m-am trezit singura
-
0 0Nu..nu e vorba de un barbat.Ma refer la faptul ca in seara asta am realizat ca practic am ramas fara..prietene.Am fost plecata o perioada mai lunga iar acum toate sunt foarte distante cu toate ca am venit incarcata cu de toate pentru toate.In seara asta as fi vrut sa vorbesc si eu cu o prietena...ca intre fete si am inceput sa dau telefoane sa le invit la o cafea.Prima accepta numai ca sa imi zica mai tarziu ca nu mai poate,alta si-a descoperit brusc pasiunea pt mediul rural si nu o mai gasesc prin oras,alta o sun ieri de ziua ei si cu jumate de gura imi zice ca defapt sarbatorea deja undeva si ma invita si pe mine daca mai vreau sa vin(era cam ora 12),alta zice ca nu poate sa vb la tel dar ma suna ea(si nimic nici pana acum) si tot asa.Ma simt....prost.Nu aveam probleme existentiale de discutat si nici nu obisnuiesc sa ma plang cu problemele mele.Nici nu as fi scris pe forum ca ma simt haios daca nu as fi vorbit adineaori cu o "prietena" care ma intreaba ce fac iar eu i-am zis ca as vrea sa iesim pe undeva ca simt nevoia sa vorbesc cu cineva si chiar nu o mai vazusem de mult si dupa ce ma lasa sa vorbesc 5 minute imi zice incet ca ea iese deja cu cineva si ca nu poate.Culmea e ca si eu cunsteam cu cine iese insa nu sunt genul sa ma autoinvit.A mai avut cineva problema asta?
-
Oooo, daaa, stiu cum e. Am trecut si eu prin asta, dupa doi ani de munca in alta localitate, veneam in bucuresti doar in week-enduri cand aveam bani, si cand s+a terminat cu serviciul de acolo si am revenit in Buc., am constatat ca ale mele prietene erau de negasit, unele sunt inca de negasit, daca le sun eu e ok,altfel, nu dau un semn de viata cu lunile. Noroc ca nu prea am timp sa ma plictisesc, am avut facultatea, licenta, acum master, serviciu, sefi nebuni, examene de avansare etc. Seara sunt franta de oboseala, nu am cand sa ma gandesc la prietene. Noroc ca acum am cu cine iesi in oras, ca inainte era tare aiurea.
-
Fiecare are viata lui,normal, si partea funny e ca nu prea au chef sa iti faca loc si tie in ea, printr+o iesire la un suc sau la o cafea.
Nu are nimeni pretentia sa se invarta universul in jurul meu, dar cum eu pot sa ies cand ma suna cineva si ma cheama nu stiu unde, iar ele nu? E o chestie de disponibilitate, atata tot. -
E tare ciudat sa observi ca nu mai esti pe aceeasi lungime de unda. Cand eram in liceu, mergeam toate la cumparaturi prin IDM,ne luam tot soiul de prostii, haine, reviste, vorbeam de tipii care ne placeau...acum e total aiurea, gusturile nu se mai potrivesc, nu mai avem aceleasi conceptii despre viata, familie, job etc. Eu acum ma duc singura la cumparaturi sau cu maica-mea, care uneori ma sperie, ce gusturi deocheate are
incep sa cred ca am imbatranit
-
draga ... asa sunt toate ... cand se ajung uita de unde au plecat sau uita cine le-o ajutat si cand zic asta nu ma refer numai la situatia materiala ... ci si la faptul ca acum au un alt anturaj ... ca se simt cineva .. ca prieteni cei nou sunt mai buni ca cei vechi dar e complet gresit .... cine ti-o fost alaturi inaite si nu uita nr tau nici dupa 2 sau 10 ani inseamna ca acel cineva iti este prieten indiferent ca te sun sa iti zica doar craciun fericit sau paste fericit sau la multi ... acest lucru dovedeste ca ... nu o uitat niciodata de faptul ca ati fost prietene ...
