nu dati cu pietre!
-
0 0Am cunoscut un barbat..."pe net"...intr-o perioada dramatica a vietii mele.
Eram prudenta, nu am vrut sa ne vedem, sa aflu nimic despre el, imi paceau conversatiile noastre, vorbeam la telefon, fara intrebari personale...
dupa doua luni, ne-am intalnit....
am aflat ca e insurat...
prea tarziu pentru ca ceva se inchegase ceva, si cand ne-am vazut...parca ne-ar fi zdrucinat cineva creierele...
de atunci totul s-a miscat foarte repede...
vazut...indragostit...
pe el se vedea ca e indragostit...si a fost suspectat...
atunci i s-a cerut sa decida...
eu la randu-mi am sustinut ca nu vreau sa-mi cladesc fericirea pe nefericirea alteia, si am rupt-o cu el...
ne-am vazut ne-am luat ramas bun...
insa poate ca era prea tarziu...
a venit dupa o zi cu bagajele...casnicia lui s-a rupt... zice ca nu e vina mea, ca nu era fericit, ca nu mai mergea,...
DAR eu am fost catalizatorul....
Vrea sa o ia de la 0...insa lupta acum incepe...
Familia lui, prietenii lui...
eu de fapt cine sunt in povestea asta?
Desi il iubesc am vrut sa-i fie bine si sa-si dea o sansa (inca una) casniciei...
El ma vrea pe mine...
Cand am rupt-o a fost terminat, cand a venit la mine radia...de libertate...
mi-e frica!
mor de frica!
nu dau explicatii suplimentare, si va rog fara misto-uri...
daca aveti un sfat pertinent, sunt gata sa-l ascult, insa daca nu, n-o sa raspund... -
S-ar putea sa fie jumatatea ta si tu jumatatea lui. Iubeste-l , lasa frica la o parte. Am fost si eu EXACT in situatia ta candva , vor fi aspecte grele , dar daca va iubiti sincer le treceti. Eu acum am cea mai fericita casnicie pe care am visat-o candva. Daca el iti spune ca ai fost doar catalizatorul si nu vinovata (exact la el am fost si eu ) CREDE-L si nu te uit ala ce cred altii care nu vor d adoi bani pe aceasta fraza. Da tot ce ai mai bun din tine DACA PRIMESTI SI TU . Abea astept s ane tii la curent cu ce se intampla .
-
sorta va decide in continuare daca o sa ramaneti impreuna..
eu zic sa lasi timpul sa decida ce se va intampla pe viitor si in legatura cu fam, prietenii lui, ar trebui sa ii respecte dorinta si sa ii fie alaturi..
dragoste cu sila nu se mai putea in cazul celor 2 casatoriti si au fost de comun acord sa se desparta...nu ai intervenit tu in nici un fel si nu ar trebui sa te simti vinovata, pt ca nu ai facuut nimic vinovat... -
care e problema cu copilul?! ... nu-l poti accept asi iubi???...daca poti bravo tie . Ce crezi ce e mai bine pt copilasul acela ??...sa-si vada tatal intr-o legatura nefericita cu cearta, sa isi vada tatal o "leguma" , sa nu se bucure de el??...sau sa-l vada alaturi de o femeie care il iubeste , ii poarta de grija si sa-l vada ok?! ....... crede-ma copilul va creste si va intelege de ce a ajuns tatal lui sa nu fie alaturi de ma-sa . ............ e interesant s acitesc ce scrii si sa cred ca sunt eu personajul in locul tau
-
Cand am rupt-o cu el, am facut abstractie de ce simteam, pentru ca imi doream sa il vad fericit, sa stiu ca a incercat.
El i-a spus de mine, i-a marturisit ca e indragostit, ca el e nefericit, si ca se rupe...
Am luat in calcul toate ipotezele...
i-am spus ca vreau sa-i fiu iubita, prietena, confidenta, indiferent de ce va urma...
