Casnicie cu jumatati de masura?

  •  
    • 90 mesaje
    14 Aug 2008, 17:56
    0 0
    Ne-am cunoscut in urma cu 10 ani, eu pe atunci eram cu altcineva, ne-am reintalnit si suntem impreuna de 6 ani jumatate, eu m-am despartit de prietenul meu de atunci pentru el, ne-am casatorit in urma cu 5 ani, acum asteptam sa apara copilul nostru.
    Pana acum totul pare normal si ideal.
    Dar problemele s-au ivit de la inceput, au evoluat odata cu relatia noastra si acum riscul e sa nu mai vad casnicia din cauza problemelor.
    La inceput totul a fost bine, il iubeam si faceam totul din iubire. Apoi cand faceam dragoste au inceput sa isi faca loc tot felul de jocuri, azi o catusa, maine un legat la ochi. Treptat lucrurile au luat o alta turnura, dar il iubeam si imi dadeam seama ca asta ii face lui placere si le acceptam asa cum erau, chiar daca in timp s-au diferentiat doua moduri de a face dragoste: asa cum ii placea lui sau asa cum imi placea mie.
    Incet si sigur momentele intime s-au rarit, apoi a aparut copilul si au incetat.
    Eu nu mai pot si nu mai simt sa ma apropii de el, iubirea a inceput sa se stinga, il simt ca si pe un bun prieten si atat.
    Ma simt pusa in situatia de a alege intre o casnicie fara griji din punct de vedere material, copilul crescand alaturi de mama si de tatal lui natural si dincolo de aparente nimic. Nu stiu cat voi rezista asa si cat va rezista el asa, cand se va rupe totul. Sau se va rupe oare totul?
    E posibila o astfel de casnicie?
  •  
    • 1690 mesaje
    14 Aug 2008, 18:04
    1 0
    poi si in tot acest timp tu ai tinut toate chestiile astea in tine si nu i-ai spus lui? de ce?
  •  
    • 5188 mesaje
    14 Aug 2008, 18:05
    0 0
    cat are copilul? cand s-a nascut, de curand?
  •  
    • 90 mesaje
    14 Aug 2008, 18:15
    0 0
    Copilul nu s-a nascut inca.

    Atata timp cat au fost sentimentele totul a fost bine. Stia ca nu imi place, dar o faceam pentru ca stiam ca lui ii place asa si il iubeam.
    Nu ma interesau prea mult amanuntele, ma gandeam ca e numai o etapa si totul se va termina la un moment dat. Acum am inceput sa citesc si imi dau seama ca e ca un drog, creeaza dependenta, nu cred ca va mai putea renunta la asa ceva si chiar daca acum imi spune ca va incerca sa faca totul cum vreau eu imi dau seama ca eu nu mai vreau si ca el probabil isi va rezolva placerile pe ascuns.
  •  
    • 277 mesaje
    14 Aug 2008, 18:29
    0 0
    atata timp cat sentimentele au existat, a fost bine. nu inteleg, de ce femeile, se uita pe ele si fac constant lucruri care nu le plac, asta duce la un sentiment de injosire si te simti folosita si dragostea dispare. incearca sa vorbesti cu el si sa-i explici, daca te iubeste o sa inteleaga si poate o sa faca eforturi sa te recucereasca. stiu, ca intr-un fel e educatia rom., sa faci totul ca-l iubesti si sa-l tii anga tine, dar nu merge. trebuie sa te respecti pe tine si nevoile tale.
  •  
    • 357 mesaje
    14 Aug 2008, 19:55
    0 0
    marina, in tine e acum o furtuna de hormoni. nu gandi asa, acum, ca perioada va trece. poate inconstient, dar maternitatea deja a inceput sa te schimbe. si dupa ce vei naste, vei mai avea o perioada destul de lunga in care nu vei simti nevoia unei relatii fizice. dar pana la urma natura isi va cere drepturile, veti redeveni femeie si barbat. iar daca sotul tau va si un bun tata, il vei privi cu alti ochi si-l vei dori iar. micile lui perversiuni nu sunt chiar atat de neobisnuite, dar poate esti tu mai conservatoare. nu esti obligata sa le accepti daca nu-ti plac. dar dragostea fizica se manifesta in atat de multe moduri, nu se poate sa nu-ti placa chiar nimic. vorbeste cu el deschis! numai bine!
  •  
    • 90 mesaje
    14 Aug 2008, 20:42
    0 0
    "micile perversiuni" sunt mai complexe si mai mari decat le-am descris si nu cred ca le pot povesti aici fara sa imi cenzureze cineva mesajul.

