se muta....
-
0 0El se muta din garsoniera noastra (generic vorbind, ca doar stam cu chirie). Eu raman. A fost decizia lui. Avem discutii interminabile de circa un an si ceva.. Si acum am ajuns la un punct mort.
De ce? El vrea cariera, proiecte ambitioase de "ajutat oamenii", si o femeie- camarad alaturi (pe care sa o alinte cand are chef si timp...). Nu are timp de.. comunicare si alte prostii din astea. Are deficiente serioase in capitolele comunicare si afectiune (mama tiran, tata absent).
Eu? vreau comunicare, afectiune, timp petrecut impreuna; am "tras" de el, am facut presiuni... pana i s-a acrit si lui (haha, ce paradox!). Bineinteles, n-a cedat.
Acum se muta. Ce zice el? Ca vrea sa se mai linisteasca; ca ne-am mutat prea devreme impreuna, si trebuie sa ne mai departam, sa ne linistim, sa vedem cum merge apoi relatia.
Ce zic eu? Haha. E o modalitate parsiva de a beneficia de toate chestiile bune din relatie, in timp ce nu-si asuma alte responsabilitati, si scapa de chestiile negative (n-o sa mai am timp sa-l “bazai†[am citat] cu cerintele mele). Are parte de beneficii, scapa de responsabilitati- ce altceva si-ar mai putea dori un barbat?! Mama lui de copchil imatur!
Cireasa de pe tort: [crede ca] va putea controla cat, cand si cum ne vom vedea. Haha... Las’ ca mai vedem noi.
AMR 3 saptamani. Apoi sa vezi plansete pe mine
Dar ori elaie, ori balaie, mai frate, ca am si eu o limita...
Caz clasic, nu? Probabil ati mai vazut din astea. Ele, cele care au fost ca mine.. ce au facut? -
Floare de mai... am fost surprinsa de hotararea asta (unilaterala). Mi-a venit sa-i dau cu ceva in cap, dar nu aveam nici un ciomag la indemana

Bineinteles, i-am zis parera mea (ca nu e bine ce face, ca fuge de probleme si nu le rezolva, ca o scalda caldut etc). Am dat de zid (si la cat e de fixist, nici nu ma mai sinchisesc sa incerc sa-l conving al'dat).
De ce nu ma despart de el? emmmm.. inca il iubesc, si sper (inca) ca va avea o epifanie in privinta problemelor lui care (cred ca) l-ar impiedica sa aiba o relatie sanatoasa cu orice aparitie de gen feminin. -
kris, nu-i subestima capacitatea de a comunica si empatia, punandu-i o eticheta (mama tiran, tata absent). ambitiile lui m-ar face sa cred ca tocmai pentru asta isi cheltuie timpul. numai ca tu te astepti la un anumit mod de a comunica, ba faci si presiuni pentru asta. s-ar putea sa aiba dreptate cand zice ca prea repede v-ati mutat impreuna, desi n-ai spus cat de repede. eu as zice sa vezi partea buna, nu sa te gandesti cum o sa-i arati tu lui cine si cum va detine controlul.
-
Adina, exista si posibilitatea ca el sa revina, coplesit de singuratate si de responsabilitatea de a avea singur grija de el... O sa vina spasit, o sa fie iertat, o sa se poarte frumos o perioada (scurta, intotdeauna e scurta), apoi se simte dintr-o data si pe neasteptate coplesit de aceleasi frustrari PLUS eforturile din ultima vreme de a "face relatia sa mearga"... Si va pleca.... iar... Si tot asa, pana cand la un moment dat chiar va fi definitiv. Pentru ca el si-a gasit deja pe alta care pare mai putin pisaloaga, care pare a se multuimi cu mai putin sau... pentru ca ea, Kri, s-a saturat.
Deci tot cam acolo se ajunge.... -
...pacat ca se intampla asa...
poate ar trebui sa pari ok, sa-i spui pe un ton neutru ca e decizia lui si o accepti. sa nu-i mai arati cat esti de afectata. poate asa il vei surprinde...
sau cel putin il pui pe ganduri...
incearca sa-i prezinti intentiile tale de a-ti petrece timpul liber in diferite moduri, pentru perioada de dupa mutarea lui, ceva de genul:' as vrea sa merg la masaj de 3 ori pe saptamana, ca tot voi avea timp liber.ce spui, imi recomanzi un salon?" etc...chiar daca nu pui in aplicare intentia, arata-i ca ai planuri de viata si fara el, cu tact si eleganta. -
Andina: dupa un an si ceva ne-am mutat impreuna. Nu ma subestima nici pe mine in ce priveste capacitatea mea de empatie
Nu l-am bagat intr-o "cutiuta" de prejudecati care sa imi intunece judecata in ce il priveste, ci am descoperit toate chestiile neplacutepe masura ce l-am cunoscut mai bine, dupa ce i-am cunoscut mama, dupa ce am vazut cum relationeaza cu familia, prietenii.
Adina, are menajera. El nu misca un deget
Castiga ok, cat sa-si permita. Cat despre comparatii.. de multe ori ma compara cu idealul lui de femeie (si aici ma gandesc la presiunile din partea lui de a fi si mai buna profesional, si mai implicata social, si mai ..., si mai...)!
Floare de mai: nu cred ca e asa simplu... Am propriile preocupari, care ma tin departe de el destul de mult timp, insa el are idei ciudate (pt mine) in ce priveste petrecerea timpului impreuna. De ex: vine seara tarziu de la lucru, mancam impreuna cina, apoi se aseaza la calculator sa mai lucreze ceva, in timp ce mai vorbim 2-3 chestii In week-enduri lucreaza pt serviciu sau pt un proiect cu o ruda (legat de publicarea unei carti). Lucrurile astea nu mi se par normale.. Nu avem [a se citi nu are] timp de o plimbare saptamani intregi!
Eu par degajata, si impacata cu ideea ca se muta... el [cred ca] e fericit acum ca am renuntat la ideile mele, si ne intelegem f bine de cand mi-a dat vestea
-
Lasa-l sa plece ,doar nu o sa-l implori sa ramana,mai ales ca primesti afectiune cu portia...o sa vada el mai tarziu.Eu sunt deacord cu sustinerea barbatului pe plan profesional,eu chiar daca am jobul meu destul de solicitant il ambitionez si pe sotul meu sa progreseze..insa rasplata lui fata de mine este ca ma rasfata toata ziua,si ma pune intotdeauna pe primul loc.Eu zic ca omul asta de langa tine e si cam mamos,asa ca nu merita!
-
Sa incerc sa nu fiu prea rau astazi,totusi...tu vrei un anumit fel de iubire? Iubirea la care visai cand erai la gradinita sau in clasa a opta?
Ei bine, e cazul sa vezi deja ca nu toate se intampla in viata asa cum vrei sau asa cum visezi tu frumos in adolescenta ca ar trebui sa fie viata sau iubirea.
Nu incerca sa schimbi un om pentru ca nu vei reusi niciodata. Daca il iubesti, il iubesti asa cum este.
Fiecare are un anumit fel de a iubi si nu toata lumea face gesturi demne de filme siropoase.