigur daca nu cumva e o obisnuinta asta cu singuratatea, provenita din prea mult stat singura. -
stai linistita ca mai exista oameni ca tine
eu am intalnit...desi destul de putini
in general iti trebuie o anumita tarie interioara ca sa te suporti pe o perioada mai mare de timp doar tu pe tine...asa ca nu-i bai
am si eu momente d'astea in care imi place sa fiu complet singura...sa imi incarc bateriile cum se spune
asa ca profit din rasputeri cand imi sunt copiii plecati in excursii sau tabere
-
Inca o data spun,nu e rau....dar nici chiar normal nu e.Cred ca undeva,candva ai trait un eveniment legat de cineva care te`a dezmagit incat ,aceasta optiune poate fi un mod de a te proteja de oarece suferinte.Eu as vrea acum sa pot fi asa,sa ma pot simti bine singura,dar ...m`am obisnuit altfel.O persoana singura,mai ales femeie,are un statut special,care,de multe ori,nu e de invidiat....cred eu.
-
Liqueur, nu e un sentimet venit din obisnuinta, dimpotriva, e o obisnuinta venita din sentimentul ca asa imi place...de cand aveam vreo 3 ani incuiam usa camerei mele si spuneam ca "nu vreau sa ies/ sa mananc/ sa vorbesc acum", si decizia mea era respectata
klarisa, nu e cazul, am afacerea mea, nu-i nimeni care sa imi manace ficatii la munca