    Am incercat sa discut cu el si rezultatul a fost ca a devenit mai rece si mai distant. Am inceput sa ma departez si eu si la un moment dat am inceput sa ma aproprii de altcineva.
    Si chiar am ajuns sa ma indragostesc de altcineva. Nu as spune ca nu simt nevoia de apropiere fizica sau de dragoste pentru ca altfel celalat nu si-ar fi gasit locul in viata mea.

    Am discutat si m-am asteptat sa se schimbe, dar nu s-a intamplat nimic. Ca graviduta asteptam de la el de un pic de ajutor si simpatie si nu mai puteam sa tin eu toata casa in spate. In schimb el m-a tratat cu indiferenta.
    Am tot asteptat sa se schimbe ceva. Si nu s-a intamplat. Am renuntat sa sper si a devenit mai atent si mai dragut. Am reinceput sa sper si a redevenit rece si distant.
  •  
    • 9367 mesaje
    14 Aug 2008, 21:00
    0 0
    hm... n-am inteles mare lucru.
    a aparut altcineva zici? si acel altcineva doar te face sa visezi, sau chiar ti-a dat de inteles, pe sleau, ca te vrea? cu copilul din burtica cu tot?
    asta cu catuse si legat la ochi... ce sa zic. mie personal chiar nu-mi suna rau
    doar ca la cat e al meu de imprastiat, tre' sa am grija cu cheile, altfel raman cu catusele pe maini

    zici ca e mult mai mult? ca nu poti povesti aici tot, ca ai fi "cenzurata""
    sa fim seriosi...
    oricum eu as intelege ca nu-ti placeau catusele si legatura la ochi dar ai acceptat fiinda il iubeai.
    dar nu-mi spune ca, din iubire, ai acceptat "mult mai mult"... orice femeie, oricat de mult ar iubi, accepta pana la un punct. acolo unde se termina "suportabilul" pentru ea. apoi zice "pas".
    asa ca asta cu "ai acceptat mai mult decat puteai duce" nu-mi suna deloc credibil...

    pe de alta parte, eu ma intreb: ce sunt/au fost parintii tai si ce fel de educatie ai primit?
    ca zau daca imi pot inchipui ce ar putea fi chestiile de care zici ca ai fi cenzurata...

    a, si daca vrei sa zici, zi cu perdea. pe aici nu prea e cenzura, atata vreme cat nu faci publicitate pe fatza la cine stie ce produse... fara sa cotizezi
  •  
    • 629 mesaje
    14 Aug 2008, 21:47
    0 0
    .
  •  
    • 90 mesaje
    14 Aug 2008, 22:41
    0 0
    Acel altcineva e un tip real, nu o himera, nu ma face sa visez, ma protejeaza si ma ajuta cat poate in viata de zi cu zi, nu mi-a dat de inteles, chiar mi-a zis ca vrea un viitor cu mine asa cum sunt, cu tot cu copil.
    Dar pe el nu l-as pune in ecuatie, daca va fi sa ma despart de sotul meu nu as face-o numai pentru a ma arunca intr-o alta relatie.

    Educatia pe care am primit-o a fost mai degraba conservatoare, dar sunt o femeie matura cu experiente proprii, am trecut de 30 de ani si destule relatii ca sa ma mai sperii foarte usor.

    Da, totul a inceput cu catuse si legaturi la ochi si a parut nevinovat si jucaus. Un pic cam mult pentru o relatie in care nu sexul era un lung preludiu, apoi se finaliza (prea) scurt intr-o singura pozitie.
    Dar au urmat legaturi complicate si nu tocmai placute, cu sfori multe si lungi, un caus de pus la gura, dorinta lui de a fi imobilizat toatal si lipsit de orice simturi si umilit.
    Poate ar fi trebuit sa spun stop inainte de a se ajunge mai departe, dar nu am avut puterea si curajul sa o fac. M-am temut ca il voi pierde. Am inceput sa spun stop si rezultatul a fost ca relatiile intime s-au rarit pana cand acum s-au oprit.


    A propos, catusele poti sa le deschizi si fara chei, mai ales astea chinezesti de pe piata.
  •  
    • 90 mesaje
    15 Aug 2008, 10:07
    0 0
    Ma gandeam aseara ca probabil ca povestea mea nu pare credibila sau pare prea banala de am primit atat de putine raspunsuri.
  •  
    • 112 mesaje
    15 Aug 2008, 10:28
    0 0
    oare nu acel cineva fiind mai protector cu tine te face sa-l simt rece pe sotul tau? Ce faci tu e viata dubla. Eu trec prin ceva asemanator, doar ca sotul meu tine la mine si eu la el... dar a aparut cineva care mi-a luat mintile, n-am facut dragoste doar ne-am sarutat. Tot la el ma gandesc... si il compar cu sotul meu si ii gasesc defecte. Dupa ce vei naste copilul va va apropia f mult. Cel putin cand eu am nascut sotul meu a fost topit...
  •  
    • 90 mesaje
    15 Aug 2008, 10:48
    0 0
    Nu contest faptul ca isi va iubi copilul si ca eu imi voi iubi copilul. Dar e vorba aici de un tot unitar - relatia noastra, relatia lui cu copilul, relatia mea cu copilul.

