Si eu .......
-
0 0Nu stiu cum sa incep. Probabil cu inceputul asa ca here I go ......... Ne-am despartit acum 4 luni. Nu era prima data dar a fost ultima intrucat el a gasit pe cineva. S-au mutat impreuna imediat si la putin timp, cred ca mai putin de 2 luni ca se si casatoresc. Mi-a fost greu, mi-am revenit, acum imi este greu iar, chiar f greu. De ce? De nu mi-l pot scoate din minte? De ce nu pot trece mai departe? De ce ma consider pe mine singura vinovata? De ce am uitat de ce ne-am despartit si nu-mi aduc aminte decat de momentele frumoase? Nu ma vedeam pe viitor cu el si parca acum nu ma mai vad fara el. Am fost impreuna 3,5 ani si cu bune si cu rele dar parca mai multe rele, am avut multe suisuri si coborasuri. Dupa despartire la f putin timp era schimbat total, nu-l mai recunosteam. Parca a facut dinadins sa-i zic eu pas ca el sa-si ia zborul spunandu-mi apoi cu nesat ca eu am luat decizia iar el a continuat-o. La 3 sapt de la despartire el zicea ca ne-am despartit de o luna jumatate. Oare asa se mintea el? Sau asa a mintit-o pe ea?! Ce se intampla cu mine? Acum o luna m-a sunat sa-mi spuna ca se casatoreste cu ea si ca prefera sa stiu de la el nu de la altcineva desi chiar nu aveam de unde sa aflu pt ca nu prea avem prieteni comuni si stam si f departe unul de altul astfel incat sanse minime sa dam unul peste altul intamplator.
-
Parca nu-mi mai revin. Nu a gresit doar el in relatia asta ci am gresit si eu. Mi-am schimbat mult gandirea si atitudinea dupa relatia asta.
De ani de zile citesc forumul asta si este a doua oara cand postez la Dragoste dar este prima data cand postez pentru mine.
M-am izolat de toata lumea si cel mai bine ma simt cu mine insami. As dori pe cineva dar nu fac din asta scopul vietii, parca nici nu ma simt pregatita. -
Parca il vreau inapoi si nu ma inteleg de ce .... am dat atatea sanse relatiei asteia si niciodata nu a fost mai bine, s-a stins incetul cu incetul.
Intradevar cand ne-am despartit ultima oara am simtit a n a oara ca nu mai pot si ma durea atat de tare, imi ajunsese rau de tot. Eram intr-o relatie care ma facea sa ma simt inutila, singura si nefericita. -
inteleg perfect ce simti....totusi...ideeea e ca nu vad ce s-ar mai putea face si in asffel de cazuri cred ca singura solutie viabile e sa incerci sa te detasezi (pt ca rezultatul e oricum acelasi, fie ca tu suferi sau nu) E f greu, dar nu imposibil. Am avut si eu o relatie de exact 3.5 ani dar eu m-am simtti f vinovata dupa despartire si chiar am fost. El imediat a inceput o rel cu alta si sunt fericiti. Dupa aprox 2 ani am reusit sa ma pot bucura pt el, pt ca merita asta. Chiar daca eu acum nu sunt fericita in dragoste. Primele luni vor fi f grele dar din experienta iti zic ca TRECE. Toate trec....
-
Toate am trecut macar o data printr-o situatie mai mult sau mai putin aseamanatoare cu a ta! Dc te consoleaza cu ceva, atat iti voi zice... vei gasi pe altcineva si te vei minuna si tu cat de bleguta ai fost ca ai suferit ptr un nimeni! Fii puternica si ce nu te omoara te intareste si mai mult...te pup
-
orice ar fi , s anu te simti mai vinovata decat "trebuie". Eu in pirmele luni simeteam ca EU sunt vinovata de tot, apoi incet incet mi-am dat seama ca nu e echiar asa. Mereu sunt 2 vinovati, iar proportiile nu sunt discrepante. Si sotul care isi bate femeia poate parea vinovat 99% dar daca stai si te gandesti mai bine, cred ca vinele sunt undeva 50-50 pt ca, nici ea nu a plecat la prima palma. Trebuie sa iesi cu prietenele, sa faci tot posibilul sa te implici in tot delul de activitati, care n-ai apucat sa le faci pana acum: ex scoala de soferi, curs de ce ti-ar place tie. Nu vei uita, dar vei avea mintea ocupata si durerea va trece mai repede. inca ceva: nu incerca sa gasesti prea multe rapsunsuri la anumite intrebari, ca nu le mei gasi...uneori asa e viata. MULTA BAFTA
-
Nu e nimic anormal cu tine - e de inteles, dupa atat timp impreuna, ca e greu sa-l uiti. Asa ni se intampla tuturor, barbati sau femei, intr-o astfel de situatie - numai ca unii ascundem mai bine, iar altii mai greu...