-
Te inteleg perfect....sunt in aceeasi situatie...ma simt naspa de tot...doar ca eu n-am fost in strainatate...am fost pe loc...dar totusi s-a produs aceasta departare.Cred ca e din cauza caracterului meu.Sunt o fire mai inkisa...si de obicei cind am ceva probleme,ma izolez de lumea exterioara.Acum mi-am dat seama ca de fapt prietenie adevarata nu exista...Exista doar fatarnicie,minciuna,durere si lacrimi.sunt alaturi doar la bine,dar cind ai cea mai mare nevoie de ele...se intork cu spatele......
-
aolio, ce agasanti sunt astia care se intorc dupa mult timp petrecut prin alte tari si au pretentia sa iti lasi balta viata ca sa casti gura la povestile lor...
si mai si insista sa te uiti la sutele de poze pe care si le-au facut...
unul de-asta aproape ca m-a haituit... se intorsese in tara dupa vreo 15 ani (!) de lipsa, si tinea mortis sa ne vedem... l-am tot refuzat, pana cand m-am pomenit cu el la serviciu (facusem greseala sa-i spun numele firmei)... a fost groaznic de jenant, pt ca vizitatorii nu erau agreati din principiu (politica firmei, nah...) si pentru ca m-a tinut din treaba, de a trebuit sa stau peste program ca sa recuperez intarzierea (a doua zi la ora fixa venea curierul sa ia dvd-ul cu lucrarea, ca sa-l duca la avion)... plus ca toti colegii se uitau ranjind la mine, crezand ca mi-am facut amant... -
donna te inteleg ca si eu stiu pe cineva in strainatate care s-a intors in vizita in Bucuresti si se astepta de la fostii lui colegi sa ii ofere cazare gratuita. Ori dupa cum stii nimanui nu ii convine in conditiile in care apatamentele in Romania sunt destul de mici.
Si in general oamenii au alte obligatii se casatoresc fac copii etc.
O prietenie se intretine nu vii dupa n ani si te astepti sa reincepi de unde ai lasat-o. -
Mah, relatiile de toate tipurile (fie ca sunt de prietenie sau de iubire) trebuie sa fie intretinute, prin telefoane, intalniri, ajutor reciproc, lucruri sharuite, etc. Nu poti sa ai pretentia ca dupa o perioada sa ii gasesti pe prietenii tai asa cum i-ai gasit, asteptand un semn de la tine. POate si viata lor sociala a evoluat si exista alte persoane care sunt in centrul atentiei
Si, oricum, si pe mine daca ma suna o amica sa ma scoata la cafea la ora 18.00 o refuz, pt simplul motiv ca si asa programul este incarcat si am lucruri programate dinainte, Daca stabilim pt weekend este ok, dar asa... de pe o ora pe alta...
-
Eu cred ca exagerezi... Poate e doar o coincidenta ca in seara aia erau ocupate. La urma-urmei... trebuie sa intelegi ca ele au o viata si fara tine. Asa cum si tu ai fara ele. Am avut momente grele in viata cand am alergat la prietene dupa o vorba buna sau un sfat. Dar am avut si momente si mai grele, cand le-am spus ca .... ma simt incapabila sa socializez. Unele au inteles si au avut rabdare cu mine, sa-mi revin. Altefel s-au ofticat. Am mers mai departe...
Am o prietena care sta acasa de un an de zile sa-si creasca bebelusul si tot incearca sa ma scoata la o cafea. Mereu nimereste prost, dar a spus ca n-are nimic, mai incearca. Si eu chiar as vrea s-o vad. Pana la urma, ne-am vazut.... Nu se supara nimeni. Eu n-am timp, dar nu sunt singura in situatia asta... Asta trebuie sa intelegi... Da-le timp. Daca nu ies cand ai tu timp, nu inseamna ca te indeparteaza. -
am trecut si tu printr'o asemenea perioada...stiu cum e...nu stiu ce sfat sa ti dau..cel mai bine ar fi sa astepti o perioada....daca lucrezi sa'ti inviti o colega in oras...una mai draguta asa...
te pup si ai grija de tine..oricum pana o sa iti gasesti o prietena ....le ai pe fetele de pe forum
:*