    La mine nu e vorba de fluturasi, departe de mine starea asta.
    Am trecut si prin starea de fluturasi acum vre-o 2 ani, dar era vorba de altcineva. Si pur si simplu am stat deoparte si nu am facut nimic, am savurat fluturasii si atat.

    Chiar vreau sa il scot pe celalalt din ecuatie, hotararea mea nu vreau sa fie legata de el.
  •  
    • 7743 mesaje
    15 Aug 2008, 10:51
    0 0
    “Ma simt pusa in situatia de a alege intre o casnicie fara griji din punct de vedere material, copilul crescand alaturi de mama si de tatal lui natural si dincolo de aparente nimic. Nu stiu cat voi rezista asa si cat va rezista el asa, cand se va rupe totul. Sau se va rupe oare totul?
    E posibila o astfel de casnicie?”
    Eu o consider o casnicie atipica,bazata pe sex…ati facut sex asa cum va placea unuia sau altuia trebuia sa va placa amandurora, asa mi se parea normal…
    Tu nu il mai iubesti, acum e doar un bun prieten,asa ca nu ii mai poti satisface fanteziile masochiste.

    Ori sadice? ,, Stia ca nu imi place, dar o faceam pentru ca stiam ca lui ii place asa si il iubeam.” :o

    Te-ai injosit, ai inceput sa vezi, iar acum esti indragostita de altul… sincer, cred ca se va rupe, mai devreme sau mai tarziu!
  •  
    • 5188 mesaje
    15 Aug 2008, 12:55
    0 0
    sincer mie nu mi se pare credibila povestea ta, cum ii zici tu.

    zici ca te-ai apropiat de altcineva, acu', cand esti gravida?

    sigur nu vezi tu mai mult decat este in realitate. adica nu exagerezi reactiile celui de-al doilea?
  •  
    • 3036 mesaje
    15 Aug 2008, 13:16
    0 0
    Marina, cand o sa stii ce anume te face fericita, o sa stim si noi ce sfaturi sa iti dam.

    Pana una-alta, gandeste-te si, cand te luminezi, lumineaza-ne si pe noi.
  •  
    • 90 mesaje
    15 Aug 2008, 13:23
    0 0
    Eva, o casnicie nu se bazeaza pe sex, ai dreptate, dar nu poti sa ai o casnicie fara sex. Deloc. Poate la varste inaintate, dupa pensie desi cred ca si atunci trebuie sa existe o anume atractie intre cei doi.
  •  
    • 21 mesaje
    15 Aug 2008, 13:23
    0 0
    Eu zic sa nu te gandesti prea mult la asta acum.. e destul de clar ca roz nu e situatia voastra.. daca va fi sa se rupa, se va termina. Dar acum ai altceva mai bun de facut.. sa te pregatesti de nasterea copilului, de ce-i trebuie lui.. oricum si daca ajungi la o concluzie, ce faci, te desparti acum de el? Esti intr-o perioada delicata, nu cred ca ai nevoie de furtuni emotionale acum.. Cat mai ai pana la nastere?
    Deci sfatul meu asta e.. sa astepti sa intre lucrurile pe un fagas normal, dupa nastere.. La voi e o pb legata de sexualitate.. ei bine in perioada asta acest aspect si daca totul ar fi super, tot cade pe planul 2, se deprioritizeaza.. o vreme, vreau sa zic. Vei vedea dupa.
    Numai bine!
  •  
    • 64 mesaje
    15 Aug 2008, 13:41
    0 0
    "E posibila o astfel de casnicie? "

    Orice fel de casnicie este posibila , atata timp cat cei doi stau in ea! Cand cineva spune"e mai mult decat pot duce", si totusi nu iese din relatia respectiva, inseamna ca mai poate duce!
  •  
    • 7743 mesaje
    15 Aug 2008, 17:32
    0 0
    Marina, citeste cu atentie,

    n-am zis ca merge o casnicie fara sex...ci ca modul de a face sex ar trebui sa placa amadurora...sa fie placut pentru amandoi,nu numai pentru unul din parteneri!

    iti detailez putin, nuantand ideea...

    sexul se face atunci cand nu exista sentimente, e actul fizic, instinctul...cand faci dragoste te contopesti cu celalalt, te preocupa si placerea celuilat, nu numai a ta! parerea mea