Lasa timpul sa treaca, sa-ti vindece ranile si sa-ti aduca uitarea... Nu te acuza pentru ca te doare - esti om, esti femeie... si l-ai iubit...
Si orice ar fi, nu te arunca intr-o noua relatie doar ca sa-l uiti mai usor - nu functioneaza... -
exact...trebuie sa iti lasi durerea traita, inutil acum sa iti zic ca o sa dispara imediat. Dispare cel mai usor prin implicare intr-o alta relatie, daca ai noroc sa cunosti repede un tip care sa iti placa cat de cat. Eu in perioada aia am muncit in draci de am luat numai de 10 la scoala, si ma duceam si la servici. Asta dupa vreo cateva luni de bocit. Ei, veneam asa obosita acasa, de imi ziceam: of, lasa, ma gandesc maine la el, acum sunt prea obosita...Curaj ! Te pup
-
ii dau dreptate gabrielei: nu cauta raspunsuri de la noi, nu cauta raspunsuri in fata calculatorului... nu le vei gasi, doar te vei adanci starea asta de nefericire - iti spune cineva care a mai trecut prin asta

umple-ti timpul cu altceva - gaseste timpul pt hobby-urile tale, implica-te in ceva nou, rasfata-te cu un tratament cosmetic si cu niste haine noi, iesi in oras in loc sa-ti plangi de mila in fata calculatorului... -
Nu simt nevoia sa apelez la cunoscuti, deja am vb cu ei, dar fiecare are treaba lui, nu are rabdare sa te asculte sau pur si simplu nu are chef de cineva suferind si deprimat. Nici nu vreau sa deranjez pe nimeni. Cel mai bine ma ajuta sa vb cu persoane pe care nici nu le cunosc. Asta simt eu. Parca si vreau sa cunosc persoane noi. S-o iau de la capat.
De ce nu mi-am dat seama ca el are deja pe cineva si dinadins ma face sa sufar cu chestiile pe care stia ca nu le mai suport, doar ca sa-i dau eu papucii? Ca sa nu-si asume nici o responsabilitate? Daca a inceput relatia cu ea de cand inca era cu mine? -
explicatia pt durerea ta , desi nu-l iubeai, ar fi obisnuinta, si atat... traiesti atat de mult timp langa cineva, incat devine parte din viata ta. si cand dispare, e ca si cand ai fi pierdut un mebru - te simti incomplet fara el...
dar nu e dragoste ranita, e doar obisnuinta... si vei trece peste asta, in curand.
iar in legatura cu cealalta femeie... cu totii suntem lasi
nu renuntam la ceea ce avem, desi nu ne multumeste pe deplin, pana nu suntem siguri ca putem obtine altceva mai bun. stii vorba aia - sa nu dai vrabia din mana pe cioara de pe gard
cam asa facem si noi, oamenii, in relatii... nu e corect, dar... se intampla...
mai are rost sa iti chinui mintea cu atatea intrebari? crezi ca raspunsurile, chiar daca vor veni de undeva, vor alina durerea sau te vor linisti? fals, draga mea...
nu mai conteaza ce a fost. lasa trecutul, si intrebarile fara raspuns. gandeste-te la viitor. brbatul acela nu mai merita nici o lacrima si nici un gand de-al tau. -
postat de: cornelia_a la data: 2008-09-07 19:36
De ce daca nu am fost fericita cu el nu ma simt mai bine acum? Nu e asta ce mi-am dorit?
Stiu ce inseamna singuratatea in doi f bine, cu el am invatat asta.
Din acelasi motiv pt care multe femei (inclusiv eu) sunt si persista intr-un anumit moment din viata lor intr-o relatie in care nu le e bine. Pt fiecare e alt motiv, de ex: teama de singuratate, obisnuinta, ideea ca "nu e bun, dar lasa ca acum e bun asta, nu am timp de cautat unul mai bun", sau "o sa se schimbe el in timp" sau altele.