vreau sa il uit...
-
0 0...dar nu stiu cum...are cineva vreo idee?
-
Munca+distractie+relatii cu alti oameni(nu neaparat barbati)=activitati cat mai diversificate=neuroni care muncesc din greu si nu mai stau la taclale despre "ce ar fi fost daca...?" De exemplu, de cate ori imi venea in minte vreun gand despre "ex", il lasam frumos sa-si faca damblaua si stiam ca dupa aceea urmeaza o perioada de "liniste" in care pot sa ma ocup mai departe de munca. Pur si simplu stateam ca un spectator si vizionam. Cateodata era dureros, cateodata nu...si pana la urma am dobandit o oarecare imunitate. Eu zic sa mai stai pe topicul asta vreo 2 zile, sa vezi ce crezi ca te poate ajuta din ce se posteaza. Dupa 2 zile insa, te vei zbate ca pestele pe uscat pentru ca nu-ti mai ramane decat sa te tarasti spre apa. Ideea e ca exista un timp pentru bocit si exista un timp pentru a te reface dupa bocit. Nu are rost sa le prelungesti pe ambele! Mai bine ai folosi resursele care ti-au mai ramas doar in beneficiul tau.
-
Da...cam dificil si din pacate nu functioneaza..nimic..cel putin nu in cazul meu. Ma tot straduiesc de mai multe luni si am incercat aproape orice; cred ca doar o stergere selectiva a memoriei ar functiona (uitati-va la The Etenal Sunshine of a Spotless Mind - un film genial). Daca gasiti alte metode nu fiti egoiste
-
Nu in toate cazurile este valabil cuiul. Atata vreme cat nu apare unul si mai si decat EL..degeaba.."pe probate"...
Au trecut vreo 5 ani..si degeaba.Am avut 3 relatii...de atunci.Am stat cu ei mai mult sau mai putin.
Degeabaaaa!
Plus ca il vad pe net ..i. Si ma si impinge ..nu stiu cine..sa intru si sa-l studiez(masochista). Sincer, am obosit. Deja am inceput sa rog sa scap de cosmarul asta. Am ajuns sa cred ca este cosmar si... obsesie.Cred ca niciun psiholog nu mi-ar da de cap...
Asa ca..draga mea...inarmeaza-te cu rabdare si...tot inainte!
Si ca sa finalizez in spirit de gluma...:
Pana la batranete, imi trece mie!
..Mda! -
bebe_girl,
...cu cat iti impui mai tare sa il uiti, cu atat te gandesti mai des si mai intens la el...este o lege nescrisa a naturii umane. iar rezolvarea acestei trebuinte a ta intarzie sa apara. e ca atunci cand, iritata, obosita si incarcata negativ de problemele din timpul zilei, te asezi seara in pat si spui "trebuie sa adorm!"...dar nici vorba sa reusesti curand...
asadar, lasa lucrurile sa "curga", sa se intample pur si simplu. nu-ti mai stabili ca prioritate, imperativul ''vreau sa il uit!". am citit undeva ca ''vindecarea'' se instaleaza dupa o perioada care reprezinta jumatate din timpul cat ati fost impreuna. stiu ca e greu, ati avut un trecut comun, ai ramas cu amintiri, insa incearca sa privesti lucrurile asa cum sunt: el nu mai este in viata ta, vei merge mai departe fara el, te vei descurca pentru ca esti fata desteapta!
... de cand Evele depind (chiar si afectiv) de barbati?!... parerea mea: sunt femei puternice, independente si aleg doar ce se dovedeste ca le face bine...restul...arunca la recycle bin! -
magda, si ti-e mai bine asa...doar gandindu-te la el de 5 ani? k si mie mi-e teama k nici asa n-o sa-mi fie bine si k o sa ma simt toata viata neimplinita...
cu el o sa fie greu si cu compromisuri, si stau sa ma gandesc cum o sa-mi fie mie mai bine pe termen lung...Singura si cu gandul la el(pt k nu o sa-l uit...) sau cu el?... -
Normal ca acum e mai greu sa te vezi pe termen lung, ca te gandesti la el, ca e proaspata treaba(apropos, cat de proaspata?), ca neuronilor tai le trebuie dozajul de oxitocina...well, crede-ma ca peste 2,3 luni te vei obisnui cu o doza mai scazuta. E un fapt biologic.
Gandeste-te ca esti a "n"-a persoana de aici care trece prin asa ceva si ai tot "n" exemple ca poti sa treci cu bine peste. Intr-adevar asta nu inseamna ca scapi de drama, suferinta si tot tacamu'...oarecum e necesar si nu te scuteste nimeni de asa ceva. Ce va fi sigur dupa toate astea? Experienta si maturizare emotionala. Asta-i mersul. Intre timp, poti sa ti-l faci mai comod si sa nu-ti pui stiletto.