Si asa voi face...
Sunt constienta ca o sa fie pus la incercare, nu e usor sa treaca la un cu totul alt stil de viata, unul solicitant...mai ales alaturi de o femeie ca mine, care nu planuia sa se intample asta...
Ignorand ce simt am incercat sa-l indepartez, insa se pare ca ca el a decis...
Fiind totusi extrem de recenta intamplarea ma astept sa rasuciri...de evenimente... -
nu ma deranjeaza copilul, iubesc copii, si o sa incerc sa fiu cat se poate de matura in situatia asta...
doar ca voi fi catalogata drept cealalta femeie...
ori lui deja i s-au incins apele, prieteni,familie,rude, toti l-au renegat imediat...
ma doare sa stiu ca o ia de la capat...
va multumesc fetelor, chiar nu ma asteptam la asa cuvinte ok
ma asteptam la acuzatii... -
draga mea eu zic sa lasi totul sa vina de la sine,astae viata,mergi inainte,are un copil??bv lasa-l sa se duca la el decate ori vrea,iesi la plimbare cu el si cu copilul lui daca se poate,iubeste-l si ai grija de el,nnu il bate la cap,nu-i pune intrebari despre fosta,traiti prezentul,fii cu capul sus si mandra ca esti iubita
-
eiii ce sa zic,gata acum numai are prieteni??asta ca sa vada ca in ziua de azi numai exista prietenie adevarata,nu conteaza ce zic altii,lumea vb,e si normal pt familia lui sa fie sup acum,dar timpul le vindeca p toate,mai tarziu o sa le treaca supararea cand o sa vada ca fiul lor e fericit asa ca pune mana si iubeste-l,ai grija d el ca sa nu aiba ce sa-ti reproseze ceva...sa stii ca gura lumii nici pamantul nu o astupa..t pup
-
draga mea, in toata povestioara ta ai o mare vina. dupa 2 luni de conversatii si atat nu putea fi prea tarziu sa faci pasul in spate. faceai stanga in prejur si plecai. ma rog...io asta as fi facut.
intelegi ce vreau sa zic?
adica in fond, omul nu avea o casnicie fericita, insa poate fara tine in viata lui si-o putea reface, nu? -
Da, da... vitejii luptelor duse de altii.
Adina, tu ai fi facut, ai fi spus, ai fi renuntat... etc. pe aceeasi tema - TEORETIC. Pe tine insa practica te omoara.
Esti Gica contra de la o vreme si ma intreb daca nu cumva frustrarile acumulate, esecurile personale si neimplinirile te-au transformat pana la punctul in care nu mai exista cale de intoarcere. Ce s-a intamplat cu fata aia desteapta, flexibila, calma si ingaduitoare?
Cine e fara de pacat sa arunce primul piatra. -
dupa cum am spus, cand ne-am vazut prima oara...parca ni s-ar fi spalat creierele, aveam o revelatie...
l-am urat ca mi-a asuns ca e insurat!
DAR am zis ca n-o sa se ajunga niciodata atat de departe...
Fara a ma victimiza, as fi sperat sa fiu o aventura, dar sa-l am ptr putin timp...
Dupa ce eram deja indragostita, am rupt-o insa ne-a sfasiat...
S-a intors la mine!
Stiu...am vina mea!
Nu o neg... -
angel, te iei in mod gratuit de mine, pe bune!
mi-am spus opinia. mi se pare absurd sa spui ca dupa 2 luni de stat la taclale era prea tarziu. poate sunt frustrata, insa macar un pic de logica mai am intr-un coltz intunecat al fiintei mele.
si mai merg pe premisa ca unul care a comis-o o data, o poate face si a doua oara lejer. mi-ar fi fost frica sa ma arunc cu capusorul inainte.
inteleg ca i-a fost sprijin moral si oaza de liniste in momente grele, dar.....
hmm..si angel, pana una alta, nu am destramat nici o casnicie.